4,942 matches
-
Direcțiile principale sunt: înainte, înapoi, lateral, jos. Direcțiile intermediare (se referă în special la brațe): înainte - jos, înainte - sus, lateral - jos, lateral - sus, oblic - jos, oblic -sus, oblicînapoi, diagonal. Planurile în care se desfășoară mișcările segmentelor corpului corespund planurilor anatomice: frontal dispus vertical paralel cu fruntea; sagital dispus vertical; transversal dispus orizontal. Axul în jurul cărora se efectuează mișcările de rotație sunt: longitudinală și transversală. Structura mișcării este o grupare caracteristică a componentelor (moment - fază perioadă) actului motric care prin asocierea și
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
stând depărtat cu apucarea mâinilor înapoi: ridicări alebrațelor spre înapoi și revenire. e) Din stând depărtat cu brațele înainte: rotări ale brațelor în plan sagital simultan sau alternativ. f) Din stând depărtat cu brațele lateral: rotări ale brațelor în plan frontal simultan sau alternativ; g) Din stând: balansări ale brațelor în plan sagital și frontal, simultan sau alternativ. Exerciții de relaxare a) Din stând depărtat sau culcat dorsal, cu brațele sus: Închiderea pumnilor, încordarea musculaturii brațelor brațelor timp de 4-6 secunde
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
stând depărtat cu brațele înainte: rotări ale brațelor în plan sagital simultan sau alternativ. f) Din stând depărtat cu brațele lateral: rotări ale brațelor în plan frontal simultan sau alternativ; g) Din stând: balansări ale brațelor în plan sagital și frontal, simultan sau alternativ. Exerciții de relaxare a) Din stând depărtat sau culcat dorsal, cu brațele sus: Închiderea pumnilor, încordarea musculaturii brațelor brațelor timp de 4-6 secunde urmată de căderea relaxată a lor; b) Același exercițiu executat alternativ cu câte un
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
secunde urmată de căderea relaxată a lor; b) Același exercițiu executat alternativ cu câte un braț; c) Din stând depărtat cu spatele ușor rotunjit sau aplecat: scuturări ale brațelor; d) Din stând: balansarea liberă a brațelor în plan sagital sau frontal, simultan sau alternativ. 5.7.3. Exerciții pentru trunchi Dezvoltarea musculaturii trunchiului este foarte importantă pentru menținerea ținutei corecte. La mișcările care se efectuează cu trunchiul, îndoiri, întinderi, aplecări, extensii, răsuciri, rotări, îndoiri răsucite, aplecări răsucite, participă și musculatura gâtului
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
același picior și ridicarea celuilalt braț sus; d) Sprijin pe genunchi: Răsucirea trunchiului cu ducerea brațului de aceeași parte sus. Exerciții de relaxare a) Stând depărtat: relaxarea trunchiului cu spatele rotunjit; b) Stând depărtat: balansări libere de trunchi în plan frontal; c) Culcat dorsal: relaxare 5.7.3.3. Exerciții pentru abdomen Principalele mișcări prin care dezvoltăm musculatura abdomenului sunt: ridicări de trunchi și de picioare separat sau simultan cu brațele în diferite poziții. Pentru a îngreuia efortul asupra musculaturii abdominale
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
forță a) Din culcat dorsal: ridicări ale picioarelor alternativ sau simultan la diferite unghiuri față de sol în diferite tempouri, cu opriri și mențineri; b) Din culcat dorsal cu picioarele la 45O: depărtări și apropieri ale picioarelor, forfecarea lor în plan frontal și vertical, pendulări ca bicicleta, descrierea unor cercuri, cifre, figuri diferite, scrierea numelui, a diferitelor cuvinte, etc. c) Din culcat dorsal: ridicări de trunchi la 30O în tempouri variate și cu opriri; d) Din culcat dorsal: ridicări simultane de trunchi
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
