5,246 matches
-
țară bogată și frumoasă pe care o locuim de peste două mii de ani. Astfel, reușesc să Înțeleagă de ce acest ținut a fost râvnit de-a lungul timpului de alte popoare. Frumusețile și bogățiile patriei vor fi mai bine receptate dacă În explicarea conținutului poeziilor și lecturilor se va interveni cu material didactic: diafilme, albume și cu cântece Închinate patriei. Textele analizate trebuie să ducă la evidențierea că pământul acesta a fost din totdeauna bogat și frumos, iar moșii și strămoșii noștri, În ciuda
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
pătruns un fascicul foarte subțire de lumină care a căzut pe o prismă de sticlă pusă în calea acestuia. Pe peretele opus a apărut o dungă de lumină colorată în toate culorile curcubeului. Astfel a ajuns Newton la marea descoperire. Explicarea culorilor admisă până atunci de toată lumea a căzut. Culoarea albă s-a dovedit a fi un amestec de șapte culori, iar prisma, spunea Newton, are numai rolul de a descompune lumina în culorile componente. Continuând experimentarea, Newton și-a propus
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
manipulare, Ed. Nemira, București, 1996. 38 Ibid. 39 Ibid. 40 Alex Mucchielli, Jean-Antoine Corbalan, Valérie Fernandez, Teoria proceselor de comunicare, traducere de Livia Iacob, Ed. Institutul European, Iași, 2006. 41 Ibid., p. 7. 42 Ibid., p. 8. 43 Ibid. 44 Explicarea pe larg a contextului experimental și reinterpretarea rezultatelor obținute de către Milgram se găsesc în Teoria proceselor de comunicare, traducere de Livia Iacob, Ed. Institutul European, Iași, 2006, la pp. 157-171. 45 De exemplu teoria contractelor de comunicare propusă de către Rodolphe
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
să sesizeze și să înțeleagă diferența dintre singular și plural, în funcție de aceste categorii gramaticale, jocurile, au fost desfășurate pe bază de fișe de lucru. Însușirea corectă și fluentă a unei exprimări corecte am desfășurat-o prin efectuarea de exerciții pentru explicarea unor cuvinte și expresii cum ar fi: antonimele, sinonimele, omonimele. Pentru însușirea vorbirii dialogate și folosirea substantivelor în cazul genitiv și dativ am desfășurat cu copiii jocul Spune al cui este acest obiect: A cui este...?. Scopul dialogului se caracterizează
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
Procese, funcții și organizare Abordări ale conținutului Identificări ale structurii Legături cu practicile sociale Prima parte Origini și semnificații Capitolul 1 Mize teoretice și sociopolitice Obiective * Descrierea naturii pluridisciplinare, psihosociologice, a originii durkheimiene și a reelaborării teoretice a acestei abordări. * Explicarea specificității noțiunii în raport cu alte noțiuni operative pe același teren (opinie, atitudine, stereotip etc.). * Propunerea unei alte concepții ,,triangulate", relaționale și interactive a subiectului care se reprezintă, a obiectului reprezentat și a cunoașterii practice care este o RS. 1. Obiecte de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
transformă știința în cunștințe utile tuturor [...]. Obiectivarea transferă știința în domeniul lui "a fi" și ancorarea o delimitează în cel al lui "a face", pentru a evita interdicția de comunicare [...]. Spre exemplu, se procedează prin ancorare atunci cînd se dorește explicarea difuzării geneticii prin raporturile sale cu războiul biologic sau medicină, lasînd în umbră prelungirile sale teoretice, cu modificările pe care le antrenează în privința concepției asupra naturii, omului sau religiei." Moscovici, 1976, p. 171 Legătura dintre cele două procese (obiectivare și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cele mai apropiate de formele asociative sau structurate. Partea a treia Dinamică și praxis Capitolul 5 Identificarea structurii Obiective * Prezentarea cîtorva proceduri accesibile pentru a pune în evidență existența elementelor din nucleul central și din sistemul periferic al unei RS. * Explicarea utilității practice a cunoașterii structurii. * Elaborarea diverselor tehnici de detectare și verificare a ierarhizării componentelor unei RS, ca fiind complementare și strict subordonate obiectivelor unei cercetări. 1. Relații între cogniții 1.1. Legătura "frecvență/rang" Pornind de la o listă asociativă
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
într-adevăr, să nu aibă "substanță" și "conținut" la care să se aplice. Cristalizate în producțiile asociative și tipurile lor de le-gături, se presupune că schemele calificate drept "prediscursive" vor pregăti și organiza acțiunea și producția discursului unui individ. Prin "explicarea" răspunsurilor asociate stimulului, subiecții subliniază, poate inconștient, dimensiunea predis-cursivă a SCB, care capătă o pertinență și o eficacitate mai mari în timpul celor trei etape succesive ale chestionarului. Acest instrument ne permite să distingem elementele aparținînd nucleului central, conferindu-le caracteristici
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
