2,882 matches
-
spune: „Cele mai negre locuri ale iadului sunt rezervate celor care se mențin neutri în timpuri de criză morală”. I-am invidiat la fel de mult pe cei care cred că pot combate o realitate insuportabilă numai prin „poezia cu cheie”, prin fabulă și parabolă - lucruri care s-au numit, într-un anume moment românesc, „șopârle”. Am încercat eu însumi fiecare dintre aceste ipostaze, în care alții au atins performanțe extraordinare, care rezistă încă unei lecturi pur estetice. Dar am sfârșit prin a
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
pot mișcula multe - pupinbăsismul. Totuși, nu înțeleg: în ce constă progresul? Vă veți întreba, probabil, de unde și până unde titlul acestui editorial. Știu și eu? La urma urmelor, l-a întrebat cineva pe Urmuz de ce a pus drept morală a fabulei sale Cronicari versul absurd „Pelicanul sau babița”? (Jurnalul Național, 11 februarie 2005) Off-shore Se comentează mult pe seama rebelei șuvițe de păr a dlui Băsescu. Eu unul cred că nu șuvița e problema acestui președinte, ci capul, adică, mă rog, obrazul
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
că funcționara respectivă a auzit că Cioroianu este un nume țigănesc, așa cum și alte cuvinte și expresii ca baragladină, cioroipan, cioropină, mânca-ți-aș ciocu’, mișto și sanchi au cam aceeași origine? O să mă întrebați, care este, totuși, morala acestei fabule cu un senator român plin de ifose? „Oo-key, oo-key”, cred că domnul senator este dintre cei care, vorba lui Arghezi, una spun și alta fumează. În discursuri politice, e mare admirator al statului de drept, dar când dă cu nasul
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
a tânărului pentru studiul istoriei, în special cea antică (Herodot, Tucidide, Plutarh) deoarece din faptele trecutului glorios pot fi extrase învățămintele unei vieți onorabile. La 18 ani, odată cu dezvoltarea inteligenței, tânărul Emile trebuie să studieze religia și să deceleze spiritul fabulei. Religia urmată și adoptată trebuie să fie neapărat religia părinților, apoi să fie eliminat exclusivismul sau intoleranța religioasă, deoarece scopul unei vieți morale este practicarea virtuții. Ilustrul filosof francez punea un accent deosebit pe educația fizică, morală și intelectuală în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
se găsește un pic de praf de aur în nisipurile aduse de râuri. Se pune întrebarea cum să pui mâna pe acest aur? Iată cum: Tot ce nu este în conformitate cu fizica, cu rațiunea sau cu inima omului, nu este decât fabulă; restul, care va fi atestat de contemporani înțelepți, este praful de aur pe care îl cauți.” Voltaire 795. „În Grecia secolului al II-lea, trăia un grec care, deși nu s-a distins printr-un spirit pătrunzător, a dat probă
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
șederii copilului la mama sa. 23 ianuarie. ,,Moștenitorul a fost operat de apendicită la Florența” scrie N. Iorga în Memoriile sale. A doua zi, 24 ianuarie 1937, omul politic Nicolae Iorga, participând la întrunirea celor decorați cu Ordinul „Ferdinand”, crează „fabula apendicelui” pentru a-i explica lui Carol caracterizarea vieții politice românești: ,,Vorbesc cu regele de boala Voievodului, operat la Florența de apendicită. E o ridicare de temperatură din cauza gripei. Regele e vesel și o ia în ușor. Fiul său a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
18171818, 1825, alcătuit și editat de Z. Carcalechi, ferlegherul cărților românești în Crăiasca tipografie a Universității II, unde sa imprimat și Calendariul în chirilice și nepaginat. Deosebit de partea calendaristică, cronologie, genealogie, poștă și târguri la români, partea literară cuprinde istorioare, fabule, povești, pilde etc. Calendariu pe anul 1917, în subtitlu, se arată că publicația este întocmită „cu toate ceale de lipsă, cu istorii foarte frumoase.” Cel pe anul 1825 poartă titlul „Carte de mână împreună cu calendariul” Cu întreruperi, între 1839-1850, calendariul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
între anii 18411847, de Samoil Morariu - Andrievici (1848-1873). Între anii 18741885 titlul: Calendariu. Între anii 1888-1913 titlul: Calendariul Poporului Bucovinean. Între anii 1841 - 1859 a avut drept colaboratori, mai ales cu versuri, pe Morariu - Andrievici Silvestru. „Cocoșul curcănit” este o fabulă cu aluzii la societatea timpului, din care rezultă că cei care imitânduși stăpânii, se îndepărtează de ai lor și-și degradează, astfel, sufletul. De aici și morala: Limba, postul și obiceiurile trebuie păstrate! „Calendarul vechi către cel nou” este o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu mai mult simț critic. Model i-ar putea fi „Albina” publicată sub auspiciul Fundațiilor Regale. E doară îndeobște cunoscut că țăranul nostru a trecut de mult de acea mentalitate minoră care-l îndreptățea odinioară pe scriitor să-i debiteze fabule fără miez și glume submediocre. (Din Junimea literară nr.2/1935) * Calendarul Poporului pe anul 1937 Calendarul Poporului pe anul 1937, editat de Asociația învățătorilor din Bucovina cuprindea: date calendaristice pe anul 1937, dar și materiale despre „Regele nostru” de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
