KorAP: Find »[drukola/base=fertilizare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...94 95 96 ...115 >

2,854 matches

Corola-website/Law/269047_a_270376

cu stabilizatori acizi. - Sulfatul de amoniu, care conține 21% N și 23% S, prezintă o solubilitate mare în apă și are o umiditate relativă critică ridicată, de 80% la temperatura de 30°C. Prin conținutul de sulf se asigură și fertilizarea cu acest element considerat secundar, în special la culturile irigate. La aplicare în sol ionul de amoniu este parțial absorbit de plante, parțial absorbit în complexul coloidal, iar o altă parte este oxidată la ionul nitrat, eliberându-se doi protoni

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
pe solurile acide și slab acide în doze mici și moderate sau odată cu amendarea calcică. - Nitrocalcarul conține 27% N și nu este higroscopic. Nu prezintă riscul de aprindere. Are reacție fiziologică bazică. Este indicat la toate plantele, cu deosebire la fertilizarea de bază pe solurile cu reacție acidă. - Sulfonitratul de amoniu, cu un conținut de 25-26% N și 15% S, utilizat cu rezultate deosebite pe solurile deficitare în azot și sulf; deși are un conținut ridicat în azot, se depozitează și

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
amoniu poate fi consumat de plante sau levigat. - Cianamida de calciu - reprezintă un îngrășământ cu 16-22% N, higroscopic, deși solubilitatea în apă este redusă, de numai 2,5 g/100 g apă. Îngrășământul este destul de puțin folosit, fiind indicat pentru fertilizările de bază pe soluri acide, datorită reacției fiziologică alcalină a fertilizantului. - Fosfatul de uree - un îngrășământ cu 17% N, cu un pH scăzut, utilizabil pe solurile puternic alcaline precum și în sistemele de irigații, sere sau solarii. Îngrășăminte cu azot cu

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
Datorită înglobării ureei în porii lignitului, procesele de hidroliză, amonificare și nitrificare a ionului de amoniu sunt încetinite și prelungite pe parcursul vegetației plantelor o perioadă considerabil mai lungă decât în cazurile în care compușii respectivi cu azot se utilizează la fertilizare ca atare. Persistența mai îndelungată în sol facilitează asimilarea azotului de către plante într-o proporție mai mare decât din azotatul de amoniu și uree, iar levigarea acestuia este mai redusă. Îngrășăminte cu azot organic și mineral Din această categorie de

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
procedeu se pot obține mai multe tipuri NP sau NPK. Cele mai folosite sunt K-22-22-0, K-23-23-0, K-27-13.5-0, K-22-11-11 și K-16-16-16. Conțin până la 70 % P(2)O(5) solubil în apă raportat la conținutul total. Se aplică, în general, la fertilizările de bază înaintea semănatului. - Fosforitele activate reprezintă roci fosfatice măcinate și parțial supuse unui atac chimic ��n mediu acid (acid sulfuric, fosforic, azotic, clorhidric). De regulă sunt condiționate ca pulberi, dar pot fi și granulate și conțin 15-25% P(2

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
Ordinea*1) în care pot fi preferate pentru diferite aplicări îngrășămintele chimice *1) A se compara cu ordinea în care trebuie preferate spre aplicare îngrășămintele chimice din sortimentul clasic (anexa 8) ────────── * Font 7* Amoniac Anexa 10 Exemplu de Plan de Fertilizare PLAN DE FERTILIZARE - ARABIL * Ferma, exploatația agricolă, proprietar │JUGĂNARU ȘT. GHEORGHE Tarlaua Producția secundară; TIPUL DE SOL P 1 │ALUVIOSOL COLUVIC MEZOGLEIC Rezerva de N mineral; Ferma, exploatația agricolă, proprietar JUGĂNARU ȘT. GHEORGHE Tarlaua Recolta principală scontată; Producția secundară; Rezerva

