3,915 matches
-
mirodeniile. Peștele îl dăm prin făină de grâu, apoi îl prăjim în ulei pe ambele părți. După prăjire, punem peștele peste zarzavatul fiert și lăsăm să dea un clocot. Se servește cu decor din pătrunjel verde și țelină - frunze, tocate fin. După dorință, putem servi cu maioneză din usturoi și smântână. RULOU DIN SALAU CU SOS DE ROSII Patru bucăți de filé de șalău, zeama de la o lămâie, sare, piper, condiment pentru pește, șase roșii potrivite, rase pe răzătoare, o căciulie
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
două linguri de făină albă pe care o adăugăm peste ceapa fiartă și amestecăm bine să nu se formeze cocoloși. Dăm gust de sare, piper și fierbem timp de cinci - șase minute, apoi adăugăm carnea porționată, decorăm cu mărar tocat fin sau pătrunjel verde. RULADĂ DE PUI - ROZA Un pui se dezosează cu grijă ca să rămână pielea întreagă. Se bate cu ciocanul, se condimentează, apoi se umple cu o ceapă tocată fin și călită în unt, o bucată de piept de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
limba tăiată porții, sare, piper, după gust și lăsăm să fiarbă până se înmoaie ceapa. Batem smântâna cu făină și puțină supă, turnăm peste limbă, amestecăm să nu se formeze cocoloașe, adăugăm la ultimul clocot usturoiul tocat și mărarul tăiat fin. Se servește cu piuré de cartofi, mămăliguță sau garnitură de orez fiert, după preferință și murături asortate. LIMBĂ DE VIȚEL CU MAIONEZĂ Limba se fierbe în apă cu sare, morcov, ceapă, pătrunjel, foi de dafin, țelină. Se curăță de pieliță
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Caldă, se toarnă în borcane și se sterilizează timp de douăzeci până la douăzeci și cinci de minute, după care se ține în pături până se răcește. VARZA ROSIE CU BAIT DE OTET Punem într-un vas 10 kg de varză roșie tocată fin ca pentru salată, peste ea turnăm un baiț făcut dintr-un litru de oțet, 1 kg zahăr, 400 g sare, 50 g boabe de muștar, 45 foi de dafin și o lingură de boabe de piper. Amestecăm cu o lingură
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
un loc până se obține o pastă uniformă, se pune în folie și se dă la rece, timp de douăsprezece ore. Rețeta 3: se fierb 150 g de migdale, se curăță de coajă, apoi se macină cât se poate de fin. Se amestecă migdalele măcinate cu 150 g zahăr pudră, coaja de la o lămâie rasă, 1-2 linguri de apă de trandafiri și 2 picături de esență de migdale. Se frământă foarte bine o cocă omogenă care se lasă la rece timp
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Oh, lunecoase miragii, Tandre ocoluri în timp, Miezul atâtor ravagii, Subteranul Olimp! Am plâns mult când am aflat că, la puțină vreme după, a fost... ajutat să cadă din tramvai. — A fost o idilă împărtășită? — Da, dar ceva atât de fin, de subțire! El avea 20 de ani, eu mai puțin, dar a fost o splendoare, una dintre cele mai frumoase povești din viața mea! Una dintre cele mai pure, prima, probabil! Privesc cu duioșie la timpurile acelea, parcă total rupte
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Roumanie, Cartea Românească, București, 1940. Brătianu, Gh., I., Deuxieme mémoire sur la question Roumaine en 1940: Le Démembrement de la Roumanie ou un clearing territorial et démographique du Sud-Est de l'Europe, Les Editions Dacia, Bucarest, 1941. Brătianu, Gh., I., "La fin du régime des partis à Byzance et la crise antisémite du VII-e siècle", în Revue Historique du Sud-Est Européen, XVIII, 1941, pp. 49-67. Brătianu, Gh., I., Roumanie et Hongrie. Considerations démographiques et économiques, Bucarest, 1942. Brătianu, Gh., I., Misiunea istorică
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
619. 53 Lucian Boia, op. cit., p. 62. 54 Alexandru-Florin Platon, op. cit., p. 615. 55 "Mișcarea", nr. 840, 865; 10 octombie, 12 noiembrie 1933; pp. 1, 1. 56 Idem, nr. 1268, 1 iunie 1935, p. 1. 57 G. I. Brătianu, " La fin du régime des parties à Byzance et la crise antisémite du VII-e siècle", în Revue Historique du Sud-Est Européen, XVIII, 1941, p. 55. 58 Michel Ballard, "Georges I. Bratianu, historien de la Mer Noire", în Revista de Istorie, nr. 1-2, 1999
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
o pantă. Am manevrat ca să evit impactul cu acest obstacol fără să zăresc bine că în spatele casei se continua panta. Am reușit totuși să evit la timp impactul, am tras de manșă, moment în care vârfurile palelor elicei au mușcat fin din vârful dealului. A urmat o zonă amenajată pentru cultura de orez, ideală pentru o aterizare pe burtă, singura soluție deoarece pe atacatorii mei îi interesa în primul rând scoaterea din uz a avionului meu. Am reușit să aterizez, cu
