8,881 matches
-
crimei interstelare. „Ți-a sunat ceasul”, intonă mohorît Oțel, arma sa fiind îndreptată ferm asupra siluetei în robă neagră, purtînd o cască spațială opacă. „Scoate-ți casca, sau ești mort pe loc”. Singurul răspuns fu un mîrîit bălos, plin de furie incipientă; o secundă nesfîrșit de lungă mîinile înmănușate în negru tremurară deasupra declanșatoarelor. Apoi, la fel de încet, urcară spre cască, o rotiră ușor și o ridicară... „Pe sfîntul nume al Profetului Mrddl!”, icniră la unison cei doi corpsmani, siderați de ceea ce
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
o clipă, am avut senzația că suntem o paradă de animale exotice. Am ajuns la Guvern, într-un final, iar clădirea fantomatică, rece și încremenită în timp contrasta izbitor cu forfota mulțimii care se încălzea sărind și strigând, îndreptându-și furia, revolta și dezamăgirea către pereții de gheață. Am auzit, de la știri, că am fost cam vreo 2500 de oameni. Și am mai auzit multe păreri, corul internetului reproșându-ne că nu am ieșit la vot când trebuia. Împărțind sentințe dure
Democrația se poate pierde prin neprezentare () [Corola-blog/BlogPost/339096_a_340425]
-
locuim doar parțial - atât cât este necesar pentru a asigura supraviețuirea lor. Iar Speranța, cea care nu vrea să părăsească cutia, ne seduce cu viziunea unei lumi pe care noi o alegem. O lume ale cărei întâmplări nu vin cu furia unui tsunami peste noi, ci sunt plămădite astfel încât să fie pe măsurile Patului lui Procust al fiecăruia dintre noi. Iar în această frescă, nu Pandora este de vină. Nici măcar zeii care au creat-o. Ci aceia care au acceptat-o
Democrația se poate pierde prin neprezentare () [Corola-blog/BlogPost/339096_a_340425]
-
se dea cu bicicleta sau că taximetriștii nu dau rest și au părăsit capitala, ca să-și salveze viețile. A doua categorie este cea a prietenilor care mor încet, în fiecare zi, precum broaștele puse la foc mic: au accese de furie la semafoare, fac o oră și 20 de minute până la locul de muncă dus, tot atât la întors, se plâng că nu au pe unde merge la plimbare cu copiii, nu mai suportă poluarea, urăsc aglomerația artificială, dar rămân aici
Crima lentă, în imagini martor: ca să nu ziceți că v-a luat prin surprindere tragedia ce va veni () [Corola-blog/BlogPost/339153_a_340482]
-
cu o bomboană pe care o scotea din punga de hârtie de la brâu. - Ce-aveți cu el, băieți ? - Păi, lumea zice că are capul mare... - O să-l aveți la fel când creșteți... - Dar îmi vine să râd când îi văz furia ! - Ție ți-ar place să râd și eu de tine ?... - Mă umflă râsul când îl văz că-i roșu ! - Și tu ești roșu acum ! - El e mai caraghios ! - El e mai bun și îți dă bomboane ! - Noi n-avem bani
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
tare, că au ieșit copcile din pânză, rupând-o. Văzându-i sânii goi, în libertate, s-a repezit ca un uliu asupra ei. Vânjos, mult mai puternic decât fata, a supus-o cu ușurință, cu toată îndârjirea ei plină de furie și rușine. I-a tras cu brutalitate chiloțeii minusculi, până a rămas goală, imobilizând-o sub trupul lui, încercând să se dezbrace, în același timp, folosindu-se doar de o mână. Cu toate zvârcolirile și încercările ei, Adriana nu reuși
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340685_a_342014]
-
care o poartă. E bine să ne ferim de astfel de oameni, că altminteri nu o poți scoate la cap cu ei. - Ce se mai aude cu procesul? - Moare de ciudă. Când m-a dat în judecată, era negru de furie și nu i-a mai trecut prin minte că noi suntem vegetarieni. Am adus doi martori care au confirmat că noi nu mâncăm carne de nici un fel. Așa că de proces am scăpat. Doar de beleaua asta de vecin nu mai
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175]
-
ADUCEȚI VORBELE LA MINE, Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1263 din 16 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Aduceți vorbele la mine, în dimineți cu tinerime, loc psihic are fiecare, fără rușine suntem fiare. Vom scrie o carte a furiilor, apocaliptică, yoghinilor, scara lui Iacob fără trepte o suie caprele deștepte. Din sfera vieților private luăm jucăriile pătrate, pentru că aur preacurat ascuns e-n lumea de-altădat. Când eu voi trece-n altă lume, căutați-mă la alte nume. Omul trăiește
ADUCEŢI VORBELE LA MINE, de BORIS MEHR în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340917_a_342246]
-