C. Negruzzi, C. Negri au fost publicate aici de V. Alecsandri, însoțite de note bibliografice întocmite de poet. Poezii de M. Pompiliu, Gh. Tăutu, V. Gr.Pop, Maria Rosetti, L.S. Bădescu, doine în stil popular semnate de V. RantaButicescu și fabule de Gh. Sion, au apărut tot în Foaea Soțietății ... T.V. Stefanelli se ocupă în revistă de muzica ce însoțește unele obiceiuri - Drăgăița și Papaluga. Tot el tălmăcește povestirea „Menia” scrisă în limba germană de K.E. Franzos, fost coleg de gimnaziu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
planul sociologic sau pur filologic. Evident, toate acestea merită să fie nuanțate și amănunțite - dar voiam cel puțin să vă spun de ce sunt de acord cu dvs., urmărind totodată (în articolul meu) un scop diferit 2. Ceea ce îmi spuneți în legătură cu fabulele și șamanismul mă pasionează. Ați citit cartea lui Rolf Stein despre bardul tibetan? Atmosfera este 100% „șamanică”: inițiere, ritualism, Șaproapeț aceleași simboluri etc. etc. Vom mai vorbi despre asta. Aștept cu nerăbdare articolul dvs. Dumézil mi l-a promis pe
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
acesta...). Și încă ceva: de vreme ce, dragul meu Stig, Sarmizegetuza va fi oricum distrusă, de ce să nu veniți ca să murim împreună pe zidurile ei? Altfel spus, de ce să nu ne dați un articol pentru revista noastră? Și anume studiul despre migrația fabulelor indiene? Dimock se află în prezent în India. Dar a publicat volumul de povestiri bengaleze. Dacă nu-l aveți, pot să vi-l trimit. Aș fi fericit să vă fac acest mic cadou. Vă doresc un An Nou fericit, pentru
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
unui stat nou, socialist, pentru apărarea păcii în întreaga lume. Condamnă presa de dreapta și ideile vehiculate de ea, presă care, se știe, după 1947 va dispărea cu desăvîrșire. Și ni se prezintă un exemplu elocvent: "Astfel, curînd după apariția fabulelor lui M. Breslașu, în presa de dreapta a fost publicată o cronică (autor: Șerban Cioculescu) în care se afirma verde că poetul, preocupîndu-se de probleme politico-sociale, își trădează menirea și că tendențiozitatea (citiți "situarea pe pozițiile clasei muncitoare") anulează valoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de laborator”, așa cum sunt acele siluete anatomice cu viscerele expuse; doar că În această situație era vorba de „viscere morale și intelectuale”, dacă putem vorbi de intelectualitate În acest caz. Femeia Ceaușescu a fost, la drept vorbind, un exemplar de fabulă, din La Fontaine sau Donici, un fel de hienă umană care ne-a arătat, cu o impudoare spectaculoasă, goliciunea morală - dar nu cea umană, ci cea a unei ființe aflate de milenii sociale la marginea oricărei comunități umane, Îmbibată de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
împrietinit și s-a "recunoscut" cu d-ra Zizi Lambrino. 18. Cărți pentru popor... 19. "Trebuie să facem o limbă democratică." 20. Povestirile lui Cricopol despre chinezii din Mandciuria. "Greerele și furnica" Mihuță caută într-o revistă ilustrată și găsește imaginile fabulei greerele și furnica. Asta-i furnica? Da? Da. Ș-aista-i greerele? Acela-i greerele. Și furnica are mâncare și casă? Da. Greerele n-are? N-are. Uite săracul cum șade aici singur și cântă din chitară. Și furnicii nici nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ceea ce demonstrează coerența și unitatea desăvârșită a mentalului arhaic românesc. Teatralizarea sacrului, ca dominantă a ritualului inițiatic tribal, s-a refugiat în puterea evocatoare a cuvântului transmis prin datină: desfășurarea evenimentelor din colindele de fecior, spre exemplu, includ pe lângă planul fabulei atât instanța povestitoare colindătorii, cât și auditoriul. În contextul inițiatic sunt implicate concepte precum sacru, mit, timp și spațiu sacru, uzura creației, sărbătoare. Precizarea punctului de plecare pentru înțelegerea amplului fenomen spiritual este necesară ca suport al discuției aplicate la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a vorbi de el, dar cu gândul la ei toți, precum, desigur, și al lor era la noi. Fiecare evita să atragă atențiunea celorlalți asupra datelor de familie, cu speranța că vor trece nebăgate în seamă. Eram ca struțul din fabulă. Bineînțeles, am ascuns mamei știrea din ziarul german cu accidentul de tren de la Ciurel. Se vorbea de 300 de răniți, noi nu credeam. Spuneau că a fost și Belloy. A și fost, precum atâția alții, unii morți, alții scăpați ca