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
să acceptați ca, de astăzi înainte, escadrila noastră să poarte numele de Escadrila 59 Vânătoare "Constantin Tănase". Nu se aștepta; dar Tănase, emoționat până la lacrimi, a zis: Dacă vreți voi, da! Și s-au sărutat pe amândoi obrajii. Nașul și finul au închinat câte un pahar, odată cu toți cei prezenți în sală și în aplauzele acestora. Apoi Tănase i-a anunțat pe toți cei prezenți că sunt invitații lui la " Vila Cărăbuș" de la Săftica, pentru seara zilei de... (era o seară
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
a pas d'autre choix. Triste realité ! Si Dieu le veut nous nous retrouverons un jour pour évoquer seulement les moments heureux que nous avons partagés !" Pendant la campagne contre l'Allemagne, depuis le 8 septembre 1944 jusqu'à la fin de la guerre, il est le commandant du Groupe 1 de Chasse, en restant dans cette fonction jusqu'en août 1946. Depuis mai 1945 il était lieutenant-commandeur. Mais la motivation des pilotes roumains n'était plus la même, notamment après la
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
față de Thomas Mann), simțindu-se aproape, din motive ideologice, de național-țărăniști, era directorul săptămânalului de cultură Țară nouă (sub oblăduirea Frontului Renașterii Naționale al lui Carol al II-lea). În această publicație (unde colaborau și destui criptocomuniști în postură de fini intelectuali) mi-am făcut debutul de eseist, în vreme ce eram elev în ultima clasă de liceu, dând la tipar mai întâi un text despre Erasmus, a cărui actualitate o deduceam din Lauda nebuniei, citită de mine cu delicii într-o versiune
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
société de cour, Paris, Flammarion. Farge Arlette (1992, 1979), Vivre dans la rue à Paris au XVIIIe siècle, Paris, Gallimard-Julliard. Faure Alain (coord.) (1991), Les premiers banlieusards, Paris, Créaphis. Fortier Bruno (1975), La politique de l'espace parisien à la fin de l'Ancien Régime, CORDA. Foucault Michel (1972, 1961), Histoire de la folie à l'âge classique, Paris, Gallimard. Foucault Michel (1975), Surveiller et punir, Paris, Gallimard. Foucault Michel (1976), La volonté de savoir. Histoire de la sexualité 1, Paris, Gallimard. Fourcaut
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
chômage et politiques sociales au début du siècle", Les Temps modernes. Chômages et chômeurs, nr. 496-497, noiembrie-decembrie, pp. 53-92. Topalov Christian (1994), "Marché, solidarité, équité", Le Courrier du CNRS, nr. 81, pp. 81-82. Wagniart Jean-François (1999), Le vagabond à la fin du XIXe siècle, Paris, Belin. Lucrări și articole despre oraș Generalități privind orașul Blanc-Coquand Carole, Heudron Christelle, Le Gad René (coord.) (1996), À la recherche de la ville perdue, Paris, L'Harmattan. Cornu Marcel (1972), La conquête de Paris, Paris, Mercure
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Castoriadis Cornélius (1996), La montée de l'insignifiance. Les carrefours du labyrinthe IV, Paris, Le Seuil. Club Jean-Moulin (1962), L'État et le citoyen, Paris, Le Seuil. Donzelot Jacques (1985), "Modernité et politique, le temps du changement", Traverses, 33-34, "Politique fin de siècle", ianuarie, pp. 46-54. Donzelot Jacques (1986), "D'une modernisation à l'autre", Esprit, august-septembrie, pp. 30-45. Donzelot Jacques (1987), "Démocratie et solidarité", L'interrogation démo-cratique, Paris, Éditions du Centre Pompidou, pp. 51-65. Donzelot Jacques, Viveret Patrick (discuție) (1989
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Le préfet et ses notables", Sociologie du travail, nr. 3, iulie-septembrie, pp. 249-276. Politici sociale și culturale Amiot Michel (1969), "Politique et administration", în Sociologie du travail, aprilie-iunie, pp. 113-144. Augustin Jean-Pierre, lon Jacques (1987), "Les équipements de jeunes: la fin des illusions", Les Cahiers de l'animation, nr. 61-62. Besnard Pierre (1980), L'animation socioculturelle, Paris, PUF. Bitoun Pierre (1988), Les hommes d'Uriage, Paris, La Découverte. Blaie Jean-Pierre, Kurc Alexandre (coord.) (1988), L'évaluation en travail social, Nancy, PUN
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
