12,155 matches
-
a. a patra, al treilea b. *Ai patrulea tineri au dansat în costume populare. (vs. A patra pereche de tineri au dansat în costume populare.) Prin urmare, numeralul ordinal nu poate exprima ordinea pentru entități +plural, cu trăsătura de plural exprimată morfosintactic, desinențial. Acest lucru este însă posibil în engleză: (66) a. The second children arrive to find someone already ahead of them. When within 6 years of the older child, and again depending on age and similar variables, second children
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
studenți este mai săracă: cea reprezentată de studenții din provincie. e. O parte din guvern este mai coruptă: cea liberală. 1.3. Aspecte semantice privind sintagmele partitive În sintagmele partitive, nominalul cuantificat (N2) este definit. Acest lucru nu este "vizibil" (exprimat) din cauza regulii că, în limba română, după prepoziție nominalele nu sunt articulate decât dacă au modificatori care impun articularea. Prin urmare, nominalul cuantificat denotă un set cunoscut, precizat, delimitat, individualizat. N2 poate fi numărabil sau nonnumărabil, denotând entități atomice non-divizibile63
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
o structură sintactică diferită. Un enunț este cu subiect neexprimat și apoziție (prostul de mine), ca în (152a), dacă acordul nu se face la persoana a III-a. Enunțul în care verbul este la persoana a III-a are subiect exprimat, sintagma prostul de mine, ca în 152b: (152) a. Eu, prostul de mine, am uitat ușa descuiată. b. ProstulSB de mine a uitat ușa descuiată. Analiza prezintă dezavantajul că trebuie să presupunem două structuri sintactice diferite pentru enunțuri asemănătoare "la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acordului. Această analiză este susținută de faptul că, uneori, se face o pauză între sintagma calificativă și restul enunțului. Utilizarea la persoana I este nu este dictată de acord, ci este utilizarea obișnuită a verbului la persoana I fără subiect exprimat. Uneori, sintagma prostul de mine este o secvență exclamativă, neintegrată în structura sintactică a enunțului. Acordul la persoana a III-a, cu adjectivul substantivizat, nu este posibil: (153) a. Prostul de mine, am uitat ușa descuiată! b. *Prostul de mine
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
bun reprezintă variabila sau necunoscuta, iar numele propriu Andrei reprezintă valoarea acestei variabile; c. Muzee și expoziții e (tot) ceea ce mă interesează în acest oraș. - variabila / necunoscuta este exprimată prin propoziția postcopulativă, ceea ce mă interesează în acest oraș; valoarea este exprimată prin sintagma nominală coordonată de pe prima poziție, muzee și expoziții. d. (Tot) ceea ce mă interesează sunt muzeele și expozițiile. - variabila / necunoscuta, exprimată prin propoziția relativă, este ceea ce mă interesează; valoarea este exprimată prin sintagma muzeele și expozițiile. Potrivit unei alte
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ceea ce mă interesează în acest oraș; valoarea este exprimată prin sintagma nominală coordonată de pe prima poziție, muzee și expoziții. d. (Tot) ceea ce mă interesează sunt muzeele și expozițiile. - variabila / necunoscuta, exprimată prin propoziția relativă, este ceea ce mă interesează; valoarea este exprimată prin sintagma muzeele și expozițiile. Potrivit unei alte clasificări, sunt patru tipuri majore de propoziții copulative (cf. Higgins, 1973, apud Comorovski, 2007: 47): (i) predicaționale - N2 exprimă o proprietate a N1: (3) Ion este scriitor. (ii) de identitate sau ecuative
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
preferința vorbitorilor, în anumite construcții existențiale cu substantive nearticulate, acordul la plural este imposibil pentru toți vorbitorii, indiferent de topică. Construcțiile din (33) și (34) sunt cu dativ Experimentator sau Locativ 107, cele din (35) sunt fără Locativ sau Experimentator exprimat. În (36), Locativul este exprimat sub forma unui GPrep (în nordul Moldovei; în București): (33) a. *Îmi sunt foame și sete. b. Mi-e foame și sete. (34) a. *Foame și sete nu-mi sunt, dar mi-e somn. b
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
obligatoriu când propoziția redusă postverbală este la plural: (41) a. Sunt multe probleme. b. *E multe probleme. O explicație a acordului din (41) oferă Cornilescu (2008): operatorul locativ avansează din propoziția redusă, la fel ca dativul în propozițiile cu locativ exprimat (dativul fiind, în esență, un locativ). Acest operator se acordă cu predicatul în propoziția redusă (acord de tip subiect-predicat); operatorul locativ nelexicalizat este subspecificat pentru trăsăturile phi și prin acord obține trăsăturile phi ale nominalului predicativ postverbal, în propoziția redusă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