o problemă de natură umană? Bineînțeles că nu. Instruirea în științe și meseriile corespunzătoare se face prin opoziție sau luptînd împotriva tendințelor determinante, prejudecăților și stereotipiilor. Legătura dintre femei și pretinsa lor "intuiție feminină" servește de exemplu, ca raționalizare în "explicarea" dezinteresului față de cîmpuri mai raționale sau tehnici de activitate profesională. O ideologie a dominației este astfel reactivată în efectele sale, ca și în forme și conținuturi. În spatele reușitei școlare mai mari a fetelor, ale cărei manifestări tangibile le putem înregistra
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
îngrijiri. Practici ludice de toate tipurile (joc de roluri, filme gore sau fantastice, spiritism, povești despre vampiri, deghizări), pa-siune pentru straniu și paranormal, amestec de explicații științifice și oculte sau de experiențe extreme; oscialții de delir paranoiac și schizofrenic pentru "explicarea" nefericirii sau a norocului. Acest tip de schemă tipologică poate fi produsă, oricare ar fi credința cercetătorului în raport cu vrăjitorie. Ceea ce contează, înainte de toate, este formalizarea acestui sistem printr-un ritual, în care trebuie să fie cel puțin doi ca să "meargă
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
constrângerile și oportunitățile demografice, economice, tehnologice, instituționale ce generează schimbarea socială și paradigma culturologică sau "soft" care pune accentul pe idei, credințe, valori ca factori explicativi ai procesului schimbării sociale. Strategia autorului se dovedește originală și productivă pentru înțelegerea și explicarea proceselor sociale asociate modernității în general și specificațiile acestora în societatea postindustrială actuală. Pasiunea domnului Suciu pentru definirea riguroasă și precizarea sensurilor conceptelor, cu referințe la autori semnificativi, se resimte pe tot parcursul lucrării, ceea ce conferă lecturii coerență, claritate și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
românești asupra schimbării sociale conectate modernizării, susținută de o construcție teoretico-metodologică minuțioasă a procesului analizat prin selectarea și specificarea la domeniul sociologiei a unor concepte din științele alternative ale complexității. Întreaga analiză oferă deschideri metodologice deosebit de originale în înțelegerea și explicarea rolului comportamentelor individuale și de grup în modernizarea socială postindustrială. Maria Larionescu Rezumat Societatea postindustrială prezintă o serie de caracteristici structurale inedite care o diferențiază identitar de tipurile de societăți anterioare. Cele mai profunde alterări de structură culturală, civilizațională și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
clasificarea și definirea modernității înseși. În primul rând, este "modernitatea" (sau "modernismul") doar un construct metodologic? Este starea de spirit modernă contemporană o "anchiloză" a trăirii spirituale iluministe? În esență, ne întrebăm dacă "modernitatea" este un simplu construct necesar pentru explicarea funcționării societății sau dacă nu cumva aceasta reprezintă un produs real al dezvoltării "organice" societale. În al doilea rând, este clară definirea modernității înseși, câtă vreme unii gânditori consideră că aceasta ne este contemporană? Întrebarea de fond este dacă putem
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
despre structurarea socială. Asupra acestor aspecte mă voi apleca în continuare. Structurarea Potrivit teoriilor amintite mai sus, structurile sociale par să existe independent de acțiunea socială, deci și independent de actorii sociali. O astfel de grilă de interpretare face dificilă explicarea schimbării sociale, de vreme ce schimbarea este provocată de actorii sociali, parte componentă a structurilor și totodată inițiatori ai acțiunilor sociale care modifică structurile. Abordând problema relației duale dintre actorii sociali ("agency") și structuri ("structure"), Anthony Giddens (1984) propune o interesantă teorie
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
acestor concepte, a se vedea tabelul atașat la începutul volumului.) Cred că acesta din urmă este suficient de bogat pentru a explica fenomenele sociale actuale; voi evita de aceea folosirea aparatului matematic imaginat de creatorii noii paradigme a complexității pentru explicarea lumii fizice a proximității noastre. Teoriile morfogenetice oferă o grilă metodologică fertilă atât în științele exacte (acolo unde se regăsesc "germenii" lor), cât și, sper, pe tărâmul științelor sociale. În particular, voi încerca să descopăr în capitolele următoare viabilitatea sau
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
exemplu, un avion în zbor lasă în urmă o dâră turbulentă, neinteligibilă prin intermediul aparatului explicativ al teoriilor științifice moderne. În general, diverse fenomene conduc către înlocuirea ordinii cu haosul, la nivel de înțelegere și de interpretare umană. Unele încercări de explicare a evenimentelor haotice aparțin, printre mulți alții, lui David Ruelle și Floris Takens (1971). Un concept central al teoriei haosului este cel de "turbulență". Aceasta, ca manifestare a fenomenologiei haotice, constituie o problemă fundamentală a științei fizicii contemporane. Un alt
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ale acestor teorii, fără intenția de a le submina certa importanță. Intenția mea manifestă este doar de a scoate în evidență unele avantaje ale aplicării metodelor și aparatului conceptual ale teoriilor morfogenetice în domeniul sociologic, printr-o modalitate alternativă de explicare a fenomenelor geopolitice contemporane. Să precizez de la bun început că teoriile relevante pentru subiectul de față sunt, în marea lor diversitate, axate pe două mari criterii de evaluare și analiză: cel etnic și cel geografic. Analiști și teoreticieni au încercat