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
care pot fi preferate pentru diferite aplicări îngrășămintele chimice *1) A se compara cu ordinea în care trebuie preferate spre aplicare îngrășămintele chimice din sortimentul clasic (anexa 8) ────────── * Font 7* Amoniac Anexa 10 Exemplu de Plan de Fertilizare PLAN DE FERTILIZARE - ARABIL * Ferma, exploatația agricolă, proprietar │JUGĂNARU ȘT. GHEORGHE Tarlaua Producția secundară; TIPUL DE SOL P 1 │ALUVIOSOL COLUVIC MEZOGLEIC Rezerva de N mineral; Ferma, exploatația agricolă, proprietar JUGĂNARU ȘT. GHEORGHE Tarlaua Recolta principală scontată; Producția secundară; Rezerva de N mineral

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
Corola-website/Law/269048_a_270377

2012. CUPRINS *Font 8* 1. Introducere. Cadrul legal. Codul de bune practici agricole și Programele de acțiune. a) Surse de poluare b) Efecte b) Îngrășăminte minerale c) Îngrășăminte organice (gunoi de grajd, nămoluri de epurare, composturi) │ │ │ d) Principii generale de fertilizare echilibrată 4.1 Îngrășăminte cu azot a) Dinamica în sol a principalelor forme de azot (organic și mineral) b) Tipuri de îngrășăminte minerale cu azot. Indicații și contraindicații de aplicare c) Tipuri de îngrășăminte organice cu azot. Indicații și contraindicații

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
Ordinea în care trebuie selectate și aplicate îngrășămintele chimice în funcție de │ │ │reacția solului, felul aplicării, epoca și metodele de introducere în sol Anexa 9. Ordinea în care pot fi preferate pentru diferite aplicări îngrășămintele chimice Anexa 10. Exemplu de plan de fertilizare LISTA TABELELOR *Font 8* Tabel 4.1.1 Compoziția chimică medie a gunoiului de diferite proveniențe Tabel 4.1.2 Compoziția chimică a urinei (valori medii) Tabel 4.1.3 Compoziția chimica a mustului de gunoi Tabel 4.1.4

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
4.1.2 Compoziția chimică a urinei (valori medii) Tabel 4.1.3 Compoziția chimica a mustului de gunoi Tabel 4.1.4 Compoziția chimică a dejecțiilor fluide Tabel 4.2.1 Compoziția chimică pentru câteva îngrășăminte clasice utilizate în fertilizarea de │ │ │bază Tabel 6.3.2.1 Producția de gunoi și capacitatea necesară de stocare pentru diferite sisteme de │ │ │întreținere a animalelor - tabel preluat din ghidul: "Sistem pentru depozitarea dejecțiilor. Tabel 6.3.2.2 Coeficienții pentru conversia numărului de

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
sol de a asigura creșterea plantelor; - "fertilizant" - orice material a cărui utilizare este destinată ameliorării nivelului de aprovizionare cu elemente nutritive a solului, proces separat sau simultan cu nutriția plantelor, precum și pentru ameliorarea proprietăților fizice, chimice și biologice ale solului; - "fertilizare" - ansamblu de tehnici de aplicare a materialelor fertilizante; - "gunoi" - amestec de așternut de paie și dejecții de animale, în curs de transformare biologică; - "gunoi de grajd" - produs rezidual de excreție (dejecții solide și lichide) de la animale, în amestec cu materiale

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
și în ferme mari de creștere a animalelor. O consecință importantă constă în acumularea în cantități mari a materialelor organice reziduale de consistență solidă, lichidă și semilichidă. În mod normal aceste reziduuri, cu valoare de îngrășăminte organice, sunt utilizate la fertilizarea terenurilor agricole din apropiere. *Font 8* Încărcarea resurselor de apă cu nutrienți proveniți din deversările dejecțiilor de la fermele de │ │animale este o consecință negativă, atât a neglijenței și exploatării unor utilaje tehnologice și a │ │unor facilități de stocare defecte, cât