reporter acolo. În (122)a, enunțul este reconstituit mental ca Ion va fi trimis la Budapesta sau Maria va fi trimisă la Budapesta, deși există o neconcordanță între valoarea trăsăturii de gen a nominalului (Ion) și cea a adjectivului participial exprimat (trimisă). Există și un al treilea sau, cu valoare apozitivă. Fiind vorba de un sigur referent, desemnat prin două elemente lingvistice, acordul se face la singular: (123) a. Ioana Popescu sau secretarul general al Organizației de Tineret din P.D.L. este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
propoziție, limitând aplicabilitatea predicatului la un domeniu restrâns; topicul este centrul atenției, de aceea trebuie să fie definit; rolul funcțional al subiectului se definește prin raportare la alte elemente ale propoziției, nu ale discursului; multe propoziții pot apărea fără subiect exprimat; ● în multe limbi, verbul se acordă obligatoriu cu subiectul, în schimb, acordul topic−predicat este foarte rar; ● în ceea ce privește poziția inițială în propoziție, strategia discursivă cere ca topicul să fie primul întotdeauna; în lisu, japoneză și coreeană, topicul este codificat prin
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acțiunilor prototipice, implicând doi actanți, un agent și un pacient, și construcția uniactanțială. Comparația dintre cele două tipuri de construcții oferă structura de actanță dominantă a unei limbi, care poate fi acuzativă sau ergativă. Lazard (1998: 77) reia o idee exprimată anterior: existența a două scale de tranzitivitate, una fiind determinată de variația de actanță (schimbarea de construcție, cu același verb), cealaltă de diferența de valență (diferența între construcții cu verbe diferite). Între cele două scale de tranzitivitate propuse de Lazard
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
analize propuse pentru clasa inacuzativelor. Alexiadou, Anagnostopoulou, Everaert (2004: 13) arată că odată cu introducerea teoriei scindării proiecției VP − VP-shell (Larson 198838) −, rolurile tematice nu mai sunt obligate să apară într-o poziție unică, iar asimetria subiect−obiect nu mai este exprimată ca o asimetrie specificator−complement. Dacă la începutul anilor '80 se considera că unicul argument al verbelor inacuzative este generat în D-Structură ca obiect, adică în interiorul proiecției VP, și deplasat într-o poziție tematică, în IP, adică poziția în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Protorolul Agent este realizat ca subiect, iar argumentul cu cel mai mare număr de presupoziții pentru Protorolul Pacient este realizat ca obiect. Acest tip de abordare explică de ce argumentele care îndeplinesc toate criteriile de agentivitate sunt întotdeauna, în toate limbile, exprimate ca subiecte în propozițiile nonpasive 70. Dowty arată că aceste reguli nu reprezintă un pas al derivării, ci sunt constrângeri: un verb poate lexicaliza sau poate determina o pereche de tipuri de argumente și de relații gramaticale, care însă trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Dobrovie-Sorin (1998: 432) arată că româna nu are impersonal de tipul celui din franceză (il). Ca și alte limbi pro-drop, româna acceptă subiectul postverbal, care se acordă cu verbul. Obligativitatea acordului morfologic marchează coindexarea dintre subiectul nul și subiectul postverbal exprimat: Si-au recitat proi [poezii de Eminescu]i. Subiectul pasivului cu a fi este interpretat în română ca argument, spre deosebire de subiectul pasivului cu se; această situație intră în conflict cu proprietățile selecționale ale pasivelor inergative. Agramaticalitatea pasivului cu a fi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pasiv): toate acestea sunt mărci de inacuzativitate, rezultate din operația lexicală care constă în suprimarea rolului tematic extern și a Cazului acuzativ. Dobrovie-Sorin (2004) arată că verbele cu se incoativ și inerent reprezintă două subclase de verbe inacuzative (Tema este exprimată, nu există Agent explicit sau implicit). Diferența dintre cele două valori este că incoativele au corespondent tranzitiv (La branche s'est cassée 'Creanga s-a rupt'), iar verbele reflexive inerente nu au (Marie s'est evanouie 'Marie a leșinat'), fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
compatibile cu nominalizarea și, în particular, cu anumiți formanți lexicali de nominalizare; verbele a fi, a avea, a vrea nu se nominalizează ca auxiliare; dintre verbele acceptate ca fiind copulative, exclusiv a deveni acceptă nominalizarea. Stan (2003: 74) reia ideea exprimată Cornilescu (2001 [1997]) − conform căreia sufixul infinitivului lung (-re) este selectat de verbele schimbării de stare (infinitivul lung nominal are caracter perfectiv, finit), iar sufixul supinului (-t/-s) este selectat de verbele care exprimă procese (supinul nominal are caracter imperfectiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
