KorAP: Find »[drukola/base=fermentare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...94 95 96 ...113 >

2,822 matches

Corola-website/Law/269048_a_270377

chimică medie este următoarea: 14% materii organice, 0,98% N, 0,58% P(2)O(5), 0,90% K(2)O, 0,88% CaO. Cantitatea care se utilizează la hectar variază între 20 și 60 tone. Compostul se obține prin fermentarea diferitelor resturi organice (paie, resturi de coceni, pleavă, resturi de buruieni și de leguminoase, nutrețuri depreciate, oase, pene, resturi alimentare, etc.), la care se adaugă uneori substanțe minerale (var, cenușă, etc.). Strânse în grămezi, aceste resturi se udă din când

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
coceni, pleavă, resturi de buruieni și de leguminoase, nutrețuri depreciate, oase, pene, resturi alimentare, etc.), la care se adaugă uneori substanțe minerale (var, cenușă, etc.). Strânse în grămezi, aceste resturi se udă din când în când pentru a favoriza procesul fermentării. Composturile se pot utiliza la toate culturile agricole în cantități de 15 - 25 tone la hectar. Spre deosebire de gunoiul de grajd, care are o acțiune rapidă, în cazul compostului, efectul se face simțit numai pentru 1-2 ani. Îngrășămintele verzi sunt constituite

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
perioada de stocare și cantitatea de gunoi rezultată. Baza platformei trebuie să aibă o înclinare de cca 2 - 3% spre una din marginile platformei, unde se amplasează într-o săpătură un bazin de colectare a mustului de gunoi rezultat în timpul fermentării. Bazinul de colectare trebuie astfel poziționat încât, atunci când este plin, partea de sus a lichidului să fie la cel puțin 0,7 - 1 m sub punctul cel mai de jos al platformei. Capacitatea bazinului de colectare se stabilește în funcție de capacitatea

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
în bucăți mari, provocând concentrări pe anumite porțiuni de suprafață. Materialul mai umed se lipește de organele de lucru ale mașinii, înrăutățind și mai mult calitatea lucrării.* ) Pentru aplicarea mecanizată a îngrășămintelor organice solide - gunoi de grajd, de la platforme de fermentare sau fracția solidă după separarea dejecțiilor fluide - se folosesc mașini de aplicat gunoi de grajd. Cele mai multe tipuri de mașini sunt sub formă de remorcă tehnologică, cu transportor orizontal de alimentare pe podeaua benei, și cu organe de dislocare-mărunțire și distribuție

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
Corola-website/Law/269233_a_270562

pulpa fructului). ... Anexa 2 ------- la normă -------- SORTIMENTE COMERCIALIZATE ÎN MOD CURENT 1. Măsline verzi a) Măsline verzi tratate, în saramură: se obțin din fructe tratate cu o soluție alcalină (leșie) și apoi conservate în saramură, unde suferă un proces de fermentare lactică naturală totală sau parțială. ... Dacă fermentarea nu este completă, pentru a se asigura un pH situat în limitele prevăzute de prezenta normă, conservarea va fi realizată prin: (i) sterilizare sau pasteurizare; (ii) adăugare de conservanți; (iii) refrigerare; (iv) tratament

NORMĂ din 15 septembrie 2004(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269233_a_270562]
COMERCIALIZATE ÎN MOD CURENT 1. Măsline verzi a) Măsline verzi tratate, în saramură: se obțin din fructe tratate cu o soluție alcalină (leșie) și apoi conservate în saramură, unde suferă un proces de fermentare lactică naturală totală sau parțială. ... Dacă fermentarea nu este completă, pentru a se asigura un pH situat în limitele prevăzute de prezenta normă, conservarea va fi realizată prin: (i) sterilizare sau pasteurizare; (ii) adăugare de conservanți; (iii) refrigerare; (iv) tratament cu azot sau dioxid de carbon, fără

