3,189 matches
-
al Academiei Române. De asemenea, a primit titlul de "Maestru emerit al artei" și laureat al Premiului de Stat. Alte compoziții ale lui Matei Socor sunt poemul simfonic "Mama" (1944), pe versuri de Maria Banuș și oratoriul "Stejarul din Borzești" (1966), frescă eroică inspirată de versurile lui Dan Deșliu. În domeniul muzicii de cameră, a scris mai multe compoziții pentru orchestră, dintre care menționăm următoarele: În ultimii ani, de viață a compus opera "Conu Leonida față cu reacțiunea", reprezentată pe scena Operei
Matei Socor () [Corola-website/Science/307156_a_308485]
-
1988, p.883-892. · 500 ani de la zidirea bisericii arhiepiscopale din Feleac, ctitoria lui ᗠtefan cel Mare, în Îndrumător bisericesc, Albă Iulia, XII, 1988, p. 29-36. · Pictură veche maramureᗰeană, tezaur de istorie ᗰi artă, în Îndrumător bisericesc, Cluj-Napoca, 1989, p.149-151. · Frescele de la Răchitova, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj- Napoca, XXIX, 1989, 103-115. Expoziᘰia Icoane vechi româneᗰti din Transilvania, un autentic eveniment cultural la Cluj-Napoca, în Revistă Muzeelor, XXVII, 1990, nr. 5, p.3-7. Două decenii de afirmare artistică
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
mare popularitate încă în timpul vieții. Numele lui apare pe verso-ul așa-numitului "Portret al Laurei" din anul 1506, în două documente în legătură cu o comandă pentru sala de audiențe în Palatul Dogilor, din 1507 și 1508, precum și în actele cu privire la frescele reședinței Fondaco dei Tedeschi<ref name="Bialostocki/Rezinek 1990, p. 173">Bialostocki/Rezinek 1990, p. 173.</ref>. Golul de informații a fost umplut de legende, care au adâncit misterul vieții sale. Un lucru este sigur în privința pictorului venețian: fără el
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
pe care-l joacă peisajul în ansamblul compozițional. În anul 1507, lui Giorgione i se comandă o pictură pentru sală "consiliului celor Zece" din Palatul Dogilor, operă care, din păcate, nu s-a păstrat. O soartă asemănătoare au avut și frescele sale executate pe frontispiciul clădirii "Fondaco dei Tedeschi" (Casă breslei negustorilor germani), după ce aceasta a fost mistuita de un incendiu. Giorgione a lucrat aici la fațadă principala, spre Canal Grande, Titian, colegul său mai tanar din atelierul lui Giovanni Bellini
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
clădirii "Fondaco dei Tedeschi" (Casă breslei negustorilor germani), după ce aceasta a fost mistuita de un incendiu. Giorgione a lucrat aici la fațadă principala, spre Canal Grande, Titian, colegul său mai tanar din atelierul lui Giovanni Bellini, a împodobit fațadele laterale. Frescele lui Giorgione, din care s-a păstrat un mic fragment reprezentând o femeie nuda (""Ignuda del Fondaco"") conservat în "Galleria Franchetti" din Că' d'Oro în Veneția, au fost terminate în 1508. Tematica frescelor a fost una ermetica, conform descrierilor
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
Giovanni Bellini, a împodobit fațadele laterale. Frescele lui Giorgione, din care s-a păstrat un mic fragment reprezentând o femeie nuda (""Ignuda del Fondaco"") conservat în "Galleria Franchetti" din Că' d'Oro în Veneția, au fost terminate în 1508. Tematica frescelor a fost una ermetica, conform descrierilor martorilor de epocă, fiind probabil influențată de anturajul umanist al artistului. Fragmentul păstrat poate proveni dintr-o personificare a astrologiei. Comenzile sporite l-au determinat pe Giorgione să-și deschidă un atelier propriu, unde
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
