2,540 matches
-
într-un voiaj în spațiu?! Pentru conformitate Un muritor infestat de S.F.! Ion Bălan Fotografii : In ordinea paginilor - Pământul văzut din spațiu, sursa www.mota.ru - Adam și Eva, pictură de Tizian - Sistemul Solar - Robotul ASIOMO, realizat de japonezi - Formă extraterestră - Polii magnetici, sursa www.rtv.net - Dinozaur, sursa www.itplay.ro - Planetoizi - Stația Spațială, sursa www.mota.ru - Charles Darwin - Voyager 1, sursa NASA - Giordano Bruno, Galileo Galilei, Albert Einstein - Kepler, Newton - William Shakespeare
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
MAȘA ȘI EXTRATERESTRUL roman PAGINA 5 În memoria părinților mei, Ivan și Natalia PAGINA 7 Motto 1: „Căci toți au aceeași soartă: cel drept, ca și cel păcătos, cel bun, ca și cel rău, cel curat, ca și cel necurat, cel ce aduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
va cere pământ și apă. Va aduce cu el și un hrisov pe care Îl veți semna cu propriul vostru sânge...“. Ascultând-o cum bodogănea de una singură prin casă, Mașa o luă peste picior: „Nu cumva o să ne invadeze extratereștrii?!“. Babulea Îi răspunse pe un ton care nu prevestea nimic bun: „O să vedeți voi...“. Iată că acum, la vreme de seară, când tocmai Mașa se apucase de dereticat prin casă, venise acest Extraterestru, care nu avea nimic straniu În Înfățișarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
despre trup și suflet și despre tot felul de metamorfoze, spunând că a venit, printre altele, să studieze modul de reproducere al cocostârcilor. Mai bine s-ar fi apucat de treburi ceva mai serioase. Cocostârcii se Înmulțesc și fără ajutorul extratereștrilor sosiți din alte galaxii, ce s-a Întâmplă Însă cu oamenii!? Oamenii Îmbătrânesc și mor, iar alții nu se mai nasc. Sau dacă se nasc, se nasc În altă parte, nu la Brodina și nici În satele din jur. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
vine nu pare prea diferită de cea de aici. Sunt și japonezi, și șobolani, și canguri, și proroci, și monștri biblici... Într-adevăr, tot ce-i aici există probabil și dincolo, doar că sub o altă formă, ceva mai deformată.“ Extraterestrul sorbi un gât din păhărelul de horilcă, după care continuă: - Alcoolul Îngurgitat cu noaptea-n cap Începu să-și facă efectul. Ippolit Își reveni din spaimă, prinzând din ce În ce mai mult curaj. În fond, de ce ar fi trebuit să-i fie frică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de expresie al anticipației. Științaficțiune este capabilă de a elibera visele pe care le ține sub control cenzura diurnă. Miturile moderne se suprapun peste scenografia elaborată în care se întâlnesc navele spațiale și tehnologiile grație cărora umanitatea este rede finită. Extratereștrii sunt parte din decorul ficțional, iar pluralitatea lumilor devine regula de la care nici un creator de aventuri nu se poate abate. Proza grafică a anilor ’60 și ’70 rafinează ipoteza pe care se ridică cel mai impresionant și luminos edificiu al
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
duel titanic între cele două minți geniale seduse de puterile științei să se extindă dincolo de limitele inteligibilului și ale cunoscutului. Aventurile lui Luc Orient și ale lui Hugo Kala sunt plasate pe fundalul vast și imprevizibil al ciocnirii cu civilizațiile extraterestre. Speculația ficțională ia ca punct de plecare ipoteza paleo astro nautică (popularizată și în spațiul românesc grație traducerii celebrului volum al lui Erich von Däniken). Și dacă trecutul omenirii este marcat de întâlnirile mirabile și de acțiunile de explorare ale
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
care localnicii evocă prezența unor străvechi dragoni de foc (un nume antic pentru navele spațiale ale celor de dincolo de galaxii) este anunțată de apariția unor mutații ce provoacă perplexitate și uluire. Jungla își modifică consistența sub efectul acțiunii unor agenți extratereștri, iar plantele carnivore pândesc din umbră spre a ucide pe călători. Încrucișările de specii dau naștere unor monștri ce combină genele feroce ale leului și tigrului. Decorul pământean începe să fie unul nefamiliar, ca și cum din adâncul său ar iradia forța
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
tea originară. În fine, tot Bob Morane este cel care întrevede, ca printr-o viziune modelată de textul lui Conan Doyle, maiestatea terifiantă a unei lumi pierdute și regăsite, trezite la viață în plin secol XX de jocul unei substanțe extraterestre. Intertextualitatea ține de pactul ficțional pe care proza grafică îl încheie cu fidelii ei. În cele din urmă, culoarea nostalgică a textelor lui Bob Morane este și o invitație la acea visare împletită cu mirajul suspansului. În jungla preistorică, în