NORMĂ din 15 septembrie 2004(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269233_a_270562]
fi realizată prin: (i) sterilizare sau pasteurizare; (ii) adăugare de conservanți; (iii) refrigerare; (iv) tratament cu azot sau dioxid de carbon, fără saramură. b) Măsline verzi netratate, în saramură: sunt obținute din fructe plasate direct în saramură și conservate prin fermentare naturală. ... 2. Măsline blonde a) Măsline blonde tratate, în saramură: sunt obținute din fructe tratate cu o soluție alcalină, supuse procesului de fermentare naturală și conservate: ... (i) în saramură; (ii) prin tratament termic; (iii) în saramură și prin tratament termic

NORMĂ din 15 septembrie 2004(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269233_a_270562]
b) Măsline verzi netratate, în saramură: sunt obținute din fructe plasate direct în saramură și conservate prin fermentare naturală. ... 2. Măsline blonde a) Măsline blonde tratate, în saramură: sunt obținute din fructe tratate cu o soluție alcalină, supuse procesului de fermentare naturală și conservate: ... (i) în saramură; (ii) prin tratament termic; (iii) în saramură și prin tratament termic. b) Măsline blonde netratate, în saramură: sunt obținute din fructe plasate direct în saramură și conservate prin fermentare naturală. ... 3. Măsline înnegrite prin

NORMĂ din 15 septembrie 2004(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269233_a_270562]
soluție alcalină, supuse procesului de fermentare naturală și conservate: ... (i) în saramură; (ii) prin tratament termic; (iii) în saramură și prin tratament termic. b) Măsline blonde netratate, în saramură: sunt obținute din fructe plasate direct în saramură și conservate prin fermentare naturală. ... 3. Măsline înnegrite prin oxidare, în saramură: sunt obținute din măsline verzi sau blonde înnegrite prin oxidare, tratate cu o soluție alcalină, condiționate în saramură și conservate prin tratament termic (sterilizare). 4. Măsline negre a) Măsline negre în saramură

NORMĂ din 15 septembrie 2004(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269233_a_270562]
negre în saramură: sunt obținute din fructe ferme, netede, cu pielița lucioasă și, în funcție de modul de preparare, pot prezenta pe suprafața lor mici concavități. ... a1) Măsline negre tratate: sunt obținute din fructe tratate cu o soluție alcalină, supuse procesului de fermentare naturală și conservate prin următoarele procedee: ... (i) în saramură; (ii) prin sterilizare sau pasteurizare; (iii) prin adăugare de conservanți. a2) Măsline negre netratate: sunt obținute din fructe plasate direct în saramură; prezintă un gust de fruct mai pronunțat, comparativ cu

NORMĂ din 15 septembrie 2004(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269233_a_270562]
Corola-website/Law/269231_a_270560

pulpa fructului). ... Anexa 2 ------- la normă -------- SORTIMENTE COMERCIALIZATE ÎN MOD CURENT 1. Măsline verzi a) Măsline verzi tratate, în saramură: se obțin din fructe tratate cu o soluție alcalină (leșie) și apoi conservate în saramură, unde suferă un proces de fermentare lactică naturală totală sau parțială. ... Dacă fermentarea nu este completă, pentru a se asigura un pH situat în limitele prevăzute de prezenta normă, conservarea va fi realizată prin: (i) sterilizare sau pasteurizare; (ii) adăugare de conservanți; (iii) refrigerare; (iv) tratament

NORMĂ din 25 mai 2004 (*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269231_a_270560]
COMERCIALIZATE ÎN MOD CURENT 1. Măsline verzi a) Măsline verzi tratate, în saramură: se obțin din fructe tratate cu o soluție alcalină (leșie) și apoi conservate în saramură, unde suferă un proces de fermentare lactică naturală totală sau parțială. ... Dacă fermentarea nu este completă, pentru a se asigura un pH situat în limitele prevăzute de prezenta normă, conservarea va fi realizată prin: (i) sterilizare sau pasteurizare; (ii) adăugare de conservanți; (iii) refrigerare; (iv) tratament cu azot sau dioxid de carbon, fără