pretindă ministerului Culturii din România, să elimine numele și opera scrisă a lui C. P. din tezaurul cultural al țării, iar dacă a fost membru al Academiei Române, să-i retragă acest titlu. Ar fi extrem de nedrept să se reverse întreaga furie (de altfel absolut nejustificată), doar asupra mea! Un adevăr veșnic valabil, din păcate... Nu încetez să mă minunez în fata capacitații premonitorii a marilor noștri scriitori! Camil Petrescu (n. 22 aprilie 1894 — d. 14 mai 1957) a fost un romancier
ION CATRINA PREZINTĂ: -ZEFLEMEAUA LUI CAMIL PETRESCU de ION CATRINA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340902_a_342231]
-
Nietzche a spus despre acest eveniment,”La început a fost nălucirea.” -Cine este acesta!? -Un filosof,un psihanalist ... O să-ți spun mai tarziu cum vine problemă cu “întoarcerea în timp”. După care,fără altă explicație,Schubert intra într-una dintre”furiile sale goethene”,cântând cu entuziasm Tânguirea păstorului și Scenă din Catedrală,din Faust.După care a tăcut.În biserică liniștea încremenise.Se întunecase de-a binelea.Sfinții începuseră,parcă,să prindă viață., După un timp,acordurile orgii s-au auzit
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
Ea însă nu ceda ușor vocifera încerca să se apere nu putea accepta să fie victima lui. În final totul se termină ca și în prima lui căsătorie, Paraschiva fugi cu copilul, el se duse după ea ca turbat de furie la părinții ei acasă. În momentul când el intră în curte Paraschiva îi ieși în cale ocărându-l în toate felurile, acum nu mai avea în față sa o victimă ce se ascundea de el ci una agresivă ce dacă
POVESTEA UNUI ÎNVINS (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341197_a_342526]
-
răspunsul ei îndrăzneț. Un zâmbet abia perceptibil răsărea în colțul gurii lordului. Îi plăceau disputele între doamne mai cu seama dacă era și diferență de rang. Scoteau la iveală aspecte ascunse ale caracterelor. Lady Morgan înghițea în sec plină de furie. Zâmbetul ei era numai miere: - Vulpea e nemulțumită când nu ajunge la struguri. - Uneori, rangul oricât de înalt ar fi, nu este suficient pentru a ajunge la struguri! Reverența ei nu ștergea efectul replicii. - Îmi cer scuze, trebuie să ne
MY LORD ( 5 ) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341199_a_342528]
-
negura luminând cărarea. - Tată, să lăsăm aurul și să ne salvăm viața, imploră Tudor în disperarea sa. Îngerii păzitori ne luminează calea! - Nici prin gând, fiule! - Te implor! Nu vezi că Dumnezeu ne dă o șansă de salvare din calea furiei duhurilor întunericului? Ăsta-i un semn divin! - Fiule, în cer hotărăște Domnul, dar aici pe pământ doar voința noastră contează! Fără aur suntem neputincioși în fața vrăjmașului de la hotare! Niciodată aurul nu trebuie sacrificat, chiar dacă te abați de la calea cea dreaptă
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
Pentru mine era trist că el nu mă credea pe mine, ci credea minciuna ei. Ura față de fratele meu și prietena lui a început să devină așa de mare încât nu puteam să dorm noaptea de ură. Eram plin de furie. Îmi imaginam cum o prind pe prietena lui și o calc în picioare pe holul căminului; sau mă gândeam cum ajung eu bogat și el vine să-mi ceară bani... Sufletul meu era inundat de o mare tristețe pentru că mă
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341324_a_342653]
-
ascunse, se văzu în al noulea cer, fiind convins că „planul” lui să se materializeze mai repede decât prevăzuse Bâzdoagă. "Sfinte, fii bun și nu-i opri mișcarea mâinilor (pe care le simța că-l mângâie, chiar dacă-l strângea cu furie) care mă-nfierbântă și-mi produc plăcere" , erau cuvintele care-i treceau prin căpșorul lui de struț prost. Într-un târziu "conița" i-a dat drumul la umeri, în care-și înfipsese degetele și-i strânsese cu furie, căci sufletul
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
strângea cu furie) care mă-nfierbântă și-mi produc plăcere" , erau cuvintele care-i treceau prin căpșorul lui de struț prost. Într-un târziu "conița" i-a dat drumul la umeri, în care-și înfipsese degetele și-i strânsese cu furie, căci sufletul îi era răscolit de comporetamentul omului pe care-l luase din dragoste, gest perceput de Năică ca o încercare „pripită” a dumneaei, numai ca să se răzbune pe conașu Pandelică. Îi atinse bărbia cu două degete, fixându-l cu
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
răsturnaseră cu mese cu tot și se balansau ca-ntr-un carusel imens. Și-a pus mâna la tâmple, și-a frecat ochii ca să-și revină cât de puțin din starea în care se găsea și, într-un moment de furie, a măturat tot ce era pe masă spărgând câteva pahare și și oala plină cu vin, care tocmai o așezase „nepotul”, un băiețel de prăvălie care lucra de dimineață, că erau mușterii mai puțini, dar nu s-ar fi putut
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
