9,041 matches
-
și al naturii, pentru că aptitudinile pe care le ordonează în unitatea sa de existență sunt "forțe sufletești", energii. În constituția sa, tipul individual este "natural"; ca funcție însă, el este cultural. Dar funcția lui este primordială în ordinea determinismului prin finalitate. Munca este o activitate orientată către un scop, iar sistemul de aptitudini al tipului își dovedește îndreptățirea existențială numai în exercițiul acestei activități. Constituția naturală a tipului este condiționată de funcțiunea lui culturală; finalitatea se extinde asupra ordinii naturale, tipul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este primordială în ordinea determinismului prin finalitate. Munca este o activitate orientată către un scop, iar sistemul de aptitudini al tipului își dovedește îndreptățirea existențială numai în exercițiul acestei activități. Constituția naturală a tipului este condiționată de funcțiunea lui culturală; finalitatea se extinde asupra ordinii naturale, tipul apărând, astfel, ca un moment necesar în evoluția lumii. Această extindere are ca rezultat transferul tipului dintr-un plan strict social într-unul al energiei universale, fără ca încadrarea lui energetică să-i desființeze vocația
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
să-i desființeze vocația socială. De altminteri, aceasta din urmă rămâne ființa sa și rostul său ca formă umană. Cum s-a putut remarca, regăsim și în cazul tipului în cele două ipostaze ale sale schema formală a determinismului prin finalitate. Tipul-cultură limitează spațiul de valabilitate a cauzalității mecanice, afirmând un specific cultural neautarhic, ordonat printr-un principiu propriu originat în finalitate. Tipul individual de personalitate aduce o extindere a finalității asupra naturii, refăcând astfel unitatea lumii. O unitate nestabilă totuși
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a putut remarca, regăsim și în cazul tipului în cele două ipostaze ale sale schema formală a determinismului prin finalitate. Tipul-cultură limitează spațiul de valabilitate a cauzalității mecanice, afirmând un specific cultural neautarhic, ordonat printr-un principiu propriu originat în finalitate. Tipul individual de personalitate aduce o extindere a finalității asupra naturii, refăcând astfel unitatea lumii. O unitate nestabilă totuși, prin urmare relativă, neîmplinită, dar care este necesară evoluției personalizate a energiei către forma sa finală: personalitatea energetică. Forma socială a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cele două ipostaze ale sale schema formală a determinismului prin finalitate. Tipul-cultură limitează spațiul de valabilitate a cauzalității mecanice, afirmând un specific cultural neautarhic, ordonat printr-un principiu propriu originat în finalitate. Tipul individual de personalitate aduce o extindere a finalității asupra naturii, refăcând astfel unitatea lumii. O unitate nestabilă totuși, prin urmare relativă, neîmplinită, dar care este necesară evoluției personalizate a energiei către forma sa finală: personalitatea energetică. Forma socială a tipului este cultura. Tipul-cultură, ca personalitate a poporului, se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu aparține lui C. Rădulescu-Motru; el a fost creat aici pentru a semnifica mediul (elementul) în care apare și se dezvoltă o anumită formă de personalitate. "Tipul" este construit de C. Rădulescu-Motru, de asemenea, pe structura formală a determinismului prin finalitate și el semnifică un moment intermediar în evoluția personalizată a energiei. Unitatea sa, în individ sau popor, strânge laolaltă toate momentele unui nou destin al omului, confirmându-i acestuia buna așezare la cumpăna condiționatului și Necondiționatului. Tot-odată, unitatea sa este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
semnifică un moment intermediar în evoluția personalizată a energiei. Unitatea sa, în individ sau popor, strânge laolaltă toate momentele unui nou destin al omului, confirmându-i acestuia buna așezare la cumpăna condiționatului și Necondiționatului. Tot-odată, unitatea sa este relativ stabilă; finalitatea o scoate din sine și o constrânge să evolueze către o nouă unitate, cea a personalității energetice. "Tipul", ca intermediar, este multiplu și, prin urmare, poate fi gândit ca o succesiune de trepte între mistic și profesionist, trepte păstrate, într-
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de "loc natural"; omul este mai degrabă un mod existențial (unitate de existență) care face din muncă mijlocul schimbării ordinii naturale. Fenomenul umanizării "intrate mai adânc în natură", despre care vorbea C. Rădulescu-Motru, este recognoscibil ca o consecință a extinderii finalității asupra naturii. Această operație schimbă principiul de ordine al existenței ca totalitate. Nu este vorba numai despre o reordonare "rațională" a lumii, așa cum aflăm la Kant, de exemplu, ci despre o transformare reală a acesteia, o refacere a ei sub
