2,700 matches
-
chemat la conducerea catedrei de Paleontologie a Universității din București. În învățământul superior, Simionescu a funcționat aproape 30 de ani la Universitatea din Iași și peste 10 ani la Universitatea din București. El este autorul primului și singurului "Tratat de geologie" din literatura de specialitate din România în care, ca bază de tratare, a folosit preponderent materialul oferit de pământul românesc. Pe aceleași coordonate se înscrie și volumul "Introducere în paleontologie" (1928), ambele cărți constituind o bază modernă de documentare pentru
Ion Th. Simionescu () [Corola-website/Science/307154_a_308483]
-
oferit de pământul românesc. Pe aceleași coordonate se înscrie și volumul "Introducere în paleontologie" (1928), ambele cărți constituind o bază modernă de documentare pentru învățământul superior de profil. Lui îi revine meritul de a fi pus bazele organizării Laboratorului de Geologie și celui de Geografie de la Universitatea din Iași. El pornea de la ideea că un învățamânt modern trebuie să dispună de condiții care să asigure tinerelor generații însușirea unor cunoștințe strâns legate de practică și realitățile vieții. a fost un mare
Ion Th. Simionescu () [Corola-website/Science/307154_a_308483]
-
al Universității din Iași. Recunoscându-i-se înalta sa autoritate de savant și om de cultură, I. Simionescu a fost învestit cu supreme, demnități științifice, începând cu cea de președinte al Societății Române de Științe (1930), președinte al Societății de Geologie (1932) și terminând cu aceea de președinte al Academiei Române (1940). Recunoașterea meritelor excepționale ale lui Simionescu în paleontologia și stratigrafia Mezozoicului european reiese deosebit de clar din faptul că lucrarile sale au fost și sunt folosite în elaborarea celor mai mari
Ion Th. Simionescu () [Corola-website/Science/307154_a_308483]
-
a Europei. La cele arătate, trebuie să mai adăugam și valoarea științifică deosebită pe care o prezintă colecțiile de mii de exemplare fosile mezozoice pe care Simionescu le-a adunat, prelucrat și lăsat Muzeului Paleontologic de Originale al Laboratorului de Geologie al Universității din Iași, ele reprezentând un material comparativ inestimabil mult râvnit de toți cei care lucrează în domeniu. De asemenea vom aminti și bogata bibliotecă de specialitate adunată cu grijă de profesor decenii la rând și păstrată astazi, ca
Ion Th. Simionescu () [Corola-website/Science/307154_a_308483]
-
căsătorită Nandriș, căreia îi urmează în 1900 cea de-a doua fiică, Marcela. În anul 1898, Academia Română l-a trimis pentru continuarea studiilor la Paris. În anii 1899 și 1900, a obținut cele trei certificate de: Botanică, Fiziologie generală și Geologie, necesare pentru obținerea diplomei de „licențiat în științe” la Facultatea de Științe din Paris. În 1900, D. Călugăreanu și-a luat licența în Știinte Naturale la Sorbona, iar în anul 1902, Doctoratul în Științe al Universității din Paris, susținând teza
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
anul 1910. Aici a avut profesori străluciți și a fost fascinat de personalitatea lui Ion Simionescu de care s-a atașat temeinic și care, la rându-i, prețuindu-l în mod deosebit, l-a adus ca asistent la Catedra de geologie și paleontologie. Cum în acea vreme I. Simionescu suplinea și Catedra de geografie, a fost și M. David numit preparator-desenator (1 noiembrie 1913) la această catedră, post în care a rămas și în vremea când devenise titular G. Vâlsan, demisionând
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
omagiu dedicat lui Simion Mehedinți, în 1939, după ce el își găsise demult și își urma calea științifică, grație marelui Ion Simionescu. După cum avea să mărturisească în 1944, hotărâtoare pentru calea vieții lui a fost lecția de deschidere a cursului de Geologie al lui I. Simionescu, din toamna anului 1908: „ieșind aproape uluit de la această deschidere de curs, am pornit în neștire, nu spre casa care era în partea de jos a orașului, ci spre dealul Copoului, unde în amurgul împurpurat al
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
facultății, în 1910 a avut marea satisfacție de a deveni coleg de cancelarie cu foștii săi profesori de la Liceul Internat din Iași, unde a predat Științele naturale până în anul 1912, când a fost încadrat ca asistent suplinitor la Catedra de Geologie și Paleontologie de la Universitatea din Iași, revenind alături de iubitul lui magistru - I. Simionescu. A satisfăcut serviciul militar la Regimentul 4 Vânători, Iași, urmând apoi Școala de ofițeri de rezervă la București. Vremurile erau tulburi și, în 1913, a fost mobilizat
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
căii pe care și-o alesese sub înrâurirea maestrului său. De acum înainte, viața și activitatea lui M. David se vor împleti tot mai strâns cu destinele geografiei ieșene. Soarta a vrut să-l mențină încă puternic ancorat în domeniul geologiei deoarece, la 15 ianuarie 1913, a fost numit suplinitor la Catedra de Geologie și Paleontologie, unde a predat și cursul de Agrogeologie la Secția agricolă până în anul 1916, când a fost mobilizat din nou. Ca ofițer, cu gradul de căpitan
