3,283 matches
-
care se reduce la umorile corpului și la homeostaza lor. Chiar și genele funcționează într-un mediu ecologic. Și aici se aplică principiul după care fiecare parte își creează un mediu propriu. Una și aceeași genă își exprimă penetranța și expresivitatea în funcție de mediul propriu pe care și-l poate realiza și din relațiile cu celelalte gene, care pot fi diferite de la un individ la altul. Bibliografie SUMAR
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ridicat În două labe, n’aveam astăzi sămânță de vorbă; dacă voi fi fost... Sumețindu-și astfel capul, extrema negentropică a trupului, În antiteză cu entropia celeilalte, Îndreptate rușinos spre pământ - și prin negentropie Înțeleg evident superioritatea, explicitată acum În infinita expresivitate față de banal, În creația spirituală față de aceea biologică, era să spun procreație, În orientarea spre hrană, sursa de energie, nu spre cotlonul În care zac deșeurile - sumețindu-i negentropia deci, l’a expus, așa cum se Întâmplă cu orice e negentropic Într
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a pus Încă primei vietăți cordate și chiar mai devreme: cap și coadă... o polaritate care mă silește să reamintesc vechea mea obsesie: negentropia, condiția Vieții. Și, acest travesti, care a individualizat-o Între banalele rozătoare, i-a oferit acea expresivitate care l’a fascinat și pe Minulescu, și pe Disney: Chip & Dale... „Sâmbătă cu prieteni“, 2 octombrie 1999, ora 16,47 47. Zăpăceală Cred că profesoara mea de română, nimeni alta decât domnișoara Pop, se răsucește acum În groapă la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
patru. Deci n’aș putea apuca o viitoare unealtă. Ezit, chiar dacă știu că tu ai devenit om muncind, apoi vorbind. Și, prin urmare, nu pot articula decât patru sunete, care alcătuiesc cunoscutul MIAU. Dar care, adăugând felinitatea trupușorului meu, chiar expresivitatea gheruțelor cu care te mângâi, dar și te zgârâi dacă nu mă Înțelegi, pot scrie un roman. Căci observ și știu multe dar, discretă cum sunt, nu le spun. Iartă-mă pisicuțo, dar am să te trădez, spunând celorlalți de ce
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
românească de Ioana Bot și Raluca Lupu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001. * Mănucă, Dan, Pelerinaj spre ființă. Eseu asupra imaginarului poetic eminescian, Iași, Editura Polirom, 1999. * Munteanu, George, Hyperion 1. Viața lui Eminescu, București, Editura Minerva, 1973. * Munteanu, Ștefan, Stil și expresivitate poetică, București, Editura Științifică, 1972. * Munteanu, George, Sub semnul lui Aristarc, București, Editura Eminescu, 1975. * Murărașu, D., Mihai Eminescu. Viața și opera, București, Editura Eminescu, 1983. * Mureșanu Ionescu, Marina, Eminescu și intertextul romantic, Ediția a II-a revăzută, Iași, Editura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
capete de boi / Trec stemele Moldovei, trăgând în juguri țara..." De la "Ulcioare de piatră" și până la literatura publicată astăzi de "Junimea" s-a parcurs un drum pe cât de lung, pe atât de necesar. Marcat de reale câștiguri în profunzime, în expresivitate, în modernitate, în altitudinea demersului filosofic, dar și de o posibilă distanțare de habitudinile "simplului cititor". O recitire a poeziei complet uitatului Lesnea se arată a fi necesară, măcar pentru motivul că "Ulcioare de piatră" marchează un început, fiind cartea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Aș sugera, în consecință, Colegiului Medicilor, să aibă în vedere și eventualitatea introducerii delictului de malpraxis editorial. Până nu-i prea târziu. Deocamdată, nevastă-mea a cumpărat pere. Stau și mă uit la ele. D e o copleșitoare sinceritate, simplitate, expresivitate, însemnările pe marginea vechilor manuscrise și tipărituri adunate de Ilie Corfus în cartea "Însemnări pe marginea anilor", editată de "Junimea"! Această "istorie scrisă de cei mici", total lipsită de afectare, așternută pe hârtie sub apăsarea unei clipe de cumpănă, izvorâtă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și simboluri articulate într-o gramatică și structurate după "legi" de transmitere a informațiilor mascate, nerostite sau deschise, transparente. Apoi, merită evocate regulile care guvernează relațiile interpersonale, întemeiate pe deschidere sau, dimpotrivă, pe închidere interpersonală. O dimensiune privilegiată care modelează expresivitatea interpersonală este automonitorizarea (self-monitoring-ul), fiind culturi și societăți care înregistrează scoruri mari la această dimensiune (subiecții "funcționează" precumpănitor în registrul părelniciei, important este "să pară că este, nu să fie cu adevărat", pentru a prelua expresia lui D. Drăghicescu [1907
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este achiziționată într-o cultură deschisă și permisivă comunicațional, în care circulă multă informație relevantă, încă din socializarea primară. în ceea ce privește România, o potențială ipoteză de lucru pe acest subiect ar putea să testeze prezența unei inerții asemănătoare, din cauza prezenței unei expresivități duplicitare considerabile în comunicarea interpersonală și intergrupală. În versiunea belgiană sau braziliană a experimentului originar se obțin tendințe similare dacă, pe de o parte, se oferă participantului la studiu o condiționare pozitivă ("bani") pentru a realiza sarcina (aprecierea unor cuvinte
