3,791 matches
-
la cât mai multe manifestări de un asemenea nivel, ne reconfortăm și putem afirma cu seninătate că nu am trăit degeaba! Totodată, cei care ne oferă asemenea minunate prilejuri merită să stea pe cel mai înalt podium (ca în cazul Filarmonicii ieșene, cum afirmam din titlul primului articol, dedicat acestui prestigios colectiv)! A 50-a STAGIUNE LA OPERĂ Când parcurg cu gândul retrospectiv data la care s-a inaugurat deschiderea primei stagiuni permanente prin înființarea Operei de Stat din Iași, când
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
repertoriul său bogat și în costumele sale naționale, tradiționale. Personal, am un moment de mândrie în plus, prin faptul că regretatul meu frate mai mare, Emil Zaborilă, din promoția 1942, viitorul director și dirijor de mai târziu și ctitor al Filarmonicii din Bacău, a condus mulți ani, ca elev, fanfara. Apoi, echipa de dansuri, din care am făcut parte și care ulterior m-a propulsat ca dansator profesionist la Ansamblul Armatei, cucerea în mod obișnuit locul întâi la întrecerile artistice de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Româneșei, Popești, ș.a. Corul „Camerata” la cei 35 de ani de activitate permanentă are un bilanț rodnic. Înființat pe lângă „Sindicatul Învățământ” sub conducerea unui profesionist de elită, Ion Pavalache, care pe lângă activitatea sa ca dirijor al corului „Gavriil Musicescu” de la Filarmonica ieșeană și-a găsit în toată această perioadă timp de două ori pe săptămână pentru repetiții cu 40 de profesori ieșeni în special cei de muzică. Formația s-a impus mai întâi pe plan național în primii zece ani. O
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Tânărul se numea Vasile Cănănău și mai departe nu știu întâmplările vieții lui dar, după ce l-am reîntâlnit la Câșlița, în haine militare, am fost convinsă că va reuși. și m-am bucurat, mai târziu, ascultându-l ca solist al Filarmonicii George Enescu din Iași. Merita. Aici mă opresc și uitându-mă în oglinda timpului, revin la Ismail. Alexandru Marian. Un nume care ar merita mai multă recunoștință și recunoaștere culturală. Poate că, după gălățeanul Ivanovici, creatorul nemuritorului vals Valurile Dunării
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
auzi, din Tătărași... Eu sunt din Târgu Cucului și nu fac atâta caz"... * Cred că trebuie să spun, trecând la o altă miniatură, că lașul conferă cetățenilor lui un statut poetic. Oricum, chiar dacă nu scrii nimic, nu pictezi, nu frecventezi filarmonica, este bine, "prinde bine" să fii de la Iași. Ieșenii sunt mai "șic", mai intelectualizați decât alți cetățeni români... Ba, aș spune, decât orice alt cetățean, pe plan internațional. Numai florentinii și venețienii s-ar putea compara cu ieșenii; dar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
nu înțelegea că se cuvine să se retragă. Gogu Georgescu , care a nenorocit ani de zile Opera Română prin favoritismul său și lipsa de înțelegere pentru muzica românească (aceeași metodă de sabotare a creației autohtone a întrebuințat-o și la „Filarmonică”, era tot atât de dârz). A trebuit să le cer la amândoi demisia, iar când au văzut că nu mai pot rămâne în posturile transformate în pașalâcuri, au indicat în petiții că demisionează la cererea mea. Nădăjduiau, probabil, că se vor putea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
orice manifestare legionară, a venit și el la Dalles, și în discuția ce a urmat în această privință, ne-a spus: „Informația e dată probabil de Sima, dar nu s-a hotărât încă nimic”. Știa omul ce spune... În preajma Crăciunului, „Filarmonica” a plecat într-un turneu oficial în Germania, sub conducerea lui G. Georgescu. Am avut, atunci, multe dificultăți de întâmpinat din pricina celor câtorva legionari proaspeți din orchestră (de altfel, aproape pretutindeni, cei mai neînțelegători legionari erau „septembriștii”), dornici să se
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
le-am vorbit membrilor orchestrei pe un ton foarte categoric, cerându-le tuturor cea mai desăvârșită disciplină, deoarece turneul trebuie să se desfășoare fără niciun incident, fiind vorba de prestigiul nostru peste hotare, iar maestrul Georgescu va rămâne la conducerea „Filarmonicii”. Pentru a putea fi informat obiectiv și complet despre cele ce s-ar întâmpla, eventual, în turneu, l-am delegat pe șeful meu de cabinet să însoțească orchestra, dar la întoarcere fierbea din nou cazanul Satanei și n-am mai
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
nici măcar o oră de istorie pe varianta sovietizată tip Roller; dimpotrivă, participam la efervescența săpăturilor arheologice din zona Hunedoarei și la o teribilă foame de restituire. Profesorii mei absolviseră totuși universitatea. Orașele muncitorești erau supuse investițiilor în cultură și loisir. Filarmonica din Cluj concerta lunar în orașul înecat în fum. Exista o revistă literară locală. Mama participa la campanii de alfabetizare a adulților cu plăcerea cu care se ducea la balurile de sâmbătă seara. În sate începuseră să vină caravane cinematografice
