3,170 matches
-
salată asortată de fructe. Ce vin doriți? Tămâioasă românească. O alegere perfectă. Prea bine, domnule. Pocnește ușor din degete către un tânăr chelner îmbrăcat à quatre épingles.40 Te ocupi numai de dumnealor. Se întoarce către Smaranda, curtenitor ca un flăcău tomnatic la pețit: Vă urez poftă bună și seară plăcută în continuare. Orchestra se oprește pentru o scurtă pauză. Liniștea relaxată face loc foșnetului fin al unor rochii sau a câtorva râsete reținute, punctate de clinchetului cristalin al paharelor. Chelnerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
tot de una: Vatra Satului, Delenii și Bejenii. Șapoi Humuleștii și pe vremea aceea nu erau numai așa un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și suveica, de vuia satul de vatale în toate părțile; cu biserică frumoasă și niște preoți, și dascăli, și poporăni ca aceia, de făceau mare cinste satului lor.” În
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
care îl compun. Importantă pentru pătrunderea sensului ironiei este cunoașterea contextului și a tonului în care este exprimată. În romanul Moromeții, superioritatea personajului principal, Ilie Moromete, se manifestă și prin mânuirea abilă a ironiei în diferite situații: " Peste câtva timp, flăcăul se întoarse cu caii. <<N-am spus eu?>> reflectă Moromete din nou, ridicându-se de pe așchii și vorbind tare: - Unde vii, mă, cu ei, Nilă? îl întrebă batjocoritor. - Cum unde vin? răspunse Nilă, nedumerit. Adică da! exclamă Moromete. Treci cu
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
ar fi fost surprinsă, uluită, că după atâția ani și după ce eu însumi trecusem prin atâtea, n-o uitasem și mai aveam pentru ea atâta tandrețe, deși experiența ar fi trebuit să-i spună că semănăm în acele clipe cu flăcăul de la țară care copleșit de dorință îi spune fetei că o s-o ia de nevastă, numai s-o înduplece, sau în orice caz s-o amețească și să-i înmoaie genunchii prea strânși. "Prea târziu, Petrini, zise ea cu melancolie
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
întrebă. " De ce nu? zisei turnând în pahare. Nu te costa nimic." Matilda se indignă. Nu e vorba aci de costat. Nu facem negustorie, mă costă sau nu mă costă." "A, izbucnii eu în râs, tu ai crezut că e un flăcău la prima lui dragoste! Tu nu știai că a fost însurat și a făcut și doi copii?" "Ei și? Doi oameni care suferă se pot înțelege între ei..." " Da, da, murmurai, doi oameni care... Așa este, ai dreptate... Și?! El
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
săpun și un duș. Hicks se uită la masa pe care era pus arsenalul lor. ― Aici e tot ce am putut recupera. Patru vibratoare și două sute de munții. Nu-i grozav. Vreo cincisprezece grenade M-40 și două aruncătoare de flăcăii cu rezervoarele pe jumătate... dintre care, unul stricat. Și, în sfârșit, patru roboți-santinele cu detectoarele lor și sistemele video intacte. Se apropie de stiva de cutii, o deschise pe cea mai la îndemână. Se duse și Ripley pentru a inventaria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
de Goga, Blaga sau Labiș, iar numele lui Eminescu îmi provoca alergie (deși, pe-ascuns, îl admiram). Toate gândurile bune, cu țara noastră mare și minunată, condusă prin veacuri de bătăuși cronici și ciobani luminați și populată cu fete sfioase, flăcăi harnici și băbuțe demne și milostive, mă năuceau. Poate, cine știe?, chiar erau adevărate, dar, auzite de-atâtea ori și-n atâtea feluri, dădeau pe-afară, ca mâncarea de bame a bunicii Aneta. Le găseam în manuale (mâzgălite și ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
chiloții și cârpele murdare ca flote de submarine pornite în recunoaștere (și, inevitabil, eșuate) în țevile de canalizare. Tot de la scara B veneau și proiectilele aeriene, dar de la garsoniera ultimului etaj, locuită de-un cuplu de țigani cu ochi verzi. Flăcăii nu se mai oboseau să-și coboare gunoiul: somnoroși și calmi, deschideau geamul și-l parașutau în saci pe trotuar. Dar nu despre asta vroiam să vorbesc. Adevăratele probleme mocneau în spate, peste gard, unde Ceaușescu ridicase o policlinică pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
s-ar fi vândut mai bine decât Casa Poporului, greoaie și compactă. „Scărița“ cu cincizeci și patru de trepte, care lega străzile Uranus și Izvor, ar fi interesat mai mult decât bulevardele comuniste trântite deasupra, cu nume de panduri și flăcăi. Iar dalele și luneta telescopică din fața Cercului Militar s-ar fi împachetat mai ușor decât asfaltul moale și catargele cu tricolorul și steagul Uniunii Europene. Cu puțină minte și-un dram de șansă, toate ar fi putut sfârși în colecțiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