logofeții Ioan și Teodor Balș. Mănăstirea Râșca a devenit metoc al Mănăstirii Probota. Biserica construită era de dimensiuni modeste și avea hramul Sf. Ierarh Nicolae. Ea a fost împodobită ca pe una din ctitoriile lui Petru Rareș, cu picturi în frescă realizate de grecul Stamatello Kontras din Zante. De asemenea, au fost construite ziduri împrejmuitoare cu creneluri și turn, pentru a sluji la nevoie ca cetate. Sfințirea mănăstirii a avut loc la 9 mai 1542, fiind aduse atunci moaștele Sfântului Nicolae
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
reluate după planurile arhitectului Dumitru Berechet, au continuat până în 1916 și au fost reluate în 1924-1925. Au fost ridicate biserica mare a mănăstirii și o mare parte dintre clădirile actuale. Noua biserică a așezământului a fost pictată în 1926-1932 în frescă de pictorul Gheorghe Eftimiu din București în stil neobizantin, cu motive obișnuite în bisericile românești din epoca brâncovenească. Biserica a fost sfințită la 2 octombrie 1932 de episcopul Cosma Petrovici (1921-1947) cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Biserica de la demisol se
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
este prezentat drept "victoria regelui împotriva hughenoților în cadrul unui complot împotriva monarhiei". .Papa se declară fericit că regele a reușit să scape și ordonă să se cânte un "Te Deum" pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu. Deasemenea îi comandă trei fresce lui Giorgio Vasari care să reprezinte evenimentele. Masacrul este interpretat drept un act de răzbunare divină: Coligny este considerat o amenințare la adresa creștinătății, astfel pe 11 septembrie are loc o comemorare comună a Bătăliei de la Lepanto și a masacrării hughenoților
Noaptea Sfântului Bartolomeu () [Corola-website/Science/308555_a_309884]
-
de studii pentru doctorat de la Guvernul francez, cu binecuvântarea Episcopului Antonie, la Universitatea de Stiinte Umane - Strasbourg, iar din 1984 este doctor în teologie al Universității Strasbourg ÎI, cu o teza despre spiritualitatea icoanei și picturilor mănăstirilor moldovene, "Icoana și frescele exterioare ale mănăstirilor moldovene - încercare de prezentare a raporturilor dintre ele". Din 1984 revine ca profesor la Seminarul din Buzău, ca apoi să urmeze pe menorul sau, Antonie Plămădeala, la Sibiu, unde la 10 noiembrie 1985 este hirotonit ieromonah în
Casian Crăciun () [Corola-website/Science/308634_a_309963]
-
catedra de arte decorative a Academiei de Arte Frumoase din București, fiind prima femeie profesor la o universitate de artă de stat din Europa. Creează numeroase picturi murale in clădiri publice din București, dintre care cea mai importantă este marea frescă "Istoria Negoțului Românesc", realizată în 1933 în aula Academiei de Studii Economice. Continuă să expună în țară (la Tinerimea artistică, în saloanele oficiale și la expoziții de stat) și peste hotare, iar în anii 1924 și 1928 reprezintă România la
Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/308694_a_310023]
-
saloanele oficiale și la expoziții de stat) și peste hotare, iar în anii 1924 și 1928 reprezintă România la Bienala de la Veneția. În 1937 este aleasă președintă a Sindicatului de Arte Frumoase. În 1943 artista publică o carte autobiografică intitulată " Fresca unei vieți", iar in 1966 volumul este întregit și revizuit sub titlul "O viață dedicată artei". se stinge din viață în 1969 la București. După căsătorie, Cecilia și Frederic Storck construiesc în colaborare cu arhitectul Alexandru Clavel imobilul de pe Str.
Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/308694_a_310023]
-
devine căminul familiei. Construcția este încheiată în 1911, iar între 1913 și 1917 artista decorează interiorul cu numeroase picturi murale de inspirație simbolistă având ca subiect figuri feminine și o vegetație luxuriantă. Alege să picteze în encaustică, nu în tradiționala frescă, deoarece culorile obținute sunt mai calde și vibrante. Cuțescu-Storck își creează în această casă un impresionant atelier a cărui intrare este străjuită de un stâlp de marmură verde, replică a unui element arhitectural din Bazilica San Marco din Veneția. Pe
Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/308694_a_310023]
-
personificări, acest fapt a deranjat-o pe soția lui Miu Dobrescu, prim-secretarul organizației județene Suceava a PCR. Drept urmare, peste scena executată a fost pictat un iad modern fără diavoli care a fost spălat după revoluție, fiind scoasă la iveală fresca inițială. Arhitectura interioară a turnului bisericii a primit Premiul I pe țară al Uniunii Arhitecților din România în anul 1972. Catapeteasma a fost proiectată în anul 1972 de către Petru Căpraru, profesor de desen la Școala Generală din Boroaia, acest lucru
Biserica Sfinților Părinți din Boroaia () [Corola-website/Science/308711_a_310040]
-
este gravat Kalistracta, evident numele de călugărie pe care l-a purtat, la sfârșitul vieții, vrednica boieroaică. Mănăstirea Lainici a fost construită între anii 1812 și 1847 de boierii din regiune pe un deal care domina Valea Jiului. Ea adăpostește frumoase fresce interioare datând din 1860 și un iconostas compus din icoane în stil bizantin. Trebuie remarcat faptul că majoritatea datărilor istorice referitoare la Mănăstirea Lainici s-au folosit de pisania de deasupra uși de la intrare și au luat, ca atare, anul
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
funicular (construit special) până aproape de biserică, apoi cu căruța până la locul construcției, aceasta pentru că singura cale de comunicație cu orașul Hunedoara (aflat la 18 km) era cel menționat. Ulterior s-a construit o șosea ce leagă Ghelarul de Hunedoara (1958). Fresca în stil "buno fresco" a fost realizată pe aproximativ 4000 de metri pătrați. Fiecare sfânt pictat 'se orientează' în funcție de persoana care îl privește. Iconostasul este poleit în aur, la fel ca și icoanele, folosindu-se peste 4 kg de aur
Biserica Ortodoxă Ghelar () [Corola-website/Science/308765_a_310094]
-
aproape de biserică, apoi cu căruța până la locul construcției, aceasta pentru că singura cale de comunicație cu orașul Hunedoara (aflat la 18 km) era cel menționat. Ulterior s-a construit o șosea ce leagă Ghelarul de Hunedoara (1958). Fresca în stil "buno fresco" a fost realizată pe aproximativ 4000 de metri pătrați. Fiecare sfânt pictat 'se orientează' în funcție de persoana care îl privește. Iconostasul este poleit în aur, la fel ca și icoanele, folosindu-se peste 4 kg de aur pentru această operațiune. Pictorul
Biserica Ortodoxă Ghelar () [Corola-website/Science/308765_a_310094]
-
de opere din America de Nord, într-un clasament realizat de Operă America . Cesare Angelotti, fostul Consul al Republicii Române, evadat din închisoarea „Șanț’Angello”, se ascunde în biserică „Sant'Andrea della Valle” din Romă. Aici, pictorul Mario Cavaradossi lucrează la o frescă reprezentând-o pe Maria Magdalena. Sacristanul este surprins de asemănarea dintre imaginea pictată și o fizionomie pe care o văzuse de curând. Cand pictorul rămâne singur, Angelotti iese din ascunzătoare și recunoscând în Cavaradossi pe vechiul său prieten, îi cere
Tosca () [Corola-website/Science/307631_a_308960]
-