posesie pasivă". Pivot sintactic S/A și S/ O. Flexiune ergativă. S și O sunt precedate de marca pentru absolutiv, iar A, de marca pentru ergativ. Există semne ale tendinței de trecere către sistemul obiectiv/acuzativ, în construcțiile cu agent exprimat. Topica obișnuită: centru − termen subordonat. A și O au topică liberă, dar pe primul loc în propoziție se află predicatul. TRUMAI Limbă indigenă, izolată, vorbită de indieni din regiunea Haut-Xingu, statul Mato Grosso, Brazilia. 120 de vorbitori/20 de vorbitori
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sistemele ergative (confuzie cu sensul tradițional al termenului ergativ). 51 Comrie (1989: 125) pornește tot de la ideea existenței unor primitive, numai notația (S, A, P) este diferită de a lui Dixon. 52 De fapt, după cum precizează, autorul reia o idee exprimată anterior, în 1978. 53 Spre deosebire de studiul din 1979, în cartea din 1994 (în mod paradoxal, Ergativity a apărut în același an cu L'actance), Dixon adaugă la noțiunea de ergativitate morfologică și precizarea intrapropozițională, tocmai pentru că unele dintre aspectele definitorii
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1923 și o nouă Lege electorală în martie 1926, inspirată din Legea electorală italiană decretată de regimul fascist ce tocmai se născuse în 1923. Potrivit legii italiene, partidul care obținea o majoritate de cel puțin un sfert din totalul voturilor exprimate era declarat partid majoritar și primea două treimi din mandate, cele care rămâneau fiind împărțite între celelalte partide, în raport cu voturile câștigate. În perioada interbelică au avut loc 11 operațiuni electorale ultimele două cerând precizări aparte. Alegerile din 1937 au fost
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
noi alegeri și partidul a câștigat, corect după mărturiile vremii, suficiente voturi pentru a obține prima majoritară 40,3%. La alegerile din 1933 și 1937, aflat din nou în opoziție, obține numai 13,9% și, respectiv, 20,4% din voturile exprimate. Reprezentarea grafică a variației numărului de voturi pentru cele trei partide, într-o perioadă de șaptesprezece ani, arată ca dinții unui ferăstrău (v. fig.1). Procentul urcă și coboară în funcție de poziția partidului în momentul alegerilor: la putere sau în opoziție
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a tarii. ... (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. ... Articolul 62 Alegerea Camerelor (1) Camera Deputaților și Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale. ... (2) Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condițiile legii electorale. Cetățenii unei minorități naționale pot
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate. Articolul 81 Alegerea Președintelui (1) Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. ... (2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale. ... (3) În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit aceasta majoritate, se organizează al doilea tur
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
articol; ... c) orice alte active de rezervă recunoscute pe plan internațional, inclusiv dreptul de a efectua cumpărări de la Fondul Monetar Internațional în cadrul transei de rezervă, precum și deținerile statului de drepturi speciale de tragere; ... d) cambii, cecuri și bilete la ordin exprimate și plătibile în valută și în locurile aprobate de Bancă Națională a României pentru realizarea scopului prezentului articol; ... e) bonuri de tezaur și alte titluri emise sau garantate de acele guverne străine sau instituții financiare interguvernamentale, exprimate și plătibile în
LEGE Nr. 34 din 29 martie 1991 privind Statutul Băncii Naţionale a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107540_a_108869]
-
bilete la ordin exprimate și plătibile în valută și în locurile aprobate de Bancă Națională a României pentru realizarea scopului prezentului articol; ... e) bonuri de tezaur și alte titluri emise sau garantate de acele guverne străine sau instituții financiare interguvernamentale, exprimate și plătibile în valută și în locurile aprobate de Bancă Națională a României pentru îndeplinirea scopului prezentului articol; ... f) alte asemenea active pe care Banca Națională a României le aprobă pentru îndeplinirea scopului prezentului articol. ... Articolul 36 Bancă Națională a României va urmări
LEGE Nr. 34 din 29 martie 1991 privind Statutul Băncii Naţionale a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107540_a_108869]
-
secției de votare, buletinele de un alt model decît cel legal aprobat, cele pe care ștampila "Votat" a fost aplicată în dreptul ambelor răspunsuri sau nu a fost aplicată pe nici unul dintre ele. Buletinele nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate. După încheierea numărării voturilor se va încheia un proces-verbal care se semnează de președinte și ceilalți membri ai biroului și se înaintează, în cel mult 24 de ore, biroului electoral județean sau al municipiului București. Prevederile art. 68 din Decretul-lege
LEGE Nr. 67 din 23 noiembrie 1991 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional asupra Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107597_a_108926]