negulesciană, până și vorbele sunt „de praf luminos”, permițând transcendentalul. O legănare fulgurantă între cele două praguri - material și imaterial - îi poartă poetului visele păstrate în speranță, astfel că „În lume pămâneană/de tristeți/... vreo altă/eternitate/mă iubea cu furie” („Dahna”) pentru că, sugestiv, ce alta decât o sfioasă poezie de iubire poate fi „Din viața gândului”: „Sărută-mi gândul/.../Sărută-l până ia foc/astupând în urma lui/uși și ferestre/cu stele” („Din viața gândului”). Ca într-un joc continuu
POET AL NEMĂRGINIRII ÎN VIZIUNEA DOAMNEI ELIZA ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342048_a_343377]
-
Ivan e lungă, ea nu se încadrează în povestea noastră, de aceea, vă mai spun doar că... după ce se însănătoșește, bănuind pe boieri că i-au fi otrăvit soția și ar încerca să-l schimbe la tron, își dezlănțuie întreaga furie asupra clasei nobiliare. Răvășit de pierderea soției, dă primele semne de nebunie. Începu să savureze fiecare tortură în parte. Apare din ce în ce mai des beat, dansează și face gesturi obscene în timpul slujbelor de la palat. Noii sfătuitori și prieteni de pahar îl îndeamnă
RELIGIA DRAGOSTEI. (3) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342045_a_343374]
-
capetele pe același eșafod. Între timp, realizează căsătorie după căsătorie, schimbând nu mai puțin de 7 soții, dintre ele - prințese și fete simple din popor. Sub spectrul paranoiei, se crede trădat de toți din jur și, într-un acces de furie, își omoară fiul - țareviciul Ivan. Nebun, își petrece ultimele zile admirând pietrele prețioase din tezaurul regal în timp ce nopțile îi sunt bântuite de stafiile celor uciși. La 53 de ani, albit, lovit de nebunie, își dă duhul în timpul unei partide de
RELIGIA DRAGOSTEI. (3) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342045_a_343374]
-
planetelor gigant, la uraganele dezlănțuite pe acele sălbatice planete. La formele de viață primitivă pe care e posibil să le întâlnesc, să mă gândesc la protejarea lor, poate vor deveni leagănul unor noi lumi!... Vântul și norii se năpustesc cu furie peste munții și văile de lângă Orașul Studenților din Podișul Anatoliei. Stropi grei de ploaie încep să cadă în jurul meu din înaltul cerului. Dar mie nici nu-mi pasă. Mă gândesc doar la atât de dragi cuvintele Katiei, la plecare: - Mark
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342107_a_343436]
-
se aruncă asupra contelui, dar acesta își transformă brațul într-o gheară uriașă și le sfârtecă pântecele. Sângele țâșnește împroșcându-i pe cei din jur. CONTELE DRACULA:(cu vocea tunătoare) România este regatul meu și după moartea mea! Veți cunoaște Furia lui Dracula pentru genocidul produs neamului meu! IMPERATORUL :(poruncitor) Să vină gărzile!... Arestați-i! CONTELE DRACULA:(către vampiri, cu brațul întins către dictator și apoi către sală) Ucideți-i! Cavalerii vampiri își prind adversarii și-i aruncă unul la altul
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
din noi Iar rădăcina se crapă, zbateri induse. Tot caut, sau mă întreb unde e Graalul De Dumnezeesc sânge plin? Să-l păzesc, să-l respect pe divin Așa cum la slujit Parsifal și Lohengrin. Lacrimi ascunse în fum de țigară Furia mă-neacă cu sângele cânt. Peste albastru se cerne pământ Dar este iarnă și scutur doar vânt. Mă iartă Tu Doamne de păcate, Ce le urmez mergând spre moarte! Referință Bibliografica: Mă iartă Doamne / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
MĂ IARTĂ DOAMNE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342216_a_343545]
-
Sinu a fost cel în care mi-a povestit cum Nichita i-a tras o palmă logodnicei lui pentru că fata i-a spus: Măi, Nichita, tu nu știi nici cine a fost Cicero! Indignat, Nichita i-a răspuns, roșu de furie: Eu am dat lucrarea de licență din Cicero și tu ai neobrăzarea să mă insulți și să-mi spui că nu știu cine a fost Cicero?, și i-a tras o palmă zdravănă, ca să-l țină minte. Fata l-a dat in
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
credeam că nimeni nu se va lega de faptul că am fost văzut fotografiind momentele în care acești peste o sută de enoriași ai bisericii în cauză erau fie în biserică, fie în jurul ei sau pe acoperiș, protejand-o de furia celor ce au legat clădirea cu lanțuri, gata de demolare. La acea vârstă de 26 de ani, pe de o parte fiind cuprins de teama conflictului cu securitatea română și pe de altă parte, aflând de posibilitatea de emigrare în
INTERVIU CU MIRCEA LUBANOVICI REALIZAT DE OCTAVIAN D. CURPAS, CORESPONDENT PENTRU GANDACUL DE COLORADO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341704_a_343033]