2,498 matches
-
versului, mai ales când tonul grav al baladei este înlocuit cu romanța lacrimogenă (Rapsodie albă, Nelimitare). Versurile din Piatră de hotar (1977) cultivă tot registrul patriotic, susținut de clișeele ideologice ale epocii, transpuse în motive poetice: Carpații, ilegalistul, pacea, trecutul glorios, ostașii, cât și poeții „santinele”. Dar V. ține să își identifice ascendența în lirica ardeleană („Poeții ardeleni sunt dascălii mei/ [...] Cântecele lor îmi țin, adesea, dor de-acasă”), câteodată sonurile livrești adăugându-se fibrei sale oltenești. De aici își trag
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
iar unii au reușit să supraviețuiască răutăților. Niebuhr istoric german, citîndu-l pe Cantu scrie în Römische Geschichte, apăru- tă la Berlin în anul 1833, la pagina 56 despre pelasgi: ,,Pelasgii erau populații stabilite pe teritorii ce le aparțineau, înfloritoare și glorioase într-o vreme care precede istoria cunoscută a elenilor... a fost un timp în care pelasgii, care formau poate populația cea mai răspîndită din Europa, locuiau de la Arno și Pad pînă la Bosfor, așezările lor fiind întrerupte numai în Tracia
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
să abată atenția populației de la adevăratele probleme ale societății și să mențină teroarea asupra oamenilor. Se spune că în Albania, oriunde te aflai, puteai fi ochit cu o armă de foc din cel puțin trei locuri concomitent. -În timpul revoluției glorioase din Anglia(1688), bărbații londonezi au ieșit pe străzi cu portocale înfipte în vârfurile bastoanelor, ca semn de atașament față de dinastia de Orania, instalată pe tronul englez. - Primul președinte al S.U.A., George Washington, după ce și-a îndeplinit și cel deal
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93248]
-
reflexie critică prin confruntare și experiență directă. Izolarea României a fost pentru imensa majoritate a populației aproape ermetică. Posturile de radio străine, și mă refer în primul rând la Europa liberă, B.B.C. și Vocea Americii, palid, foarte palid ecou al gloriosului mit american, erau ascultate doar de o pătură intelectuală urbană destul de subțire. Și chiar dacă ascultau și alții, la aceste posturi vorba francezului se predica unor convertiți: toți eram convinși dinainte și din principiu că aveau dreptate, că regimul Ceaușescu este
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
calitate și valoare este dată nu de câteva vârfuri, ci de masa autorilor medii, foarte numeroși în fiecare secol. Literaturile franceză, germană, engleză, italiană oferă sute de astfel de autori de rang secund, fără de care nu este însă de conceput glorioasa lor istorie literară. Goethe, dar și Lichtenberg, Voltaire, dar și Chamfort și Rivarol ș.a.m.d. Este ceea ce T.S. Eliot numea middle literary stratum (in The Classics and the Man of Letters, 1942 5). Or, ceea ce ne lipsește, în mod
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
talent avea numai 5 ani. Unele articole din presa locală interbelică ce trăgeau semnale de alarmă asupra situației vitrege a provinciei debutau însă ferm, cu invocarea numelor sonore ale zonei - "care urbe din țara românească are un trecut așa de glorios ca cetatea lui Eminescu?" - ce ar trebui să fie izvor de regenerare pentru un oraș precum Botoșanii, "care n-a păcătuit cu nimic ca să fie oropsit"41. Orice revenire a iluștrilor pe meleagurile natale este receptată mereu cu entuziasm, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
o altă localitate izolată pe harta unei Moldove încremenite: "Ghemuit între dealuri, Siretul zilelor noastre stă tupilat la umbra unor străvechi lăcașuri de închinare, ascuns parcă înadins de privirile drumeților ce-și îndreaptă pașii spre el. [...] Nici o urmă din strălucirea gloriosului său trecut de veche capitală a Moldovei"58. În timpul domniei lui Lațcu-Vodă (1365-1374), principatul Moldovei își avea capitala la Siret, istoria medievală a orașului marcând astfel scurta perioadă de glorie. Secolele ce au urmat au adâncit decăderea târgului ce avea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Traian” . Placheta la care face referire citatul de mai sus, cunoscută de noi într-un exemplar din argint, are formă romboidală cu latura de 33mm este realizată de COMUNA IAȘI ÎN AMINTIREA / JUBILEULUI DE 40 DE ANI / DE DOMNIE A GLORIOSULUI / DOMN ȘI REGE CAROL I, așa cum citim în legenda de pe banda marginală dispusă pe cele patru laturi ale aversului (fig. 9av). În rama rombului este înscris un medalion cu două efigii acolate (de la urcarea pe tronul României și din anul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de pe actuala stradă Arcu, sub Mihail Grigore Sturdza, înființarea Universității în vechea clădire a Academiei, îmbrățișată acum de cea a Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa”, sub Cuza Vodă și mutarea în noul palat de la Copou, construit sub glorioasa domnie a regelui Carol I. Următoarea medalie pe care se folosește acest tip de reprezentări simbolice este cea realizată cu ocazia Centenarului sărbătorit în anul 1960. După cum lesne se poate observa pe aversul acesteia (fig. 43av) se reia imaginea integrală