NORMĂ din 25 mai 2004 (*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269231_a_270560]
fi realizată prin: (i) sterilizare sau pasteurizare; (ii) adăugare de conservanți; (iii) refrigerare; (iv) tratament cu azot sau dioxid de carbon, fără saramură. b) Măsline verzi netratate, în saramură: sunt obținute din fructe plasate direct în saramură și conservate prin fermentare naturală. ... 2. Măsline blonde a) Măsline blonde tratate, în saramură: sunt obținute din fructe tratate cu o soluție alcalină, supuse procesului de fermentare naturală și conservate: ... (i) în saramură; (ii) prin tratament termic; (iii) în saramură și prin tratament termic

NORMĂ din 25 mai 2004 (*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269231_a_270560]
b) Măsline verzi netratate, în saramură: sunt obținute din fructe plasate direct în saramură și conservate prin fermentare naturală. ... 2. Măsline blonde a) Măsline blonde tratate, în saramură: sunt obținute din fructe tratate cu o soluție alcalină, supuse procesului de fermentare naturală și conservate: ... (i) în saramură; (ii) prin tratament termic; (iii) în saramură și prin tratament termic. b) Măsline blonde netratate, în saramură: sunt obținute din fructe plasate direct în saramură și conservate prin fermentare naturală. ... 3. Măsline înnegrite prin

NORMĂ din 25 mai 2004 (*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269231_a_270560]
soluție alcalină, supuse procesului de fermentare naturală și conservate: ... (i) în saramură; (ii) prin tratament termic; (iii) în saramură și prin tratament termic. b) Măsline blonde netratate, în saramură: sunt obținute din fructe plasate direct în saramură și conservate prin fermentare naturală. ... 3. Măsline înnegrite prin oxidare, în saramură: sunt obținute din măsline verzi sau blonde înnegrite prin oxidare, tratate cu o soluție alcalină, condiționate în saramură și conservate prin tratament termic (sterilizare). 4. Măsline negre a) Măsline negre în saramură

NORMĂ din 25 mai 2004 (*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269231_a_270560]
negre în saramură: sunt obținute din fructe ferme, netede, cu pielița lucioasă și, în funcție de modul de preparare, pot prezenta pe suprafața lor mici concavități. ... a1) Măsline negre tratate: sunt obținute din fructe tratate cu o soluție alcalină, supuse procesului de fermentare naturală și conservate prin următoarele procedee: ... (i) în saramură; (ii) prin sterilizare sau pasteurizare; (iii) prin adăugare de conservanți. a2) Măsline negre netratate: sunt obținute din fructe plasate direct în saramură; prezintă un gust de fruct mai pronunțat, comparativ cu

NORMĂ din 25 mai 2004 (*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269231_a_270560]
Corola-website/Law/269137_a_270466

fi fabricate dintr-o singura specie de legume sau din amestecuri de legume. ... (4) Sucul de tomate este produsul obținut direct prin zdrobirea și strecurarea tomatelor proaspete, sănătoase, întregi, ajunse la maturitate industrială, de culoare roșie intensă, fără semne de fermentare sau mucegai, neatacate de boli, ori obținute prin reconstituire cu apă fie din suc concentrat de tomate care prezintă conținutul de substanță uscată solubilă naturală din roșii cuprins între 8-18% (exclusiv), urmărindu-se menținerea compoziției și calității sucului, fie din

NORMĂ din 19 noiembrie 2002 (*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/269137_a_270466]
publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 704 din 4 august 2005. 9. Concentratul de tomate este produsul obținut prin concentrarea lichidului obținut prin zdrobirea și strecurarea tomatelor proaspete, sănătoase, întregi, ajunse la maturitate industrială, de culoare roșie intensă, fără semne de fermentare sau mucegai, neatacate de boli; concentrația să în substanță uscată solubilă naturală din tomate este cuprinsă între 18-24% (exclusiv). ---------- Pct. 9 al art. 4 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 406 din 13 iulie