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
reguli, iar la nivel filosofico-religios sînt relativiști și permit conviețuirea mai multor curente în același spațiu al dezbaterii sociale. Subiecții individuali aparținînd acestor culturi sînt mai flegmatici, contemplativi și se arată a fi mai reținuți din punctul de vedere al expresivității emoționale. Orientarea pe termen lung și opusul său, orientarea pe termen scurt, reprezintă a cincea dimensiune studiată de Hofstede, ea fiind adăugată în urma modelului de chestionar alcătuit de echipa lui M.H. Bond din Chinese Culture Connection. Valorile asociate cu orientarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în cadrul grupurilor, valorizează empatia, manifestarea efectelor pozitive, urmăresc întreținerea unor bune relații interpersonale, riscînd însă să dezvolte conflicte ascunse. în comparație cu acestea, "culturile individualiste încurajează distanța, confruntarea directă, abordarea deschisă a conflictelor, munca instrumentală, realizarea de sine fiind mai presus decît expresivitatea și sociabilitatea" (Rață, Iacob, 2002, p. 66). în culturile individualiste se urmărește potențarea autonomiei, pe cînd în cele colectiviste se pune accent pe cultivarea relațiilor sociale. John Locke este o figură centrală și extrem de influentă în cultura americană; esența poziției
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
parte). Pe baza acestor tipare fundamentale, A. Fiske a elaborat teoria modelelor relaționale, care descrie cum în toate culturile subiecții umani se deschid pe baza acestor exigențe implicite ale relațiilor cu "celălalt", iar ceea ce diferă este doar intensitatea specifică și expresivitatea aparte a manifestării acestor dimensiuni culturale "universale" (Fiske, 2007). în tabelul 4 sînt rezumate posibilele asocieri între variabilele studiate în cele mai influente modele alternative. După cum se observă, nivelele de analiză sînt diferite: fie cel al culturilor naționale, fie cel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și consensul în dauna reușitei individuale. Oamenii care trăiesc în asemenea culturi sînt în mai mică măsură guvernați de rațiune, decît de intuiție și sentimente. Cuvintele nu sînt atît de importante ca puterea contextelor, care poate include tonul vocii vorbitorului, expresivitatea facială, gesturile, postura, chiar și statusul familial și elementele care țin de capitalul simbolic al "celuilalt". Culturile puternic dependente de context sînt mai puțin contractualiste (cuvîntul "dat" e mai fluctuant), pun mai mare accent pe formalism, întreținînd comunicarea indirectă și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colectiviste și cei ai popoarelor nordice, considerate individualiste. Astfel, un "sîrb", un "grec" sau un "român" vor fi, de exemplu, în "mult mai multă siguranță" atunci cînd se întîlnesc cu un personaj cunoscut în prealabil, fie și fugar, iar paleta expresivității relaționale coboară deseori în conduite ("îmbrățișări", "pupături", "dialog pe un ton ridicat") care stîrnesc adevărate blocaje semantice și afective pentru un "suedez" sau "german". în culturile colectiviste, atunci cînd relația cu "celălalt" se stabilește cu un partener de rol cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
îmbrățișa o persoană din afara cuplului" activează cel mai energic sentimentele de gelozie în Ungaria; după cum "a dansa împreună cu altul" în Rusia; "a flirta" în Serbia; "a avea fantezii sexuale despre altcineva" în Olanda sînt cele mai supărătoare scenarii. CAPITOLUL 12 Expresivitatea emoțională examinată din perspectivă interculturală 12.1. Paradigma alegerii impuse vs paradigma alegerii libere în evaluarea exteriorizării faciale a emoției Una dintre temele psihologiei sociale care a fost deseori vizitată în anii din urmă și care a generat numeroase evaluări
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ani s-au articulat o serie de sinteze românești semnificative, concentrate asupra acestui subiect (Chelcea, 2008a, pp. 355 376; Iluț, 2009, pp. 553-594), precum și o monografie consistentă, care tratează problematica sociologiei emoțiilor în spațiul public românesc (Chelcea, 2008b). Cercetările asupra expresivității emoționale au fost inițiate încă de la sfîrșitul deceniului al șaptelea al secolului XX de către P. Eckman și colaboratorii săi (1969, 1982, 1987, 1993, 1994), care au prezentat participanților la experiment fotografii cu fizionomii diverse, iar subiecții erau puși în situația
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