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
această solidaritate sfântă și prin precedentele Franței republicane, purtăm urările noastre dincolo de barierele pe care despotismul le ridică între națiuni: dreptul pe care îl dorim pentru noi, îl dorim pentru toți cei care suportă jugul tiraniilor; dorim ca armata noastră glorioasă să fie încă, dacă trebuie, armata libertății". Vedeți că mâna blândă a statului care dă și împarte va fi foarte ocupată sub guvernul Montagnarzilor. Credeți, poate, că la fel de ocupată va fi și mâna aspră, această mână care penetrează și scotocește
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
le facă să eșueze și le semnala calea de urmat pentru a le evita. Spre sfârșitul lui 1849, publicarea și succesul pamfletelor i-au furnizat lui Bastiat ocazia de a se angaja într-una dintre cele mai utile și mai glorioase lupte cu unul dintre șefii socialismului, domnul Proudhon. Se știe că domnul Proudhon reușise să popularizeze sofismul gratuității creditului și să facă din aceasta una dintre armele cele mai redutabile ale socialismului. În pamfletul său intitulat Capital și rentă, Bastiat
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
relele care sunt justa și inevitabila pedeapsă pentru violarea însăși ordinii acestor legi, instituite pentru a face binele". Din nefericire, nu a avut timp să își încheie opera. Moartea a chemat la ea această existență atât de utilă și de glorioasă. Bastiat suferea de mult timp de o afecțiune a laringelui. Doar odihna completă, această odihnă meditativă și studioasă de care s-a bucurat timp de douăzeci de ani, ar fi putut să-i prelungească zilele. Bastiat nu ignora deloc acest
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
23}. Placheta la care face referire citatul de mai sus, cunoscută de noi într-un exemplar din argint, are forma romboidala cu latura de 33mm este realizată de COMUNĂ IAȘI ÎN AMINTIREA / JUBILEULUI DE 40 DE ANI / DE DOMNIE A GLORIOSULUI / DOMN ȘI REGE CAROL I, așa cum citim în legenda de pe banda marginala dispusă pe cele patru laturi ale aversului (fig. 9av). În râma rombului este înscris un medalion cu două efigii acolate (de la urcarea pe tronul României și din anul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de pe actuala stradă Arcu, sub Mihail Grigore Sturdza, înființarea Universității în vechea clădire a Academiei, îmbrățișată acum de cea a Universității de Medicină și Farmacie „Gr. Ț. Popa”, sub Cuza Vodă și mutarea în noul palat de la Copou, construit sub glorioasa domnie a regelui Carol I. Următoarea medalie pe care se folosește acest tip de reprezentări simbolice este cea realizată cu ocazia Centenarului sărbătorit în anul 1960. După cum lesne se poate observa pe aversul acesteia (fig. 43av) se reia imaginea integrală
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
dări hrănește pe acești mizerabili, vărsându-și sângele onorează această țară"501. Presa liberală va răspunde aprecierilor critice pe care le formulează Eminescu la adresa guvernului, manifestându-și indignarea față de discursul jurnalistului și acuzându-l de lipsă de patriotism: " În urma acestor glorioase izbânzi ale armatelor române, ce făcură iluștrii bărbați de Stat și protivnici a tot ce se făcu pân'acum? Toți cei cari au salutat cu bucurie și cu mândrie triumfurile armatei române; toți cei cari au citit dezbaterile din Cameră
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
înțeleasă mintea Sfântului Francisc și intenția Regulii» (nr. 129: FF 2568), fără a ne opri și a ne bloca la formele exterioare. În al doilea rând, autorul identifică, cu aceeași siguranță, elementele ce au consolidat Ordinul Minorilor, făcându-l puternic, glorios și competitiv în toate: confesorii, predicatorii, lectorii, în sintonie cu virtuțile caracteristice amintite anterior. Virtuțile cele mai iubite sunt prezentate ca fiind o caracteristică a fiecărei custodii a provinciei engleze. Virtuțile menționate sunt: fervoarea, evlavia și devoțiunea în recitarea oficiului