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
viața și activitatea lui M. David se vor împleti tot mai strâns cu destinele geografiei ieșene. Soarta a vrut să-l mențină încă puternic ancorat în domeniul geologiei deoarece, la 15 ianuarie 1913, a fost numit suplinitor la Catedra de Geologie și Paleontologie, unde a predat și cursul de Agrogeologie la Secția agricolă până în anul 1916, când a fost mobilizat din nou. Ca ofițer, cu gradul de căpitan în rezervă, a participat activ la război, la un moment dat fiind luat
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
de recunoștință. Pentru participarea la campanie a fost decorat cu Războiul de Întregire - bareta Ardeal, cu Egreta Mihai Viteazul și cu Coroana României (cavaler). Revenit la viața civilă, și-a continuat activitatea la Facultatea de Științe, pregătindu-și doctoratul în geologie pe care l-a luat în mod strălucit cu teza „Cercetări geologice în Podișul Moldovei”, în iunie 1919. Se părea că îi este definitivată calea pe tărâmul geologiei dar nu a fost așa deoarece la 1 ianuarie 1920 a fost
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
și-a continuat activitatea la Facultatea de Științe, pregătindu-și doctoratul în geologie pe care l-a luat în mod strălucit cu teza „Cercetări geologice în Podișul Moldovei”, în iunie 1919. Se părea că îi este definitivată calea pe tărâmul geologiei dar nu a fost așa deoarece la 1 ianuarie 1920 a fost numit suplinitor al Catedrei de Geografie care rămăsese vacantă iarăși prin plecarea, la Cluj-Napoca, a lui George Vâlsan. De data aceasta cariera universitară a lui M. David s-
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
fost numit suplinitor al Catedrei de Geografie care rămăsese vacantă iarăși prin plecarea, la Cluj-Napoca, a lui George Vâlsan. De data aceasta cariera universitară a lui M. David s-a înscris mai temeinic în domeniul geografiei, fără părăsirea definitivă a geologiei. Devenit suplinitorul catedrei, i se aprobă demisia din postul de asistent desenator de la Catedra de Geografie, la 1 februarie 1920, dar, în același an, primește două numiri noi la catedra de Geologie și Paleontologie: asistent provizoriu, la 1 aprilie și
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
temeinic în domeniul geografiei, fără părăsirea definitivă a geologiei. Devenit suplinitorul catedrei, i se aprobă demisia din postul de asistent desenator de la Catedra de Geografie, la 1 februarie 1920, dar, în același an, primește două numiri noi la catedra de Geologie și Paleontologie: asistent provizoriu, la 1 aprilie și șef de lucrări (însărcinat), la 1 octombrie. Tot în acel an, a început să suplinească și conferința de Agrogeologie (devenită, în 1929, Catedra de Agrogeologie și pedologie), predând cursuri studenților de la Secția
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
început să suplinească și conferința de Agrogeologie (devenită, în 1929, Catedra de Agrogeologie și pedologie), predând cursuri studenților de la Secția Agricolă până în anul 1930, când această catedră a început a fi suplinită de către Nicolae Florov. A mai suplinit Catedra de geologie în perioada 1929-1931 și apoi în 1941-1944. Numit profesor la Catedra de geografie, M. David și-a concentrat toate forțele și priceperea pentru organizarea temeinică a învățământului și a cercetării geografice, fără a rupe legăturile cu geologia. Putem aprecia ca
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
suplinit Catedra de geologie în perioada 1929-1931 și apoi în 1941-1944. Numit profesor la Catedra de geografie, M. David și-a concentrat toate forțele și priceperea pentru organizarea temeinică a învățământului și a cercetării geografice, fără a rupe legăturile cu geologia. Putem aprecia ca benefice împrejurările care au făcut ca M. David să-și desfășoare activitatea în domeniile înrudite ale geologiei și geografiei, întrucât a legat strâns geografia ieșeană de geologie și de științele naturale pe plan didactic și a folosit
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
a concentrat toate forțele și priceperea pentru organizarea temeinică a învățământului și a cercetării geografice, fără a rupe legăturile cu geologia. Putem aprecia ca benefice împrejurările care au făcut ca M. David să-și desfășoare activitatea în domeniile înrudite ale geologiei și geografiei, întrucât a legat strâns geografia ieșeană de geologie și de științele naturale pe plan didactic și a folosit cu mult succes metodele geografice pentru descifrarea structurii geologice, precum și datele geologice pentru explicarea realității geografice în cercetarea științifică. Preluând
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