război pe toți: și pe Pavel Moruzov (veteranul colectivizării, care fusese medaliat pentru că își denunțase părinții țărani), și pe Zoia Kosmodemianskaia (care, înainte să-și doneze numele „Școlii Centrale“ din București, a rezistat zâmbind torturii hitleriste), și pe Alexei Matrosov (flăcăul cu aptitudini de detonator, acoperind o grenadă germană) și poate chiar pe Sașa Marinesko (teroarea Mării Baltice, călăul lui „Gustloff“ și „Steuben“). Dacă nu față-n față, măcar din povești. După alții, singurele proiectile pe care Vitalian Robe le-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
urmărea cu perseverență aceste evenimente. Iar mai înainte, în discuția cu ospătarul, se arătase chiar prea interesat tot de uciderea familiei Jemarin. Își aminti că ospătarul fusese de acord cu el. Și-l aduse aminte și pe ospătar; era un flăcău dezghețat, serios și prudent, însă, „de altminteri, Dumnezeu să-l mai știe. E greu să-i ghicești pe oamenii noi dintr-o țară nouă.“ Cu toate acestea, începea să creadă cu patimă în sufletul rus. O, în aceste șase luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
îndrăznea să coboare; însă una dintre femei păși înainte; numai doi din suită avură curajul s-o urmeze. Unul era un bărbat de vârstă mijlocie, destul de modest la înfățișare, decent în toate privințele, dar care arăta întru totul ca un flăcău tomnatic, adică era dintre cei care nu cunosc niciodată pe nimeni și nimeni nu-i cunoaște. Celălalt ins care se ținea scai de dama lui era un coate-goale, din specia cea mai dubioasă cu putință. Nimeni n-o mai urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ce-mi place mie” spune Înțelepciunea populară, ceea ce presupune cu necesitate că plăcerea pentru frumos trebuie formată prin educație. Iată de ce tradiția populară cuprinde o serie Întreagă de obiceiuri care au ca obiectiv pregătirea tinerei generații pentru viață. Ceata de flăcăi și ceata de fete care se organizau În colectivitățile rurale sub coordonarea unor persoane cu probitate morală, alese cu grijă din sânul colectivității respective, aveau rolul de a-i pregăti pe tineri pentru viața de familie, pentru rosturile omului În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de acasă”, cu referire la aceste aspecte, nu este câtuși de puțin o anecdotă. Societățile tradiționale au conservat aceste aspecte În numeroase obiceiuri și datini. Parcursul tinerei generații În drumul ei către viața de familie: Însurățitul, Înfirtățitul, șezătorile, cetele de flăcăi, cetele de fete, fata de măritat, flăcăul de Însurat, toate acestea au o puternică conotație educativă. d) Protecția și solidaritatea de grup (a patra funcție a familiei) fac din familie o structură socială solidă În care resorturile biologice sunt extrem de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nu este câtuși de puțin o anecdotă. Societățile tradiționale au conservat aceste aspecte În numeroase obiceiuri și datini. Parcursul tinerei generații În drumul ei către viața de familie: Însurățitul, Înfirtățitul, șezătorile, cetele de flăcăi, cetele de fete, fata de măritat, flăcăul de Însurat, toate acestea au o puternică conotație educativă. d) Protecția și solidaritatea de grup (a patra funcție a familiei) fac din familie o structură socială solidă În care resorturile biologice sunt extrem de puternice, admirabil surprinsă În expresia „sângele apă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de bază privind: viața de familie, rolul bărbatului, rolul femeii, raporturile dintre ei, locul nașterii În cadrul familiei, relațiile cu copiii, obiceiurile, tradițiile, aspecte ce erau treptat preluate de tânăra generație. Am evocat mai sus ceata de fete, șezătorile, ceata de flăcăi, flăcăul de Însurat, fata de măritat, ritualurile și obiceiurile care acompaniau fiecare moment În evoluția tânărului În drumul său către căsătorie, toate cu adânci semnificații educative. Depășirea vârstei optime pentru căsătorie de pildă (20 ani la fete și 25 ani
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