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de exemplu, ci despre o transformare reală a acesteia, o refacere a ei sub un nou orizont. C. Rădulescu-Motru spune în mai multe rânduri că personalitatea energetică este "ieșită din natură", că ea continuă evoluția naturii, servindu-i acesteia propria finalitate, depășind tocmai prin această așezare a sa în ordinea existenței-ca-energie stricta determinarea naturală. Numai pe acest temei omul capătă un nou relief existențial. Dacă l-ar fi izolat, dacă ar fi făcut din el o apariție spontană și miraculoasă, care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
însuși prin structura sa, dă sens nou, personalizat, evoluției lumii (existenței-ca-energie). Nu avem de-a face cu impunerea unei așezări noi a energiei ca natură, ci cu reordonarea sa firească printr-un element zămislit de ea însăși. Astfel, determinismul prin finalitate își dovedește valabilitatea și, în urmare, necesitatea. Iar finalitatea nu este doar un principiu rațional care are valabilitate reflexivă, în ordinea lui ca-și-cum, așa cum este la Kant, ci un principiu de ordine "naturală", adus pe lume prin lucrarea naturii (în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lumii (existenței-ca-energie). Nu avem de-a face cu impunerea unei așezări noi a energiei ca natură, ci cu reordonarea sa firească printr-un element zămislit de ea însăși. Astfel, determinismul prin finalitate își dovedește valabilitatea și, în urmare, necesitatea. Iar finalitatea nu este doar un principiu rațional care are valabilitate reflexivă, în ordinea lui ca-și-cum, așa cum este la Kant, ci un principiu de ordine "naturală", adus pe lume prin lucrarea naturii (în om) și făcut să lucreze de către om (propriu-zis și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
forma finală a evoluției energiei: omul. Întregul univers își dovedește îndreptățirea "existențială" prin raportare la sine, iar nu la un principiu exterior. Faptul esențial care face din om scop final al lumii și care determină intrarea în ordinea determinismului prin finalitate este, desigur, anticipația, iar activitatea pe care ea o îndreptățește, este munca. Primele întru-chipări ale acesteia, specifice personalității anarhice și "tipului", pregătesc ordinea de finalitate, dar numai întruchiparea ei ultimă, legată de personalitatea energetică, o impune ca fapt universal. C.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
face din om scop final al lumii și care determină intrarea în ordinea determinismului prin finalitate este, desigur, anticipația, iar activitatea pe care ea o îndreptățește, este munca. Primele întru-chipări ale acesteia, specifice personalității anarhice și "tipului", pregătesc ordinea de finalitate, dar numai întruchiparea ei ultimă, legată de personalitatea energetică, o impune ca fapt universal. C. Rădulescu-Motru susține, în unele contexte ale operei sale, că personalitatea energetică are două forme: profesionistul și omul de vocație. Prima formă (ipostază) este clădită pe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la Necondiționat: formarea caracterului a cărui notă definitorie este libertatea voinței. Exercițiul personalității energetice nu este în sensul adaptării, deși ea aduce un acord mai profund al omului cu mediul natural. Personalitatea energetică umanizează "energia", desăvârșind în lume ordinea de finalitate. În ea condiționatul natural și Necondiționatul (aflat, după cum am văzut, în forma libertății) coexistă într-o unitate în care confruntarea lor încetează, sprijinirea lor reciprocă devenind necesară. Dar personalitatea energetică, socotește C. Rădulescu-Motru, se înfăptuiește în "corpul concret" al personalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în spațiul lor de origine, subiectiv, existența poporului, originalitatea lui culturală. Ideea medierii energiilor naturii de către societate, prin cultură și civilizație, în cazul personalității energetice, are importanță dublă: întâi, pentru că semnifică suficient umanizarea și desăvârșirea ordinii "impuse" de determinismul prin finalitate; apoi, pentru că face posibilă o teorie a vocației sub o întemeiere propriu-zis antropologică. Desigur, spațiul umanului este determinat prin condiționatul natural și prin idealul de personalizare; acestea două sunt coordonatele lui; dar ele nu impun ordinea lor specifică, ci se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
muncii și aptitudinilor profesionale; o deschid, de asemenea, prin creațiile care îmbogățesc cultura. Fiecăreia îi este proprie o unitate sufletească în care conștiința și eul coexistă cu anumite dispoziții și aptitudini de muncă; fiecare reprezintă un moment al determinismului prin finalitate, întrucât ipostaziază energia într-o formă personalizată. Fiecare formă (ipostază) a personalizării conservă elementele de originalitate ale omului, introduse mai ales pe "terenul muncii", așa cum cultura păstrează elementele de originalitate din viața istorică a unui popor. Determinat prin formele personalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vorbele lui Vasile Băncilă relativ la concepția despre om a lui C. Rădulescu-Motru: "dacă atunci când am considerat lucrurile sub raportul adevărurilor istorice, omul apărea ca o sinteză, acum apare ca un fel de rezumat organic și pregnant al realității generale"216. Finalitatea nu se întemeiază pe un principiu exterior formei umane de existență, ci pe un element interiorizat de aceasta, cuprins în propriul mod de ființare și devenit temeiul activ al istoriei: munca. Evoluția acesteia determină istoria personalizării; rezultatul la care se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