s-a observat cum japonezii au întîmpinat dificultăți în decodificarea emoțiilor negative, deoarece este mai puțin dezirabil social să exprimi emoții cu o tonalitate negativă în Japonia decît în SUA, asiaticii "închizîndu-se în sine" cu mai mare eficacitate în registrul expresivității emoționale negative. Despre Japonia știm că este caracterizată de un tipar cultural colectivist (Hofstede, 1980/2001). Colectivismul este specific unei societăți în care oamenii sînt încă de la naștere integrați în subgrupuri puternice, care continuă să-i protejeze toată viața în schimbul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și au generat mai multe reacții verbale la aceste emoții, iar pe ansamblu, subiecții individualiști au reacționat mai intens emoțional decît japonezii. O altă cercetare însemnată pe această temă pornea de la unul dintre stereotipurile etnice cele mai influente în registrul expresivității emoționale, ce afirma că profilul tipic al asiaticului este cel al "orientalului impenetrabil", pornind de la premisa că locuitorii din estul Asiei sînt mai retractili expresiv și mai greu "descifrabili", comparativ cu "occidentalii". în încercarea de a testa validitatea acestei aserțiuni
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sînt mai expresive din punctul de vedere al exteriorizării emoțiilor, căci în aceste culturi întîlnim o nevoie sporită de informații sociale valide, care ghidează reacțiile față de "celălalt". în schimb, în culturile naționale colectiviste contextul joacă un rol important, furnizînd limitele expresivității emoționale. 12.3. Expresivitatea comunicării nonverbale Comunicarea nonverbală a devenit și ea obiect de studiu al cercetărilor de factură interculturală. Rezultatele studiilor tematice au indicat existența unei relații semnificative între comunicarea nonverbală și factorii culturali (Moscovici, 1998). Dacă ne gîndim
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
punctul de vedere al exteriorizării emoțiilor, căci în aceste culturi întîlnim o nevoie sporită de informații sociale valide, care ghidează reacțiile față de "celălalt". în schimb, în culturile naționale colectiviste contextul joacă un rol important, furnizînd limitele expresivității emoționale. 12.3. Expresivitatea comunicării nonverbale Comunicarea nonverbală a devenit și ea obiect de studiu al cercetărilor de factură interculturală. Rezultatele studiilor tematice au indicat existența unei relații semnificative între comunicarea nonverbală și factorii culturali (Moscovici, 1998). Dacă ne gîndim la modalitatea în care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nonverbală și factorii culturali (Moscovici, 1998). Dacă ne gîndim la modalitatea în care fiecare dintre noi ne exprimăm emoțiile, ne vom întreba cu siguranță ce tipuri de informații ne sînt transmise și, totodată, ce fel de informație transmitem noi prin intermediul expresivității feței. Este oare posibil să existe emoție fără ca aceasta să devină "vizibilă" sau este posibil să fim expresivi în lipsa emoțiilor? Oricum, fața umană constituie o importantă sursă de informații, transmise prin grile specifice culturii din care individul face parte (Ekman
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dezgustul", "tristețea" și "bucuria" au fost emoțiile cele mai consensual decodificate (Elfenbein, Ambady, 2002). Nu dispunem în prezent de suficiente evidențe care să ne lămurească ce tip de informații vehiculează subiectul individual în momentul în care își fixează atenția asupra expresivității feței unui semen de-al său. Știm însă că expresivitatea feței este întărită de gesturi, mimică, postură, uneori de un discurs verbal, iar în momentul în care îl ascultăm pe "celălalt", elementele legate de expresivitate sînt saliente și generează anumite
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
decodificate (Elfenbein, Ambady, 2002). Nu dispunem în prezent de suficiente evidențe care să ne lămurească ce tip de informații vehiculează subiectul individual în momentul în care își fixează atenția asupra expresivității feței unui semen de-al său. Știm însă că expresivitatea feței este întărită de gesturi, mimică, postură, uneori de un discurs verbal, iar în momentul în care îl ascultăm pe "celălalt", elementele legate de expresivitate sînt saliente și generează anumite expectanțe în legătură cu ceea ce urmează a se întîmpla în contextul dat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care își fixează atenția asupra expresivității feței unui semen de-al său. Știm însă că expresivitatea feței este întărită de gesturi, mimică, postură, uneori de un discurs verbal, iar în momentul în care îl ascultăm pe "celălalt", elementele legate de expresivitate sînt saliente și generează anumite expectanțe în legătură cu ceea ce urmează a se întîmpla în contextul dat. Recunoașterea și interpretarea emoțiilor este dependentă atît de cultură, cît și de cuvintele care aparțin vocabularului culturii respective. în acest sens, putem afirma că emoțiile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Fernandez-Dols, Ruiz-Belda, 1997; Biehl et al., 1997; López, García, Ullman, Kopelowicz, Jenkins, Breitborde, Et, 2009; Matsumoto et al., 2010). Vom încerca să sistemtizăm în cele ce urmează cele mai relevante cercetări care examinau raportul dintre patternul culturii de inserție și expresivitatea emoțională. Un corp de experimente a urmărit decodificarea intensității exteriorizării emoțiilor. într-un studiu care a inclus eșantioane din zece culturi naționale, s-a observat că există un consens important în descifrarea similară a intensității exteriorizării emoțiilor, căci în proporție
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]