pozițiilor inițiale; pauzele dintre exerciții. Fiecare exercițiu din complex se va repeta de mai multe ori în funcție de complexitatea lui. Acestea vor fi executate în cadrul unor circuite ținându-se cont de alternarea grupelor musculare și articulațiilor solicitate. Circuitele se pot executa: frontal (adică fără schimbarea locului, schimbându-se numai exercițiul); pe stații cu schimbarea locului de execuție a exercițiilor; Întrebări: Care sunt tipurile și caracteristicile exercițiilor de dezvoltare fizică generală? Care sunt aparatele la care se pot executa astfel de exerciții ? Care
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
sistemului muncii individualizate cu ajutorul fișelor. El dorea o individualizare a sarcinilor de învățare cu ajutorul a patru tipuri de fișe de lucru, distribuite elevilor în funcție de particularitățile pe care profesorul le descoperă în cursul desfășurării procesului de învățămînt (desfășurat, în rest, atît frontal, cît și pe grupe). Fișele pot fi: a) de recuperare, adresate elevilor a căror pregătire prezintă lacune sau care au dificultăți de învățare; b) de dezvoltare, destinate celor care, însușindu-și materia la nivelul cerut, urmează să-și lărgească sau
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
-și adîncească cunoștințele conform aptitudinilor și intereselor lor specifice; c) de exerciții, cu grade variate de dificultate și oferite ca aplicații individualizate ale cunoștințelor însușite; d) de autoinstruire, care conțin cunoștințe noi, de niveluri diferite, în pregătirea sau adîncirea activităților frontale. Fișele de lucru sînt întocmite de către profesor, care le clasează în funcție de utilizările posibile și le distribuie după rezultatele la învățătură ale elevilor sau sînt luate chiar de către elevi după preferințele lor, care au la bază posibilitățile lor. Strategia învățării depline
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
pot părea temerare dar care a însemnat, fiecare în parte, un pas înainte în dezvoltarea unei noi specialităŃi chirurgicale: neurochirurgia. Wiliam Mecewen este creditat de istoriografii neurochirurgiei ca fiind primul chirurg care a reușit ablarea unei tumori cerebrale, un meningiom frontal „en plaque”, în 1879 în Glasgow. Cinci ani mai târziu, în 1884, Rickman Godlee (1849-1925) a ablat un gliom hemisferic la o pacientă de 25 de ani care din păcate a decedat datorită unei infecŃii cerebrale severe, o lună mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în clinicile conduse de Cushing, Frazier, Elsberg și Dandy. Pe nedrept trecut în uitare, Dr. Dem O. Vasiliu este cel care a introdus pneumoencefalografia în diagnosticul tumorilor cerebrale în țara noastră. Tot el este cel care a efectuat prima lobectomie frontală pentru o tumoră invazivă (1936), a făcut primele prezentări de cazuri de tumori cerebrale și epilepsie tratate chirurgical (1937), fiind un promotor al dezvoltării neurochirurgiei ca specialitate de sine stătătoare [1]. Am considerat necesare prezentarea acestor date pentru a sublinia
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sau căile piramidale [5]. Atunci însă când neuronavigația nu este disponibilă, operatorul are responsabilitatea trasării inciziei având în minte reconstrucția tridimensională a leziunii în raport cu reperele anatomice externe (meatul acustic, linia orbito-meatală, sutura coronară, sutura sagitală și lambdoidă, bosele parietale și frontale, eventuale deformări locale ale scalpului sau calotei), și interne (raportul cu marile sinusuri venoase, vene de drenaj voluminoase vizibile pe diferitele incidențe ale RMN, raportul cu girusurile sau șanțurile mai profunde din vecinătatea leziunii, sistemul ventricular). O serie de principii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ABORDUL CHIRURGICAL AL TUMORILOR SUPRATENTORIALE Craniotomiile convexitale Permit accesul asupra leziunilor intra- sau extraaxiale situate la nivelul lobilor emisferelor cerebrale, asupra tumorilor intraventriculare localizate în ventriculul lateral (abordul transcortical), a tumorilor din regiunea talamică, al leziunilor abordabile subtemporal. Cu excepția craniotomiilor frontale, în care poziționarea pacientului se poate face în decubit dorsal cu capul ușor întors astfel încât partea bolnavă să fie orientată superior, în toate celelalte localizări pacientul va fi așezat în decubit lateral, în așa fel încât să permită chirurgului un