l'âge classique, Paris, Gallimard, 1972 (1961). 3 Vezi Norbert Elias, La société de cour, Paris, Flammarion, 1985. 4 Bruno Fortier, "La politique de l'espace parisien", sub coord. lui Bruno Fortier, La politique de l'espace parisien à la fin de l'Ancien Régime, CORDA, 1975, p. 21. 1 Georges Mesmin, deputat de Paris, specialist în probleme de urbanism și de construcție, susținător convins al autorității statale, percepe aici angajarea Franței pe calea urbanismului operațional. Cât despre Marcel Cornu, aflat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
1987, și "Le social du troisième type", Face à l'exclusion, le modèle français, Paris, Esprit, 1991. 66 J. Donzelot, op. cit., 1984, p. 175. 67 Vezi Marc Ancel, La défense sociale, Paris, PUF, 1985; Jean-François Wagniart, Le vagabond à la fin du XXe siècle, Paris, Belin, 1999, cap. 4. 68 Concepția potrivit căreia este posibil a transforma raporturile sociale modificând amenajarea și conținutul spațiului a fost de multe ori denunțată, mai ales de către sociologia urbană marxistă, în anii 1960-1970, ca forma
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Pentru analiza temei modernizării politice în Franța în anii 1955-1965, țin să semnalez îndatorarea față de lucrările lui Jacques Donzelot, mai ales: "D'une modernisation à l'autre", Esprit, august-septembrie 1986; "Modernité et politique, le temps du changement", Traverses, 33-34, "Politique fin de siècle", ianuarie 1985. 214 Nathan Leites, Du malaise politique en France, Paris, Plon, 1958. 215 Rémi Prieur, "L'État professeur d'incivisme", în Esprit, "L'incivisme", ianuarie 1949. 216 Cuvântarea Eminenței-Sale cardinalul Roques, în Semaines sociales de France. Crise
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Grenoble, l'action municipale: ses possibilités, ses limites, Paris, Les Éditions Ouvrières, 1971; Dominique Dubreuil, Grenoble ville test, Paris, Le Seuil, 1968. 263 Claude Gilbert, art. citat, 1984, pp. 88-89. 264 Jean-Pierre Augustin, Jacques Ion, "Les équipements de jeunes: la fin des illusions", Les Cahiers de l'animation, nr. 61-62, 1987, p. 198. 265 Aceste bătălii locale duse în jurul problemei socioculturalului prezintă, după caz, figuri diferite. În opoziție cu exemplul oferit de Grenoble, Jacques Ion a arătat cum municipalitățile din Nantes
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
avea spiritul sprinten, mobil, hotărât, care impune mulțimii. Avea de asemenea ceva din abili tatea lui Maurepas; nu avea însă nici caracterul suplu și agreabil al unuia, nici aerul de bonomie și de cordialitate al celuilalt. Era prin firea lui fin, subtil, pătrunzător. Nici nu știa, nici nu voia să-și ascundă intenția de a fi astfel. Privirea lui, observându te, te prindea; până și veselia lui avea ceva neliniștitor și era în fizionomia lui ceva greu de definit, un exces
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
at 4, 85 5, 30 4, 94 5, 19 4, 55 5, 26 4, 69 5, 06 4, 61 5, 10 in iți al ă 4 10 5 8 1 9 3 6 2 7 O rd on ăr i fin al e du pă pr ec iz ar e 4 10 5 8 1 9 3 6 2 7 G eo rg e Ș te fa n C O M A N 20 7 Ta be lu l 5 .2
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
at 4, 85 5, 30 4, 94 5, 19 4, 55 5, 26 4, 69 5, 06 4, 61 5, 10 in iți al ă 4 10 5 8 1 9 3 6 2 7 O rd on ăr i fin al e du pă pr ec iz ar e 4 10 5 8 1 9 3 6 2 7 George-Ștefan COMAN 209 Apoi se calculează: 1. dispersia medie În intervalul ordonărilor fiecărui factor: km aaa s k j j m
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
exprimă adesea "conținuturi" semantice identice sau, cel puțin asemănătoare. (A se vedea, din acest punct de vedere, perechea rom. Urciorul nu merge de multe ori la apă/ la fântână - fr. Tant va la cruche à l'eau [qu' à la fin elle se casse]). Însă acest lucru nu arată decât că desemnatul lor este unul "universal"; dincolo de acest aspect, proverbele ca atare rămân fenomene specific "idiomatice", tot așa cum specific "idiomatice" rămân și lexemele Mensch, man, homme, uomo și hombre, chiar dacă ele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sat: "Fetele erau înnebunite după ostașii unguri. Ostașii erau, atât de frumoși, încât nici înainte, și nici după, nu puteai vedea așa frumusețe de bărbați!" (...) "Arătau toți de parcă erau scoși din cutie! Umblau în haine călcate și erau așa de fini! Mâinile - aveau niște mâini așa fine!". Dar, el n-a uitat că aceștia aruncau coaja pâinii când o primeau: "Erau la coji de pâine pe dușumea! Militarii, militarii unguri nu mâncau decât miezul. Aveau o mâncare bunăăă! De două ori
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]