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
fermele de │ │animale este o consecință negativă, atât a neglijenței și exploatării unor utilaje tehnologice și a │ │unor facilități de stocare defecte, cât și a nerespectării legislației în vigoare privind apa și │ │protecția mediului. Este importantă conștientizarea valorii ridicate de fertilizare a gunoiului de grajd și a dejecțiilor │ │animaliere. Dacă acestea sunt bogate în nutrienți, atunci pentru producătorii agricoli devine │ │obligatorie și rentabilă stocarea și utilizarea lor în detrimentul îngrășămintelor minerale, care sunt│ │mai puțin accesibile din cauza prețurilor ridicate. Acest îngrășământ organic

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
organice cu un raport C/N scăzut ( 30), cum sunt dejecțiile cu așternut de paie, sunt mineralizate mai lent, în funcție de tipul substanțelor hidrocarbonatate, care pot fi mai mult sau mai puțin degradabile și de natura dejecțiilor. d) Principii generale de fertilizare echilibrată ... În acord cu necesitățile și legislația pentru protecția calității apei, fertilizarea trebuie efectuată în regim controlat, în așa fel încât să se asigure, pe cât posibil, utilizarea optimă de către plantele cultivate a nutrienților deja existenți în sol și a celor

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
așternut de paie, sunt mineralizate mai lent, în funcție de tipul substanțelor hidrocarbonatate, care pot fi mai mult sau mai puțin degradabile și de natura dejecțiilor. d) Principii generale de fertilizare echilibrată ... În acord cu necesitățile și legislația pentru protecția calității apei, fertilizarea trebuie efectuată în regim controlat, în așa fel încât să se asigure, pe cât posibil, utilizarea optimă de către plantele cultivate a nutrienților deja existenți în sol și a celor proveniți din îngrășămintele minerale și organice aplicate. Font 8* Este considerată o

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
controlat, în așa fel încât să se asigure, pe cât posibil, utilizarea optimă de către plantele cultivate a nutrienților deja existenți în sol și a celor proveniți din îngrășămintele minerale și organice aplicate. Font 8* Este considerată o bună practică agricolă adaptarea fertilizării și a momentului efectuării acesteia │ │la tipul culturii agricole și la însușirile solului. Evaluarea necesarului de nutrienți se face în │ │funcție de rezerva de nutrienți a solului, de condițiile climatice locale, precum și de cantitatea și │ │calitatea producției prognozate. Fertilizarea rațională cu

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
agricolă adaptarea fertilizării și a momentului efectuării acesteia │ │la tipul culturii agricole și la însușirile solului. Evaluarea necesarului de nutrienți se face în │ │funcție de rezerva de nutrienți a solului, de condițiile climatice locale, precum și de cantitatea și │ │calitatea producției prognozate. Fertilizarea rațională cu îngrășăminte minerale și organice trebuie să fie în acord cu următoarele principii: ● Pentru ca o cultură să producă la un nivel cantitativ și calitativ corespunzător potențialului ei, în condi��ii favorabile de mediu, trebuie să aibă la dispoziție, pe

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
solului și potențialul său productiv este capabilă să asigure sustenabilitatea sistemelor de cultură și să protejeze calitatea mediului ambiant; ● Conservarea și ameliorarea fertilității unui sol și crearea unor condiții adecvate de nutriție minerală se asigură mult mai bine printr-o fertilizare rațională, într-un sistem de rotație a culturilor; ● Aplicarea de îngrășăminte pentru compensarea exportului de nutrienți în recolte și a altor pierderi ce țin de dinamica naturală a solurilor este o necesitate obiectivă pentru conservarea fertilității acestuia și a capacității