s-a dărâmat biserica, deoarece nu s-a alocat nici un fond pentru dărâmare, arhitectul Camil Roguski, responsabil cu ridicarea noului palat Cotroceni, a făcut o deturnare de fonduri, alocând bani pentru a scoate piatra, profilele, coloanele din biserică cât și frescele și le-a dus la Mănăstirea Cernica, într-un depozit, pentru a fi protejate, considerând că până la urmă biserica va fi refăcută. Elena Ceaușescu a dorit ca în locul bisericii să se facă un bazin. Roguski a trebuit să o mintă
Mănăstirea Cotroceni () [Corola-website/Science/307735_a_309064]
-
păstra intactă fundația bisericii și a salvat forma sa inițială, pentru o eventuală reconstrucție ulterioară. În vremea mandatului președintelui Ion Iliescu, între 2003 și 2004, biserica fostei mănăstiri a fost partial rezidita. La reconstrucție, în naos au fost încastrate câteva fresce din cele originale, realizate de celebrul zugrav bisericesc Pârvu Mutu.. În perioada 2008-2009, în timpul președintelui Traian Băsescu, a fost finalizată reconstrucția integrală a acestei biserici și a fost dotată cu toate cele necesare cultului, resfintirea ei facandu-se în ziua
Mănăstirea Cotroceni () [Corola-website/Science/307735_a_309064]
-
maica Safta Brancovenu au hârăzit moșeile Osica și Vlâdulenii cu mai multe îndatori în testamentu sâu. Iarâ celelalte moșii, vii și acarete ce au danuit și alți ctetori sunt scrisâ în cartea vieții spre veçnica lor pomenire. 1841 otomvrii 20"". Fresca interioară a fost refăcută, în stil neobizantin, în anul 1882, după cum atestă o inscripție aflată în partea de nord a pridvorului: Această biserică s-a zugrăvit cu oloiu de numiții zugravi T. Ioan și D. Iliescu la anul 1882"". Fiind
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
se bazează pe mai multe axe transversale, trasate de brațele întinse ale apostolilor și de mână ridicată a lui Iisus, care duc la o intensificată aglomerare de gesturi în planul central al tabloului. În anul 1558 începe să lucreze la frescele din sacristia bisericii "Sân Sebastiano", a căror execuție îi va lua mai mulți ani. Ciclul de picturi de la "Sân Sebastiano" se numără printre lucrările cele mai frumoase pe care artistul le-a realizat de-a lungul carierei sale. Scenă "Martiriului
Paolo Veronese () [Corola-website/Science/306658_a_307987]
-
artă produce asupra lui o impresie profundă. În același an, după întoarcerea la Veneția, primește comandă de a decoră vila pe care Marcantonio Barbaro o construise la Masèr după proiectul vestitului arhitect Andrea Palladio. În scurtă vreme, pictorul va realiza fresce de o frumusețe indescriptibila, care îi vor aduce gloria. Din acel moment va fi considerat unul dintre marii pictori venețieni, alături de Titian și Tintoretto. În anul 1562, călugăritele de la mănăstirea "Sân Giorgio Magiore" îl solicită să realizeze o compoziție de
Paolo Veronese () [Corola-website/Science/306658_a_307987]
-
Tismana. Tradiția consideră ctitori la zidirea bisericii pe urmașii despotului Serbiei Gheorghe Brancovici, care au donat o icoană mănăstirii. Mănăstirea a fost renovată în 1730, de către Giuriciko Lazarevici și fii săi Nicolae și Jivan. Cu această ocazie a fost repictată fresca de către zugravii Andrei cu fiul său Andrei, împreună cu Iovan și Chiriac. La începutul secolului XVIII mănăstirea adăpostea o școală unde se învăța și pictura de icoane. Mănăstirea funcționează până în 1778, când din ordinul împăratului Iosif al II-lea este comasată
Mănăstirea Săraca () [Corola-website/Science/306703_a_308032]
-
unui colorit splendid, aceasta fiind una dintre trăsăturile specifice picturii renascentiste venețiene. Tehnica pictării în ulei dă rezultate din ce în ce mai bune, deoarece pictorii folosesc tot mai mult pânza, excluzând astfel treptat lemnul ca suport al picturii. Picturile pe pânză înlocuiesc și frescele în cazul decorațiilor clădirilor publice. Ucenicul lui Gentile Bellini, Vittore Carpaccio (1460-1525), inspirat și de Antonello da Messina, a valorificat în mod remarcabil factura deosebită a pânzei și tehnica pictării în ulei. El folosește culori clare, aplicate prin trăsături de
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]