NORMĂ din 19 noiembrie 2002 (*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/269137_a_270466]
normală, de lichid în amestec cu pulpa Culoarea - specifica componentelor utilizate; la sucul de tomate culoarea este roșie sau roșie-portocalie, caracteristica soiului de tomate Gustul și mirosul - plăcut, bine exprimat, caracteristic componentelor; nu sunt admise gustul și mirosul străine, de fermentare, mucegai etc. Corpuri străine - nu se admit ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Examenul organoleptic se efectuează în conformitate cu prevederile SR 1754-94. Anexa 2 ------- la norme -------- CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ale sucurilor de legume Caracteristici Condiții de Metoda admisibilitate analizei ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Substanța uscată solubilă (exclusiv adaosul de sare sau de

NORMĂ din 19 noiembrie 2002 (*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/269137_a_270466]
Corola-website/Law/268930_a_270259

ca îngrășăminte minerale); - "îngrășământ organic" - îngrășământ care conține substanțe organice și minerale provenite din dejecțiile animale, stații de epurare sau din materiale vegetale. Îngrășămintele organice pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite stadii de fermentare; - "îngrășământ organo-mineral" - îngrășământ ale cărui elemente nutritive cunoscute sunt simultan de origine organică și minerală și sunt obținute prin amestecare și/sau combinarea chimică a îngrășămintelor sau produselor organice și minerale; - "îngrășământ simplu" - un îngrășământ care conține, într-o proporție

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
convenție, în categoria îngrășămintelor anorganice; - organic - care conțin substanțe organice și minerale provenite din dejecțiile animale, stații de epurare sau din materiale vegetale. Îngrășămintele organice pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite stadii de fermentare; - organo-minerale ai căror elemente nutritive cunoscute, sunt simultan de origine organică și minerală și sunt obținute prin amestecare și/sau combinarea chimică a îngrășămintelor sau produselor organice și minerale ● după modul de obținere: - îngrășăminte chimice/de sinteză, în care impropriu

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
azot. Indicații și contraindicații de aplicare ... Îngrășămintele organice naturale provin din gospodăriile individuale, de la fermele zootehnice, de la stațiile de epurare, sau din materiale vegetale și pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite faze de fermentare. Dintre îngrășămintele organice naturale cele mai răspândite provin de la animale. Între cele mai importante produse organice naturale sunt gunoiul de grajd (care poate fi folosit în stare proaspătă, parțial fermentat sau complet fermentat), mustul de gunoi de grajd, urina, dejecțiile

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
și microorganismelor din sol, stimulându-le activitatea. Urina este considerată de asemenea un bun fertilizant organic natural, fiind bogată îndeosebi în azot și potasiu. Se utilizează urina din adăposturile zootehnice, nereținută de așternutul folosit, colectată și păstrată cu sau fără fermentare în bazine acoperite, pentru a se evita pierderile de azot (tabelul 4.2). Tabel 4.2. Compoziția chimică a urinei (valori medii) Specia de la care provine Mustul de gunoi este colectat în platformele special amenajate pentru stocarea și fermentarea gunoiului

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
fără fermentare în bazine acoperite, pentru a se evita pierderile de azot (tabelul 4.2). Tabel 4.2. Compoziția chimică a urinei (valori medii) Specia de la care provine Mustul de gunoi este colectat în platformele special amenajate pentru stocarea și fermentarea gunoiului, prin acumulare în bazine de colectare închise. În tabelul 4.3. este prezentată compoziția chimică a acestui îngrășământ Tabel 4.3. Compoziția chimică a mustului de gunoi Compoziția chimică (%) Dejecțiile fluide, numite și tulbureală, se obțin prin colectarea materialului

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
sunt bogate în fosfor. Pentru a fi utilizate trebuie să fie libere de corpuri solide și omogenizate în timpul administrării. Administrate în timpul vegetației, au o acțiune rapidă, fiind disponibile imediat nevoilor plantelor, cu efecte deosebit de favorabile asupra creșterii. Mranița rezultă din fermentarea aproape completă a gunoiului. Este un îngrășământ foarte eficient care se folosește în mod deosebit în legumicultură, în răsadnițe, sere și în câmp. Compoziția chimică medie este următoarea: 14% materii organice, 0,98% N, 0,58% P(2)O(5

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]