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
bântuit de uraganele ce izbucnesc cu o ciudată exactitate de ceasornic, ca și cum o forță invizibilă s-ar ascunde în pântecele acestei planete stranii. Pe Marte, pământenii întâlnesc și emisarii unei civilizații ce își oferă alianța - veniți de pe îndepărtata planetă Kurno, extratereștrii au ambiguitatea ființelor pe care Wells le visează în War of the worlds. Promisiunea de alianță ascunde vocația de cucerire și de distrugere a rasei malefice. Potențialul de pră bușire a umanității sub povara propriilor ei ezitări, dileme și crime
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
este încărcat cu povara unei mărturisiri care nu încetează să îl obsedeze. Căci istoria eternautului Juan Salvo este istoria prăbușirii lumii cunoscute sub apăsarea tenebroasă a ninsorii fatale. Fulgii care ucid odată cu delicata lor atingere sunt emisarii paradoxali ai invaziei extraterestre. Cu fiecare strop de ninsoare, moartea se întinde ca un giulgiu peste Buenos Aires, peste Argentina și peste continent. Juan Salvo, prietenii și familia sa, salvați de la moarte de izolarea lor în casa etanșă, sunt parte din umanitatea de robinsoni care
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
văzut. Și ce se zice, de pe altă planetă? - Asta-i, vin semnele, nu cred că e primul acolo, la pârliții ăia, au mai fost, o să mai fie, ne-neacă Cel de Sus, ne scutură, dar noi parcă n-avem ochi... Extratereștri? Asta-i o prostie! - Chiar e, Grigore... - Zic oamenii c-au năvălit și șoarecii de câmp, popândăii și guzganii și bizamii, se-adună-n cete în mijlocului drumului, dar sunt mai altfel, unii albi, alții maronii, alții cu blana mai mare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
foarte deranjat de neputința dumneavoastră de a evalua amenințarea celei de-a treia conspirații internaționale dedicate ruinării Germaniei. Catolicismul este o amenințare la fel de mare la adresa siguranței Reich-ului ca bolșevismul și conspirația mondială a evreilor. — Ați uitat de oamenii din spațiul extraterestru, am spus eu. Sincer, nu dau doi bani pe ce o să-i spuneți. VD1 face parte din Kripo, nu din Gestapo, și în toate problemele care au legătură cu această investigație Kripo trebuie să aibă prioritate la serviciile propriului nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
grupări: o sectă de iluminați, discipoli ai Arhanghelului Luminii, și o sectă de nihiliști, discipoli ai Arhontelui Umbrei. Primii sunt convinși că în mijlocul cărților false ce inundă lumea pot fi descoperite puținele cărți purtătoare de un adevăr, poate extrauman sau extraterestru. Cei din urmă consideră că doar contrafacerea, mistificarea, minciuna intenționată pot reprezenta într-o carte valoarea absolută, un adevăr necontaminat de pseudoadevărurile dominante. „Credeam că eram singur în ascensor - scrie Marana, tot de la New York - dar cineva apare lângă mine: un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
să scrie. Ziarele se întreabă care ar fi motivul. După calculele noastre, s-ar putea ca locuitorii altor lumi să-l țină în inactivitate, ca el să se dezbare de condiționările terestre și să devină receptiv. Dar de ce tocmai el? — Extratereștrii nu pot spune lucrurile direct. Au nevoie să se exprime în mod indirect, figurat, de pildă prin povestiri ce provoacă emoții insolite. Acest scriitor pare să aibă o tehnică bună și o anume adaptabilitate la ideile noi. — Dar i-ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
am nici o idee ce aș putea inventa, dar dacă mă apuc de scris o idee tot o să-mi vină. Dar dacă e cum spun ei? Dacă, în vreme ce eu cred că mă prefac, ceea ce scriu îmi este dictat într-adevăr de extratereștri? Degeaba aștept o revelație de la spațiile siderale: romanul meu nu înaintează. Dacă dintr-o clipă într-alta aș reîncepe să umplu o pagină după alta, ar fi un semn că galaxia îmi trimite mesajele sale. Singurul lucru pe care reușesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
să umplu o pagină după alta, ar fi un semn că galaxia îmi trimite mesajele sale. Singurul lucru pe care reușesc să-l scriu, însă, este acest jurnal, contemplarea unei tinere femei citind o carte, care nu știu ce este. Oare mesajul extratereștrilor e conținut în jurnalul meu? Sau în cartea ei? A venit să mă vadă o fată care scrie o lucrare despre romanele mele pentru un seminar de studii universitare foarte important. Văd că opera mea îi slujește perfect să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