principiu exterior formei umane de existență, ci pe un element interiorizat de aceasta, cuprins în propriul mod de ființare și devenit temeiul activ al istoriei: munca. Evoluția acesteia determină istoria personalizării; rezultatul la care se ajunge, pe baza determinismului prin finalitate, este o întoarcere la sine a realității lumii, o recunoaștere de sine desăvârșită prin personalitatea energetică. Această idee este ilustrată de C. Rădulescu-Motru prin afirmarea ordinii personaliste a realității. Dar personalitatea individului (de la mistic și până la profesionist și om de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o nouă formă de energie, nu împotriva naturii, ci în continuarea ei. Sistemul de referință al personalității în general, al personalității energetice în special, este realitatea post-naturală, supusă însă, ca și natura, principiului evoluției energiei și, de-sigur, ordinii de finalitate. În constituția personalității energetice în deosebire de celelalte forme (momente) ale personalizării energiei se lasă mai greu distinse, până la a fi total discernabile, fondul psihofizic și idealul. Pentru că acestea sunt contopite într-o structură personalizată omogenă, a cărei unitate trece
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care le presupune conceptul personalității energetice, așa încât numai pornind de la acesta putem recunoaște, în structura formei finale a energiei, și conținutul aptitudinal ca modelare a fondului psihofizic înnăscut și principiul ordonator al aptitudinilor specifice unei munci, anume idealul. Determinismul prin finalitate are o prezență suverană în realitatea personalității energetice. Ceea ce reglează acordul fondului psihofizic cu idealul în vederea formării aptitudinilor este activitatea cu finalitate, munca. C. Rădulescu-Motru face din conceptul personalității energetice dovada absolută a ideii personalizării energiei. Doar această formă a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca modelare a fondului psihofizic înnăscut și principiul ordonator al aptitudinilor specifice unei munci, anume idealul. Determinismul prin finalitate are o prezență suverană în realitatea personalității energetice. Ceea ce reglează acordul fondului psihofizic cu idealul în vederea formării aptitudinilor este activitatea cu finalitate, munca. C. Rădulescu-Motru face din conceptul personalității energetice dovada absolută a ideii personalizării energiei. Doar această formă a personalității creează o nouă formă de energie, continuând natura, dar nu în sensul prelungirii esenței acesteia, ci în direcția unei noi evoluții
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de energie, continuând natura, dar nu în sensul prelungirii esenței acesteia, ci în direcția unei noi evoluții, "non-naturale". Personalizarea energiei se află în continuarea naturii pentru a o resemnifica, în baza principiului energiei, pentru ca însăși natura să-și servească propria finalitate. Abia forma finală a evoluției energiei confirmă sensul personalizării și pe cel al prezenței naturii în evoluția globală a energiei (existenței-ca-energie). Fără personalitatea energetică, evoluția nu ar fi avut rost. Lipsită de finalitate, ea nu ar fi fost decât un
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pentru ca însăși natura să-și servească propria finalitate. Abia forma finală a evoluției energiei confirmă sensul personalizării și pe cel al prezenței naturii în evoluția globală a energiei (existenței-ca-energie). Fără personalitatea energetică, evoluția nu ar fi avut rost. Lipsită de finalitate, ea nu ar fi fost decât un șir neînchegat de momente întâmplătoare (sau un mecanism fără noimă). În ea însăși, natura, cu transformările sale, are acest statut. Plasată însă înaintea personalizării, ea devine o etapă necesară a evoluției, care pregătește
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Kant, care concepe împlinirea morală și acordul fericirii cu moralitatea în perspectiva Binelui Suveran, rațional-posibil, care implică adaosul "postulatelor rațiunii practice", Rădulescu-Motru pune această desăvârșire în "persoana energetică", adică într-o configurație fenomenal-posibilă, ce poate rezulta din dinamica, determinată prin finalitate, a energiilor lumii de-venite forțe sufletești. Personalitatea energetică trebuie împlinită continuu. Chiar dacă la un moment dat este realizată într-o anumită configurație, istoria nu se oprește aici. Revine ca o exigență a fiecărui timp înfăptuirea ei. Odată configurată, această
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în forma idealului. Știința despre personalitate va putea preciza din ce în ce mai adecvat fel de fel de structuri personale specifice și condițiile în care ele se constituie, dând seama astfel și de "progres", adică de evoluția energiei personalizate într-o ordine de finalitate; ea poate pune în evidență prezența unor elemente ale vechilor configurații personalizate în altele noi, chiar poate face predicții despre corelații viitoare ale energiei personalizate, toate specifice, particulare, fără a putea însă dovedi vreodată că o anumită structură personală specifică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]