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fig. 4.8). Corpul calos este secționat longitudinal pe o lungime de 2 cm. ABORDURILE CHIRURGICALE ALE ETAJULUI ANTERIOR AL BAZEI CRANIENE Craniotomia fronto-temporală Craniotomia fronto-temporală sau voletul pterional, în diferitele sale variante, permite accesul asupra tumorilor intraaxiale și extraaxiale frontale, temporale, la nivelul aripii de sfenoid precum și a regiunii selare și paraselare. Indiferent de denumirea sa (Fronto-temporal, Frontal lateral, „key hole” supraorbital), aceste craniotomii reprezintă „ferestre” mai mari sau mai mici care permit abordul subfrontal lateral asupra regiunii selare și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ANTERIOR AL BAZEI CRANIENE Craniotomia fronto-temporală Craniotomia fronto-temporală sau voletul pterional, în diferitele sale variante, permite accesul asupra tumorilor intraaxiale și extraaxiale frontale, temporale, la nivelul aripii de sfenoid precum și a regiunii selare și paraselare. Indiferent de denumirea sa (Fronto-temporal, Frontal lateral, „key hole” supraorbital), aceste craniotomii reprezintă „ferestre” mai mari sau mai mici care permit abordul subfrontal lateral asupra regiunii selare și paraselare. Elementul decisiv al acestor craniotomii îl reprezintă așa-numita „key hole”, care pentru a permite un acces
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
permit abordul subfrontal lateral asupra regiunii selare și paraselare. Elementul decisiv al acestor craniotomii îl reprezintă așa-numita „key hole”, care pentru a permite un acces cât mai bazal trebuie amplasată imediat dedeasupra și posterior de procesul zigomatic al osului frontal. Amplasarea celorlalte găuri precum și extinderea voletului este determinată de dimensiunile procesului expansiv. În ce ne privește suntem pentru un abord frontotemporal care permite accesul atât subfrontal lateral cât și prin valea silviană, lărgind mult posibilitățile de manevră în aria de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
subfrontal Abordul subfrontal oferă o bună vizibilitate asupra nervilor optici, chiasmei, arterelor carotide, cisternei supraselare, tijei pituitare și șeii turcești. Este esențial ca acest volet să fie coborât cât mai în bază, pentru a evita o tracțiune excesivă pe lobul frontal. Complicațiile cele mai frecvente ale acestui abord sunt deschiderea sinusurilor frontale, cu risc de apariție a fistulei lichidiene cranio-nazale, apariția anosmiei în 30-50% din cazuri [6]. Incizia durei mater se efectuează după emisia prin drenajul lombar a L.C.R., pentru a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
arterelor carotide, cisternei supraselare, tijei pituitare și șeii turcești. Este esențial ca acest volet să fie coborât cât mai în bază, pentru a evita o tracțiune excesivă pe lobul frontal. Complicațiile cele mai frecvente ale acestui abord sunt deschiderea sinusurilor frontale, cu risc de apariție a fistulei lichidiene cranio-nazale, apariția anosmiei în 30-50% din cazuri [6]. Incizia durei mater se efectuează după emisia prin drenajul lombar a L.C.R., pentru a permite o relaxare cerebrală cât mai bună. Explorarea microchirurgicală a regiunii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
un abord subfrontal, atunci când condițiile intraoperatorii nu permit o ablație satisfăcătoare a tumorii pe abord subfrontal. Nu trebuie neglijat nici faptul că acest abord trece de linia mediană, existând riscul lezării sinusului sagital; aproape în toate cazurile se deschide sinusul frontal, cavitate cu potențial septic, cu necesitatea asigurării în timpul inducției a profilaxiei antibiotice. În situația mult mai frecventă în care mucoasa a fost dilacerată, ea va trebui complet chiuretată, orificiul canaluilui fronto-nazal plombat cu ceară, iar restul cavității, cu mușchi. Nerespectarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