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
a inginerului Ionel Geanău care a trăit la Iași 105 ani și a lui Emil Geanău. Până pe la 98 de ani, pe Ionel îl mai puteai vedea pe strada Lăpușneanu, făcându-și plimbarea matinală. Meloman, a avut fotoliul său la Filarmonică timp de multe decenii. Cum nu-i plăcuse meseria, fratele mai mic, avocat, o făcea pe profesorul la Gulia, înconjurat de suplinitoarele de prostia cărora își bătea joc în pauze. Ele pălăvrăgeau despre mâncare, soți bețivi și plozi care știau
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de întrajutorare foarte benefic. Fiind puțini în grupă, iar cei din cămin locuind împreună, am devenit buni colegi și ne consultam în orice problemă de studiu. În primul an am locuit la Căminul „M. Eminescu”. Sună frumos. Era în clădirea Filarmonicii. Camerele erau mari și unele cu trecere una în alta. Am dormit în așa-zisul „hipodrom” unde nu se stingea lumina niciodată noaptea, iar prin camera noastră circulau și cei din camera vecină. Totuși, eram mulțumiți că am primit un
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
2005, la Sala Palatului din București a avut loc workshopul cu tema „Practica spirituală în cotidian sau epoca realizării sinelui în masă”. Standul Sahaja Yoga cuprindea fotografii de fondatori și rafturi cu cărți. * Copiii și Sahaja Yoga. 28 mai 2005: Filarmonica „Paul Constantinescu” din Ploiești organizează Împreună cu asociația Sahaja Yoga un spectacol pentru cei mici, care a cuprins „scurte scenete inspirate din mitologia Indiană, precum și piese de muzică clasică, cântece și dansuri tradiționale indiene”. * Sahaja Yoga și asistența socială. Asociația culturală
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
căzut în demență. Pentru dânsa a scris o poezie, ce a stârnit multă curiozitate atunci, poezie în care declinul marelui literat era foarte accentuat. Această poezie începea cu versul: „Esci bellă Seraphito, belissimă-ntre toate“. Etc. etc.83 sala ateneului Societatea Filarmonică Română Anul allu II-lea Duminică la 18 Aprilie 1871 5-lea Concertu Symphonicu 104 bucureștii de altădată 82. Afiș reprodus după: TRC., an. IX, nr. 896, 4/16 martie 1871, p. 3. În stagiunea 1870-1871 bucureștenii au fost lipsiți
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Teatrul-circ 379, 380; Valhala (Walhala) 117, 303, 396; Ziepser 142 450 indice de nume de locuri Salonul nou de pianuri A. Ghebauer: 115 Sapienței (strada): 215 Snagov (Znagov) (plasa, județul Ilfov): 258 Societatea de tragere (dare) la semn: 110 Societatea Filarmonică Română: 104, 262 spitalul: Brâncovenesc 183; Colentina 178; Colțea 20, 178, 261, 270; de copii 174, 178; Filantropia 178; israelit 178; materni tate 178; Mărcuța (ospiciu) 178; Pantelimon 178, 197, 198; penitenciarului 178 Splaiul Independenței: 50 Stadt Pesth (Orașul Pesta
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dedublarea la care recurg românii: „noi trăim cu măști”, „trăim oficial, dar avem și o viață privată”. Eu nu m-am simțit niciodată „mascat”! În ziare și reviste, „sărbători” cu Radu Felecan (tipul, mie antipatic, a fost secretar literar al Filarmonicii din Bacău), Ion Vergu Dumitrescu, Viorel Cozma, Al. Florin Țene, Dan Rotaru, Geo Ciolcan și alte lăcuste literare. *În ce tabără aș fi fost dacă aș fi trăit în alte timpuri? întrebarea revine ori de cîte ori citesc vreo „Viață
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
alții, săraci atît ei, cît și instituțiile de care aparțin. Apropo, în lipsa banilor de la buget, fiecare dintre acestea e forțată să se rentabilizeze prin „activități nespecifice”, într-un procent ce variază de la 25 la 40 la sută din necesar. Astfel, Filarmonica vinde ouă, iar Teatrul face coșciuge și imprimă matricole etc. *Mi-a plăcut, începînd de la titlu („Scriitorii, ca și păsările, cîntă mereu aceleași cuvinte”), interviul pe care Alberto Moravia l-a dat recent revistei „Pages et livres” (nr. 18/1989