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de acord să delege o parte din libertatea lor pentru a trăi în societate. Apoi, în opinia majorității exegeților, autorii contractualiști nu consideră contractul social ca fiind real, ci acesta reprezintă un construct teoretic privind o stare ipotetică, necesar pentru explicarea funcționării societății (deși exegeze pretențioase ale unora dintre textele autorilor clasici susțin că s-ar putea ca aceștia să fi crezut de fapt în existența istorică a unui pact social). Nu în ultimul rând, este necesar să plasăm elaborarea lucrărilor
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cumva gânditorii menționați confundă teoria cu metateoria, limbajul cu metalimbajul? Putem explica fenomene sociale reale prin diverși termeni și prin numeroase distincții la metanivel (e.g., distincția dintre acțiune și structură), însă ne ajută oare aceasta la identificarea concretă și la explicarea corectă a fenomenelor sociale contemporane? Cred că mai degrabă jocul dintre nivelurile explicațiilor științifice și metaștiințifice sau simplu metodologice nu poate decât să ne inducă în eroare. Conceptul, propus aici, de stractificare înglobează ambele niveluri: 1. La primul nivel, cel
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Privind însă dintr-o perspectivă spirituală, problematica amintită nu își poate găsi răspunsuri favorabile fundamentate strict pe seama acestor descoperiri, subiectul neputând fi epuizat de acestea, ci doar potențat și repus pe o nouă bază de discuții. În secolul trecut, încercând explicarea originilor lumii, filosoful rus Nikolai Berdiaev afirma necesitatea cunoașterii, în primă instanță, a propriei persoane, ca o condiție primordială a înțelegerii celorlalte forme de existență 86. Prin acceptarea unei asemenea viziuni, ideea începutului lumii ridică o serie de întrebări privitoare
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
timpului nostru este aceea că, Dumnezeu poate să existe, însă nu este necesară invocarea lui pentru a explica felul în care universul a luat ființă, știința fiind, după cum însuși susținea în cadrul unui interviu acordat postului de televiziune CNN, suficientă în explicarea legilor universale, fără implicarea vreunui Creator 132. Pentru un om de știință, căutarea de răspunsuri în numele omenirii la întrebările care au preocupat-o dintotdeauna pe aceasta, și formularea de concluzii discutabile uneori, sau poate chiar eronate credem că reprezintă un
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
excelență un dat al firii, și nu doar o etapă aparte din evoluția existenței umane, în deplin acord cu înțelesurile frazei: "Creator nu devii, ci ești"157. Continuând parcursul istoric al teoriilor despre creație, un alt moment de referință în explicarea originii și sensurilor acesteia a fost și cel marcat de ideologia emancipată a secolului al XVI-lea, care a deschis calea unor interpretări ce găseau justificarea proceselor creative în capacitățile individuale ale omului, accentuând facultățile subiective ale imaginației și fanteziei
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
realității. De altfel, descrierea procesului artistic creator a preocupat vreme îndelungată numeroși gânditori ai diferitor domenii culturale, care s-au arătat interesați de descoperirea și examinarea etapelor acestui subtil mecanism artistic, psihic și spiritual. Așa se face că înțelegerea și explicarea procesului creator, a structurii și formelor sale de manifestare, au variat de la un autor la altul, acestea prezentând însă în planul ideilor numeroase puncte comune. Astfel, de la caz la caz, pot fi identificate etape de pregătire, orientare, preparație, analiză, inspirație
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Ibidem, p. 157. 139 Întrucât noțiunea de creație artistică deține un număr însemnat de sensuri, trebuie să facem aici observația că atunci când folosim acest concept, ne referim, în mod punctual, la creațiile artei vizuale. 140 Încercări de fundamentare, definire și explicare a conceptelor de sacru, religie și religiozitate au existat de-a lungul timpului în diverse domenii ale cunoașterii, însă ceea ce credem că poate aduce nou demersul nostru este tocmai investigarea acestor definiții din perspectiva creatorului de artă. Din aceste motive
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
cerințe metodice: asigurarea aparatelor și a spațiului de desfășurare, pentru evitarea accidentelor; gradul de dificultate al parcursului să fie în funcție de vârsta și pregătirea elevilor; condițiile de desfășurare a parcursului să fie identice pentru toți participanții și să se cunoască regulile; explicarea clară a traseului și parcurgerea lui prima dată demonstrativ; parcurgerea traseului să se realizeze cursiv. În timpul parcurgerii traseului, profesorul va lua măsuri de asigurare, prin plasarea saltelelor în locurile mai dificile (aterizări, cățărări etc.), pentru a preveni eventualele traumatisme. Nu
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]