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a devenit mai târziu confesorul papei Inocențiu al IV-lea, iar mai apoi episcop de Assisi. A fost și un băiat care, la o vârstă foarte tânără, fusese primit în Ordin ca frate laic; lui i-a apărut mai târziu glorioasa Fecioară și i-a atins buzele cu un deget pentru a-l face să înțeleagă că va deveni predicator și lector. Acesta nu numai că a devenit predicator și eminent lector, dar a fost promovat în cele mai înalte oficii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sa viață în 1207, pe când Inocențiu al III-lea era papă. Despre el se cântă: «Coepit sub Innocentio - cursumque sub Honorio perfecit gloriosum. - Succedens his Gregorius magnificavit amplius - miraculis famosum»; «A început în timpul lui Inocențiu și a terminat drumul său glorios în timpul lui Honoriu al III-lea. Lor le-a urmat papa Grigore al IX-lea, care l-a înscris în cartea sfinților, fiind de-acum renumit pentru atât de multe minuni» (p. 49). Sfântul Francisc și animalele 7. ...Astfel, în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
declarat prin multiple și grandioase miracole că viața sa îi fusese plăcută și că amintirea sa trebuia să fie venerată în Biserica luptătoare. 8. De aceea, întrucât ne erau cunoscute deja pe deplin aspectele cele mai deosebite ale vieții sale glorioase - datorită familiarității pe care a avut-o cu noi pe când ocupam o funcție minoră - iar referitor la splendoarea multiplă a miracolelor avem deplină încredere datorită martorilor potriviți, încrezător că suntem, noi și turma ce ne-a fost încredințată, ajutați de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
les souvenirs glorieux, Antoine ayant celle du reste". Din punctul nostru de vedere, o asemenea atitudine de totală proslăvire a lui Augustus este foarte dubioasă. Subiectul era de o actualitate prea palpitantă, pentru ca un poet să poată alege numai amintirile glorioase atribuibile lui Augustus și să neglijeze celelalte responsabilități: de exemplu, atunci când Cornelius își manifestă admirația și simpatia față de Cicero, chiar dacă imprecațiile îl vizau numai pe Antoniu, nu atingi memoria unui triumvir fără să riști să trezești susceptibilitatea lui Octavian devenit
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
probitas exercita rebus), trebuie pusă în valoare în momente potrivnice, și elogiată în momente nefericite (tristi tempore). Dacă Ulise nu ar fi avut de înfruntat atâtea adversități, Penelopa ar fi fost fericită, dar fără glorie. Dacă Capaneu ar fi intrat glorios în cetatea Tebei, cine ar fi cunoscut-o pe Evadne? Alcesta nu ar fi celebru, dacă Parcele nu ar fi decis moartea prematură a soțului ei, Admet. Dacă un altul și nu Protesilau ar fi debarcat primul pe malul Ilion
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
în opoziție cu "pretinsa" epopee națională romană a lui Vergiliu, dedicată casei Iulia și trebuiau să prezinte autenticele Banchete ale poporului roman, chiar dacă, cum era și firesc într-un asemenea "calendar" al poporului roman se întâlneau la orice pas, faptele glorioasei domus Fabia, care obținuse atâtea merite de-a lungul istoriei poporului roman, și de care Ovidiu era legat de prietenie și de rudenie. Asemenea merite istorice constituiau în intenția poetului fundamentul și garanția sigură că destine și mai grandioase vor
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
registru temporal. Există o oră privilegiată pentru plîngere și aceasta este ora care desparte ziua de noapte: „CÎnd zgomotul de ziuă Înceată peste tot.” Acum este „liniștitul minut” (Ruinurile TÎrgoviștii) cînd ochiul se deschide cu milă spre semnele unui trecut glorios șl griului se uimește În fața acestor ruine scumpe. Minutul prielnic nu ține mult, noaptea pătrunde repede și acoperă peisajul, mărind, În același timp, misterul lui. Întunericul este stimulator: „jalnicul glas” al zidurilor se aude mai clar, tot astfel tînguirea lucrurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
din Căderea Rinului) este mai grandios romantic, trimite spre un sublim al sălbăticiei: „El cade!... Din nălțime În fum se prăbușește C-un muget lung, sălbatic, grozav, răsunător, Din stînci În stînci el saltă zdrobit; se risipește Precum o-mpârăjie de glorios popor. Frumoasa-i limpezime În clipă turburată Se schimbă-n largi troiene de spume argintii Ce valmeș se răstoarnă cu-o furie turbată, Formînd o avalanșă de cataracte mii. Și valuri peste valuri s-azvîrl spumegătoare, Se sparg țîșnind În aer
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de la început orice fel de luptă cu viața, eroul lovinescian se dovedește un reflexiv și un contemplativ, cu precizarea că activitatea sa intelectuală "nu pornea dintr-un instinct de continuitate în timp" (ca în cazul lui Eminescu, care exalta trecutul glorios și istoria neamului din acest motiv poetul fiind revendicat de curentele tradiționalist-naționaliste), ci numai "din jocul superior al unor forțe spirituale, ce-și găseau satisfacția în simpla lor destindere fără altă finalitate", în genul unor acte reflexe. Bizu e un
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]