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a mă 136 Mitropolitul primat al Ungro-Vlahiei, Iosif Gheorghian, era frate cu mama lui Vasile Ciurea. Originari din Botoșani, erau copiii protopopului Gheorghe Gheorghian. 137 Nicolae Comino, magistrat, pianist de forță, pe care George Enescu voia să-l aducă la Filarmonica din București. I-au fost oaspeți deseori, pe str. ștefan cel Mare din Fălticeni, Aurel Băeșu, Ion Dragoslav, Vasile Ciurea ș.a. Pictor amator de talent, cutreiera Împrejurimile orașului, cu prietenii amintiți, pentru a surprinde peisaje frumoase, insolite. Aurel Băeșu i-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de filologie românească, 894 pagini, epoca 1900-1948, Istoria culturii și Învățământului românesc din Principate, Transilvania și Bucovina. Toată galeria Învățaților noștri și lupta pentru Înființarea Universității din Cluj și mult material și Învățați din Bucovina. Mi-am luat abonament la Filarmonică și ascult În fiecare vineri concertul. Mă bucur, nam nu știu ce pregătire muzicală dar am ascultat concerte și, ca student am văzut multe opere, așa că acuma concertele Îmi mai umplu cu ceva inima și mintea. Am văzut și un spectacol cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Coroamă Stanca și eu. Că și mama Soranei Coroamă este Cazaban, e În favoarea apariției cărții pe banii familiilor Cazaban, căci Sorana este foarte băgăreață și descurcăreață. Vremea - foarte frumoasă, În casă cald, mă mișc zilnic prin aer, am abonament la Filarmonică, așa că-mi umplu viața. Eugenie dragă, Îți sărut mâna și tare aș dori să-ți mulțumesc pentru gândurile care transpar din rândurile lui Eugen. Meriți toate laudele pentru asemenea rezultate care le culegi din scris, prietene, Eugen Dimitriu. Vă Îmbrățișez
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Calendarul Învățătorilor” le puteți opri pe cele trimise. Voi revizui pe cele din pod, să văd ce dublete am și de voi găsi ceva, le voi trimite cu plăcere. Vă felicit, pe cei din Suceava, că ați reușit să aduceți Filarmonica de la Iași. Folticenenii nu-s dornici de așa ceva? Acum, mai ales, când au local de teatru frumos? Unde aveam noi așa ceva pe timpul nostru! Trimit un număr (ultimul din 1972) din „Junimea” piteșteană. Deocamdată n-am decât 2 numere, dar i-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
decizia de a părăsi New York-ul. Speranțele sale de revenire nu s-au Împlinit. L-am revăzut În primăvara 1997, la Cluj. Venisem În România să Însoțesc pe Leon Botstein, președintele Colegiului Bard, care avea să dirijeze două concerte ale Filarmonicii bucureștene. Popasul clujean se datora invitației lui Andrei Marga. Convorbirea noastră la New York, cu un an În urmă, fusese Încurajatoare. Interlocutorul Îmi apăruse drept un spirit deschis, cu o viziune lucidă asupra României și intelectualității românești, atras de concretețea anglo-saxonă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
A fost un concert În memoria lui Oleg Kagan, iar În program a mai fost și o Odă de Stravinsky În memoria Nataliei Kussevitsky; Natalia a mai cântat și concertele de Haydn și Schumann. Afară ger, viață dificilă, iar sala Filarmonicii caldă, luminată și arhiplină; se cer „bilete În plus”; concerte - seară de seară. Pentru această premieră de la 25 ianuarie am anulat o călătorie În SUA, unde la 16, 17, 18.01, Într-un concert al National Orchestra din Washington, se
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Lumea Nouă și acele „documente ale barbariei” pe care, cum susținea, orice civilizație le furnizează. Fascinată de competiție și performanță, civilizația americană deține nu doar cunoscutele recorduri spectaculoase ale geniului ei practic și simplificator sau cele ale celebrelor ei laboratoare, filarmonici, biblioteci, stadioane, universități, ci și cele complementare, la fel de spectaculoase și extrem de Îngrijorătoare, numite: cea mai amplă armată de intervenție, cea mai brutală poliție, cea mai dinamică traficare de arme, cea mai intensă producție de „serial-killers” ai planetei (cu 5% din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
la Biserica Enei din București, F. învață la început la școala din chiliile bisericii, apoi sub oblăduirea marelui logofăt Scarlat Bărcănescu și a clucerului Eftimie Răsuceanu. Va fi făcut studii de muzică vocală și instrumentală fie la școala de pe lângă Societatea Filarmonică, fie, mai sigur, în preajma ieromonahului rus Vissarion. Cântăreț „ajutor” (1829), apoi cântăreț „absolut” (1842) și epitrop (1852) al bisericii unde slujise tatăl său până în 1830, când murea de holeră, tânărul va fi și corist în trupa de operă a Henriettei
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
participarea României la Expoziția Internațională a Cărții de la Florența și Veneția, participarea la expoziția de la Londra, trimite obiecte de artă românească la expozițiile de la Paris și Geneva, organizează în țară expoziții retrospective, iar prin Institutul de Studii Artistice și cu Filarmonica Fundației au loc concerte susținute de George Enescu, Cella Delavrancea ș.a. Alte inițiative duc la înființarea, la Cluj, în 1923, a Muzeului Etnografic, o comisie alcătuită din Sextil Pușcariu, Al. Lapedatu, G. Vâlsan, E. Panaitescu, G. Oprescu și R. Vuia
FUNDAŢIILE REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287112_a_288441]