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
producției scontate și cu nutrienții biodisponibili din rezerva solului; ● Îngrășămintele minerale trebuie aplicate în completarea surselor naturale pentru a asigura o eficiență agronomică ridicată și o protecție a mediului împotriva poluării chimice (în special a poluării apelor cu nitrați); ● Integrarea fertilizării organice în tehnologiile de cultură a plantelor poate contribui semnificativ la sporirea eficienței agronomice și la diminuarea riscurilor de poluare chimică și de degradare a solului; Toate măsurile agrotehnice, altele decât fertilizarea, care contribuie la obținerea unor recolte mari prin

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
în special a poluării apelor cu nitrați); ● Integrarea fertilizării organice în tehnologiile de cultură a plantelor poate contribui semnificativ la sporirea eficienței agronomice și la diminuarea riscurilor de poluare chimică și de degradare a solului; Toate măsurile agrotehnice, altele decât fertilizarea, care contribuie la obținerea unor recolte mari prin optimizarea condițiilor de vegetație, determină și o creștere a utilizării productive a nutrienților din toate sursele, prevenind sau diminuând în acest fel disiparea nutrienților în mediu. O practică de fertilizare rațională presupune

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
altele decât fertilizarea, care contribuie la obținerea unor recolte mari prin optimizarea condițiilor de vegetație, determină și o creștere a utilizării productive a nutrienților din toate sursele, prevenind sau diminuând în acest fel disiparea nutrienților în mediu. O practică de fertilizare rațională presupune procurarea și însușirea unor informații tehnico- științifice care să permită un răspuns pertinent la următoarele întrebări: ● ce fel de nutrienți trebuie aplicați în sol și/sau la o anumită cultură? ● care sunt cantitățile adecvate din acești nutrienți? ● ce

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
epocile cele mai potrivite pentru aplicare? ● care sunt tehnicile de aplicare pentru a obține o eficacitate sporită în asigurarea culturii cu nutrienții necesari? *Font 8* Organismele tehnice de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale formulează │ │pentru fermieri recomandări privind fertilizarea terenului pe baza unor analize de probe │ │reprezentative de sol și material vegetal, în corelație cu habitatul și necesitățile nutritive ale │ │culturii, ținând, de asemenea, cont de însușirile fizice și chimice ale îngrășămintelor, de │ │comportamentul lor în sol, de condițiile

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
Pentru fermele care practică agricultură în sistem irigat și pentru fermele în care producția planificată necesită cantități mai mari de azot decât cele prevăzute de standardele maxime prevăzute în tabelele 7.4 și 7.5 este obligatorie întocmirea planului de fertilizare pe baza studiului agrochimic care utilizează metodologia oficială de întocmire a studiilor agrochimice. Azotul este prin excelență un nutrient specific plantelor și în consecință se regăsește în cantități diferite în îngrășămintele organice naturale, în special sub formă de proteine provenite

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
atât în monocultură cât și în asolamente. De asemenea, este greu de determinat cu suficientă precizie cantitatea de azot necesară pentru o anumită cultură de-a-lungul perioadei de vegetație activă, respectiv de calculat doza de îngrășământ cu azot de aplicat pentru fertilizare. *Font 8* Datorită specificității comportamentului azotului în sol, se impune ca fertilizarea cu acest nutrient │ │și, de asemenea, tehnicile de cultură care influențează dinamica acestuia în sol să fie conduse într-o│ │manieră care să limiteze la maximum pierderile cu

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
determinat cu suficientă precizie cantitatea de azot necesară pentru o anumită cultură de-a-lungul perioadei de vegetație activă, respectiv de calculat doza de îngrășământ cu azot de aplicat pentru fertilizare. *Font 8* Datorită specificității comportamentului azotului în sol, se impune ca fertilizarea cu acest nutrient │ │și, de asemenea, tehnicile de cultură care influențează dinamica acestuia în sol să fie conduse într-o│ │manieră care să limiteze la maximum pierderile cu apa care percolează, diminuând astfel riscul de │ │contaminare cu nitrați a apelor

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]