bază privind: viața de familie, rolul bărbatului, rolul femeii, raporturile dintre ei, locul nașterii În cadrul familiei, relațiile cu copiii, obiceiurile, tradițiile, aspecte ce erau treptat preluate de tânăra generație. Am evocat mai sus ceata de fete, șezătorile, ceata de flăcăi, flăcăul de Însurat, fata de măritat, ritualurile și obiceiurile care acompaniau fiecare moment În evoluția tânărului În drumul său către căsătorie, toate cu adânci semnificații educative. Depășirea vârstei optime pentru căsătorie de pildă (20 ani la fete și 25 ani la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În evoluția tânărului În drumul său către căsătorie, toate cu adânci semnificații educative. Depășirea vârstei optime pentru căsătorie de pildă (20 ani la fete și 25 ani la băieți), era aspru sancționată de obște prin epitetul de fată bătrână sau flăcău tomnatic, care era similar cu incapacitatea celui sau celei În cauză de a-și Îndeplini destinul. De aici și statutul social al celor În cauză, deloc de invidiat. Comunitățile rurale păstrează Încă multe din aceste obiceiuri ce s-au dovedit
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În ultima secțiune, The Dawn Runner, Abel e din nou în rezervația natală, îl îngrijește pe bătrânul său bunic, Francisco, ce este pe moarte, și îi ascultă încă o dată poveștile. Cea mai memorabilă dintre ele este cea în care Francisco, flăcău, își arată vrednicia și curajul în confruntarea cu un urs, pe care îl răpune în luptă. Narațiunile bătrânului îl repun pe Abel în legătură cu casa plăsmuită din lumina zorilor. Când îi vine sorocul lui Francisco, Abel îndeplinește ritualurile legate de moarte
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
lui Th. M. Stoenescu și două rondeluri de Al. Macedonski, un articol consacrat tricentenarului nașterii lui Molière. Se preia din „Neamul românesc” articolul Ce reprezentăm? de N. Iorga, iar Al. T. Stamatiad traduce Amintirea fericirii de Dante, Idealul, Câinele și flăcăul de Charles Baudelaire. Alți colaboratori: Ion Al-George, Virgil N. Duiculescu, Gh. Tulbure. I. H.
VICTORIA TUTUROR ROMANILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290549_a_291878]
-
Schimbarea la față, alungă moroii și bolile, fertilizează femeile. Copilul apare Într-o poveste În urma acțiunii de cioplire a unui lemn, adus din pădure, după care este animat de doi moșnegi care botează nou-născutul astfel fabricat. La trei ani devine flăcău și Își cere darul de la nănaș, o vacă neagră. În Fata mamei mărei, o babă care locuia singură Într-o pădure, și-a confecționat o păpușă de mărimea unui om, a Îmbrăcat-o și a așezat-o la fereastră, zicându
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nereușită de schimbare a sorții prin agățarea fetei Într un par (acesta putând fi concomitent simbol falic, dar și un substitut ritual al ursitului fetei de măritat În noaptea de Anul Nou), prezența moașei, semnul norocos de la ceafă, faptul că flăcăul devine bogat, Întâlnirea Întâmplătoare de la târg ( În discuția celor trei, cuvântul noroc se repetă În sintagma noroc să ne dea Dumnezeu), Învoiala rapidă (de parc-ar fi fost un făcut) și concluzia bătrânelor, care pun totul sub pecetea norocului de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
arăpoaicei și căsătoria celor doi sortiți. Basmul cu păpușica licărea are același motiv ca basmul precedent, cel al fetei care-și află ursita Într-un mort. Fetei mult dorite de perechea Împărătească nu-i da inima brânci să se mărite, flăcăii o tot ocoleau, parc-avea peri În cap, iar părinții erau Îngrijorați că nu era nici proastă, nici urâtă; dar mai așteptară, zicându-și că poate nu i-a sosit ceasul. Fata le spune părinților despre prorocirile călugărului, apoi pornesc
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
bucatele feciorului de Împărat și revine În palat, după ce se roagă de trei ori: -Deschide-te,/ Dafin-verde,/ să intre fată curată, de soare văzută,/ de vânt bătută, pe pământumblată, de voinici nesărutată! Același lucru se-ntâmplă și cu sora cea mijlocie. Flăcăul de-mpărat, Întors de la vânătoare (c-avusese și mai mult noroc la fiarele sălbatice), se hotărăște să vadă cu ochii lui ce se Întâmplă cu bucatele gătite de bucătar. O prinde pe zâna cea mică tocmai când ea se pregătea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
brusc, o vorbă din bătrâni: dacă găsăști două oale la un foc că fierbe, una s-o spargi și-ntr-una să scuipi. Da' nu-i frumos. Stau așa. Intră pe ușă o fată cu cosâța groasă, fața rumenă, care zboară când flăcăul vrea s-o ia În brațe. Atunci când o prinde, fata Îi spune cerului să se deschidă, că vine-o cânte și so-nvețe cum să joace, decât să cânte ea, iar dânsul să nu joace-ntr altfel! În structurile tradiționale
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]