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
chior, dar nu-i vede pe toți. * Speranța moare odată cu omul. * Cele mai înduioșătoare cântece de jale sunt bocetele. Militarii cântă cântece de... cătrănie. * Scena înmormântării este ultima din trilogia: Nașterea, Viața, Moartea. * În dragoste nu există reciprocitate absolută. * Unele fabule sunt... imorale. * Dacă te culci odată cu găinile, scoală-te odată cu cocoșii. * Ca să nu mai ruginească, pune sapa să prășească. * Decât să tragi mâța de coadă, mai bine trage sapa. * Cercul e o linie fără cap și fără coadă. * Pătratul e
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
săi, sau invers, unui om al carui copil i-a fost nas celui care se adresează. 134 Termenul de politețe, voi, este folosit peste tot. 135 Scrisoarea lui Machiavelli era datata 26 august 1513. Se face aluzie la una dintre Fabulele lui Esop, în care o vulpe este la început înfricoșata de un leu, dar apoi prinde curaj, se apropie de leu și conversează cu acesta. 136 Fruosino da Panzano, menționat și-n Documentul 3. 137 Biserică este acum cunoscută că
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
care ființa vie a eminescului se translează spectacular, tot mai accentuat, cu ostentație chiar, în dimensionalitatea mitului pe care îl va reprezenta în istorie. De-acum, totul în roman se reorganizează în registrul polemic (demascator!?) al unei parabole, al unei fabule (și fabulații) în care conflictul se stabilește între mitul Eminescu și regimul torționar comunist care întreprinde toate demersurile pentru a-și aservi puterea spirituală a unei eminențe spirituale (naționale) propriilor manevre dictatoriale. Sanatoriul de la Viena (Oberdöblin) se prezintă ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a acesteia din urmă în conștiință". Într-o altă categorie a imaginarului, aceea a capcanelor speculare, este plasată postuma Cum negustorii din Constantinopol, datând din 1874, poiesis-ului i se atașează "o natură de adaos", arta poetică transformându-se "într-o fabulă a tejghelei dintr-un bazar oriental". Pentru Eminescu, zice Călin Teutișan, "ideea de discurs poetic" este văzută ca "obiect de negoț" și "vine, firesc, din propensiunea către ironie și ludic". Un amplu capitol este consacrat universurilor descentrate, "Lumea pierdută". Aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ori vultur, adică cu un prădător de vârf, ce n’are el Însuși un consumator. Poate de asta li s’a asociat titlul de rege al animalelor, iar țările se Întrec În a le reprezenta pe stemele lor. Asta În fabulă, legendă ori heraldică, căci În realitate, de când omul a aruncat prima piatră le-a uzurpat titlul. Și tot În realitate, lanțul trofic nu face altceva decât să repartizeze energia chimică, fixată de plante, Întregii biosfere. Dar, fie și prin reprezentanți
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
incluzând trenuri și tramvaie, instituții publice de tot felul. Asta ne-ar furniza imaginea reală și actuală a nivelului nostru de civilizație și de cultură. Adesea gloria strămoșilor nu ne este suficientă, este eclipsată de tarele prezentului. Îmi amintesc de fabula „Pisica sălbatică și tigrul” de Grigore Alexandrescu: „Mândria ce arați cu noi e de prisos: Știi din ce neam mă trag și că strămoșii mei Sunt fii de dumnezei? Nemuritorii toți, din cer când au fugit, Subt nume de pisici
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
În februarie 1924, n-avu nici timp și nici vreo pricină oarecare să supere pe Dum nezeu și pe oameni, decât poate numai cu prea gingășia și cu feblețea feminității ei. Plutôt souffrir que mourir... - Încheie le bonhomme La Fontaine fabula lemnarului din pădure stând la tocmeală cu Moartea. Dar până la această simplă și Înțeleaptă regulă a fabulistului nu ajunsese Cora Irineu, care făcuse totuși filozofia, apă rând În redacția noastră nu atât ca scriitoare, ci ca o cunoștință și colegă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
era birtul La Curcan, cu bucătă ria lui văzută din stradă, unde-și Împrăștia aburii și mirodeniile tingirilor, cratițelor, tigăilor și cuptoarelor, și cu interminabilele lui liste de bucate Înaintea cărora rămâneai, neștiind ce să alegi, ca găina morarului din fabulă, după cum puteți judeca și dumneavoastră citindu-le aci și potrivindu-le fiecare la timpul ei și după gustul dumneavoastră, dar neapărat după o sardea de Lissa, câteva măsline și un țoi, cu bruma pe el, de țuică de la gheață, ca să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]