învățământului și a cercetării geografice, fără a rupe legăturile cu geologia. Putem aprecia ca benefice împrejurările care au făcut ca M. David să-și desfășoare activitatea în domeniile înrudite ale geologiei și geografiei, întrucât a legat strâns geografia ieșeană de geologie și de științele naturale pe plan didactic și a folosit cu mult succes metodele geografice pentru descifrarea structurii geologice, precum și datele geologice pentru explicarea realității geografice în cercetarea științifică. Preluând Catedra de geografie, M. David a fost nevoit să pornească
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
fost destinate școlilor comerciale. Prin calitatea deosebită a tuturor acestor manuale, Mihai David a adus o valoroasă contribuție la perfecționarea învățământului geografic și la ridicarea prestigiului acestei discipline de învățământ. În afară de activitatea didactică și științifică de la catedrele de geografie și geologie, M. David a fost solicitat intens în activități organizatorice și de conducere, atât în cadrul Universității, cât și în afara ei. În perioada 1922-1933 M. David a funcționat și ca director al Căminului de studenți, depunând eforturi susținute pentru crearea de condiții
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
22 octombrie 1944, era demis din învățământ, fiind astfel printre primele victime ale epurării pe motive politice. Pe lângă vasta sa activitate didactică și organizatorică, M. David a desfășurat și o intensă muncă de cercetare științifică, aducând valoroase contribuții la cunoașterea geologiei și geografiei unor însemnate regiuni din teritoriul patriei. În urma unor asidue observații de teren și cercetări de laborator, el a elaborat scheme logice de descriere și interpretare a evoluției reliefului în lumina teoriei ciclurilor geografice pentru Podișul și Subcarpații Moldovei
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
1887) Concomitent cu activitatea universitara, profesorul Cosmovici a predat disciplinele biologice în învățământul secundar la Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași, Institutele Unite și Liceul „Humpel”. A publicat numeroase manuale de științe ale naturii pentru învățământul secundar precum: "Elemente de geologie" (1883), "Noțiuni de botanică" (1887), "Noțiuni de mineralogie" (1887), "Introducere în științele naturale" (1887), "Zoologie, anatomie și fiziologie animală" (1903).
Leon C. Cosmovici () [Corola-website/Science/307211_a_308540]
-
ianuarie 1925, Frătăuții Vechi, Suceava - d. 2006) a fost un geolog român, membru titular (2003) al Academiei Române. Academicianul a efectuat cercetări asupra flișului extern (pânzele de Audia, Tarcău și Vrancea) din Carpații Orientali și a Sarmațianului, abordând probleme fundamentale de geologie economică. Asupra flișului a adus contribuții paleontologice, lito și biostratigrafice, sedimentologice , tectonice și geochimice, care au contribuit la mai buna cunoaștere a acestor formațiuni. Se remarcă contribuțiile biostratigrafice asupra depozitelor paleogene și miocene inferioare asupra cărora prin asociații fosile inedite
Liviu Ionesi () [Corola-website/Science/307237_a_308566]
-
bitumolitelor oligocene (roci generatoare de hidrocarburi), foraminiferelor mari și a nannoplanctonului calcaros. Activitatea de cercetare este finalizată în 180 de lucrări publicate, 30 de rapoarte geologice, 2 granturi, la care se adaugă volumele: Flișul Paleogen din bazinul văii Moldovei (1971), Geologia României (1974), Obcinele Bucovinei (1978), Geologia Unităților de platformă și a Orogenului nord-dobrogean (1994) ș.a. Profesor emeritus (1997), Doctor Honoris Causa al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Pentru activitatea desfășurată a fost ales membru al Academiei Române. „Grupul de studii
Liviu Ionesi () [Corola-website/Science/307237_a_308566]
-
foraminiferelor mari și a nannoplanctonului calcaros. Activitatea de cercetare este finalizată în 180 de lucrări publicate, 30 de rapoarte geologice, 2 granturi, la care se adaugă volumele: Flișul Paleogen din bazinul văii Moldovei (1971), Geologia României (1974), Obcinele Bucovinei (1978), Geologia Unităților de platformă și a Orogenului nord-dobrogean (1994) ș.a. Profesor emeritus (1997), Doctor Honoris Causa al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Pentru activitatea desfășurată a fost ales membru al Academiei Române. „Grupul de studii geologice” din cadrul Filialei Iași a Academiei Române
Liviu Ionesi () [Corola-website/Science/307237_a_308566]
-
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza aprobă în 1865 "Regulamentul pentru Administrarea și Organizarea Muzeului de Istorie Naturală din București", prevăzând numirea unui profesor universitar în funcția de director. Primul, numit de Universitate doi ani mai târziu, este Grigoriu Ștefănescu, profesor de geologie și paleontologie la Universitatea din București, în clădirea căreia Muzeul se mută din nou. Grigoriu Ștefănescu, descoperitor al vestitului Dinoteriu "Deinotherium gigantissimum", a condus Muzeul timp de 28 de ani, îmbogățind mai ales colecțiile de geologie și paleontologie. Ilarie Mitrea
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]