întotdeauna și se fixează cu fire separate la nivelul periostului. Pentru o fixare mai rigidă se pot folosi diverse sisteme de fixare cu implanturi de titaniu (punți metalice fixate cu șuruburi), iar pentru găurile de trepan, în special în regiunea frontală se pot utiliza diverse rozete de titaniu sau material plastic special concepute pentru acoperirea defectului osos. În cazurile în care voletul osos este distrus sau infiltrat de tumoră, precum și în craniectomiile de fosă posterioară, se poate practica o cranioplastie cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
apariție a meningitei. Aplicarea unor fire suplimentare la nivelul fistulei alături de drenajul lombar sunt măsuri terapeutice care de regulă soluționează problema. O mențiune aparte trebuie făcută în cazul apariției fistulei cranionazale ca o consecință a procedurilor care necesită deschiderea sinusurilor frontale. Pneumocefalul reprezintă o complicație regională doar atunci când determină alterarea statusului neurologic. De cele mai multe ori nu necesită măsuri terapeutice deosebite, aerul fiind resorbit în timp, iar administrarea de antialgice controlează cefalalgiile, simptomul cel mai frecvent întâlnit ca urmare a acestei complicații
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
elocvente unde este destul de dificil a se putea face o rezecție completă. Un factor important ce influențează prognosticul și evoluția ulterioară este vârsta pacientului, vârsta mai tânără având un prognostic favorabil [7,8]. Au o localizare predilectă la nivelul lobului frontal, temporal și parietal și mai puțin la nivelul lobului ocipital sau diencefal [9]. Macroscopic se prezintă ca o formațiune imprecis delimitată, localizată la nivelul substanței albe cerebrale, de culoare cenușiu-albicioasă, de consistență crescută față de țesuturile cerebrale normale adiacente (dată în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pilocitic, bazat pe examinările RMN este hazardant. La nivel supratentorial localizarea predilectă este la nivelul liniei mediane, chiasmei optice, hipotalamusului (fig. 4.45). Localizarea lobară este mai rară, aspectul fiind de obicei de tumori hipovasculare cu localizare lobară, mai frecvent frontală și temporal (fig. 4.46). Tratamentul este prin excelență chirurgical în localizările cerebeloase, cele focale la nivelul trunchiului cerebral, sau lobare. Obiectivul major este ablația completă a tumorii care duce la vindecarea cazurilor în 80-90% din cazuri. Ablația subtotală este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Se asociază frecvent cu prezența sclerozei tuberoase, când prezintă noduli subependimali „în ceară de lumânare” de-a lungul peretelui ventriculului lateral. Locul de origine este sub ependimul periventricular, în apropierea capului nucleului caudat, de unde pătrund masiv intraventricular la nivelul cornului frontal. Incidență: Sunt tumori întâlnite destul de rar neavând o incidență mare, sub 8% din totalul astrocitoamelor. Patologie: Aspectul macroscopic este de tumoră bine delimitată, acoperită de un strat de ependim. Microscopic apar caracteristic celule astrocitare gigante, cu prelungiri scurte și groase
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fiind considerate benigne (oligodendrogliomul de grad II), dar cu posibile diseminări spinale. Incidență: Reprezintă 3% din totalul glioamelor. Sunt frecvente la adult între 30-50 ani și mai rare la copii, predominând ușor la bărbați. Majoritatea sunt supratentoriale (cu precădere lobul frontal). Au tendința de a invada structurile mediane profunde (septum pelucid, comisura sau peretele ventricular). Histopatologic: Macroscopic, oligodendrogliomul este o tumoră de consistență moderată, de culoare gri-brună, cu zone ferme, dure, calcificate și altele moi, chistice date de necroză. Aceste tumori
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]