mă anunță ea. Vestea mă întristează foarte mult. Pe neașteptate, mă simt singur. Am vorbit din nou cu observatorii de farfurii zburătoare. De data asta au venit ei să mă caute, ca să controleze dacă nu cumva scrisesem cartea dictată de extratereștri. Nu, dar știu unde poate fi găsită cartea asta - am spus - apropiindu-mă de ochean. De câtăva vreme îmi venise ideea că volumul interplanetar ar putea fi cel citit de femeia de pe șezlong. Femeia nu se afla pe terasă. Dezamăgit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
în jurul văii, când am văzut, așezat pe un colț de stâncă, un bărbat în haine de oraș, cufundat în citirea unei cărți. Coincidența se petrecea la un moment atât de potrivit, încât nu era greu să cred într-o intervenție extraterestră. — Iată cartea pe care o căutați, le-am spus tinerilor, oferindu-le ocheanul îndreptat asupra necunoscutului. Unul câte unul și-au apropiat ochiul de lentilă, apoi s-au privit unii pe alții, mi-au mulțumit și au plecat A venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
lor pentru totdeauna, tinerii aceia credeau În el, Îl iubeau unii; un frate mai mare. Depășea viteza permisă cînd se urca pe motocicletă, accelera agresiv, zgomotul devenea insuportabil pentru pietoni; Înjurau unii, blestemau alții, cei mai mulți erau obișnuiți: o invazie de extratereștri pe două roți În oraș, de la o vreme, sub căștile făpturilor nu era nici un chip, doar ceva spectral, dincolo de vizierele lăsate. Copiii erau entuziasmați; ajunși acasă, manevrau, alergînd printre mobile, motociclete imaginare, cine avea să-i oprească peste cîțiva ani
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
pe bune, în capul meu era că am o misie existențială, că trebuie să ajut la facerea lumii celei noi. Cred însă că am folosit prea mult forcepsul și am cam zdrelit copilul. Noi ne-am mai revenit, da’ tot extratereștri suntem. Îmi amintesc de Mircea Dumitru, întors după cinci ani de doctorat american: - Vai, Mihaela, da’ în România e un ageism groaznic! Deh, ce să-i faci? Când tragi capacul de pe unicul ism, izbucnesc toate ismele înăbușite. Și mi-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
poate mai cu picioarele pe pământ. Conduce instituții, e o instituție, face fund raising, îl interesează să se vândă bine în SUA ca să ceară fonduri pentru cercetare de la guvernul francez. Pe vremea acelei vizite, intelectualii noștri publici erau și mai extratereștri decât acum. Dom’ ministru Pleșu conducea colegiul căruia i-am fost bursieri și avea încă mintea nostalgică după peripatetizările din Păltiniș (mă tem că acum, săracul, e obligat să știe mai mult despre aquisul comunitar decât despre filosofia culturii). I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și-mi bag mâinile în păr. OK, e cazul să... termin cu toate astea, chiar acum. E vorba, totuși, despre Arnold. Arnold. Tocmai mă transform într-o paranoică pusă pe făcut teoria conspirației. Mai rămâne doar să dau căutare la „extratereștri, Roswell, se află printre noi”. Cu hotărâre bruscă, îmi scot telefonul. O să-l sun pe Arnold. O să-i urez toate cele bune după pensionare. Și așa poate că o să scap de toate ideile astea ridicole care-mi tot dau târcoale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
au tras din boscheții de lângă fântâna arteziană din scuarul de la Județeană. S-au găsit cartușe, urme de bocanci care nu erau ca ai noștri. Pământul era ars la urmele alea, de zicea cei care le văzuse că parcă erau de la extratereștri, cum se dă prin filmele cu mistere de oizeneuri, că rămâne pământul negru pe unde calcă ăia. Au mai fost și niște chestii ciudate, care parcă erau cutii de chibrituri, dar piuiau, când le țineai aplecate. Și sâmburi de măsline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
fotbal de masă; Vanessa discută cu Stewart, iar Barney o ține protector de după umeri; ceilalți sunt adunați în jurul unui computer, unde joacă, din câte mi-am dat seama în timp ce treceam în grabă, o chestie în care o călugăriță asasină omoară extratereștri aruncând în ei cu mingi de foc. Barney mă zărește imediat ce intru. —Rebecca, unde ai dispărut așa? — Am plecat să văd ce face Finn, îi răspund cu răceală. Vanessa face o față plină de îngrijorare. —Barney, zice, poate ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]