2,466 matches
-
an înainte. Ca într-un vis frumos, își amintea cum în curtea ei erau pomi înfloriți, trandafiri, regina nopții și multe alte flori preferate. Acum curtea era năpădită de buruieni, ceea ce o făcea să se întrebe retoric: Unde o fi gospodarul? De ce o părăsise? Olgăi i se părea atât de departe familia fondată pe dragoste și bună înțelegere. Victor nu mai era Victor. Se irita din te miri ce! Deși ea făcea eforturi vizibile în acest sens, nu reușea să-i
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
după pofta inimii voastre. E un lucru firesc și limpede de înțeles. Cine te-a oprit vreodată, Alex, să acționezi așa cum ai crezut tu de cuviință? Tot ce ai făcut în această casă și în curte poartă amprenta unui adevărat gospodar. Și apoi, mai este ceva la care voi nu v-ați gândit: ne răpiți bucuria de a fi bunici, bunici adevărați! - Cum vine asta, tată? găsi Alex să spună. După felul în care ni-l ocrotiți, îl alintați și-i
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
fiindcă pufăitul locomotivei sub bolta gării înăbușea vocile. ― Ehei, iubitule! făcu Rogojinaru cu mai mare respect parcă decât adineaori în fața tânărului Iuga. Șapte mii de pogoane, prima calitate, în Argeș, jos, aproape de Teleorman!... Șapte mii, domnule Modreanu, înțelegi? Și niște gospodari cum nu-s alții în toată Muntenia. Bătrânul nu ți-ar arenda un petic de pământ, mai bine să-i tai mâinile. Așa ceva mai rar, ce să-ți spun... Ei, te-am salutat, cucoane, că văd că ne-am oprit
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
asemenea zile de surescitare, că el stă sau cade cu deviza lui, iar deviza, citită undeva de curând și adoptată, era: pumn de oțel în mănuși de catifea. Cu atât mai mult ținea să-și puie în evidență calitățile de gospodar județean eminent, cu cât ministrul ezitase să-l numească și marcase oarecare preferințe pentru un avocat care mai ocupase demnitatea de prefect în guvernarea trecută. A trebuit să puie piciorul în prag, adică să intervie direct și prin anume prieteni
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
atribuțiile gratuit, în schimbul unei indemnizații sau ca angajat, stabilind după caz cuantumul indemnizației sau al salariului. Pot fi desemnate ca împuterniciți persoane care îndeplinesc această funcție și la alte asociații de locatari. Împuternicitul trebuie să fie o persoană competentă, bun gospodar și să nu fi fost condamnat pentru infracțiuni care, potrivit legii, o fac necorespunzătoare pentru a ocupa funcția de gestionar; e) hotărăște numărul și funcțiile persoanelor ce urmează să fie angajate sau să lucreze în schimbul unei indemnizații (mecanici, fochiști, instalatori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196643_a_197972]
-
cârmă, plută, pivniță-beci, zemnic, ispravă, treabă, pagubă, scump, spor, cârciumă (slav)-han (turc.)-făgădău (mag.). Organizarea socială și de stat: stăpân, voievod, cneaz (sl.)-jude (lat.), sfat (slav)-adunare (lat.), jupan, bir, moșie, ocină, baștină, siliște, pâră, osândă, dovadă, gloabă, gospodar, graniță, dajde (dare), clacă, ponos, năpastă, pricină, pripas, prigoană, poruncă, sfadă, mită, caznă (slav)-pedeapsă (grec.), călău și gâde (cuvinte turanice). Organizarea bisericească: boz (idol), praznic, taină, jertfă, pomană, prooroc, troiță, răstignire, văzduh, capiștea, mirean, moaște, proclet, milă, pomină, molitfă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pânza obținută, în urma țesăturii care se executa la război, ea trebuia să fie finisată, adică îndesată și înfrumusețată. Această din urmă operație se efectua la pivă sau dârstă, care erau instalații meșteșugărești mai complicate, pe care nu le poseda orice gospodar și care constituiau primul pas de ieșire a meșteșugarului proprietar de pive sau dârste din industria casnică pentru a intra în mica producție sau cooperația capitalistă simplă. Țăranii, pentru a putea folosi țesăturile, trebuiau să apeleze la întreprinzătorul proprietar al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
salariați din atelierele meșteșugărești, îndeosebi cei din atelierele orășenești de cooperație capitalistă simplă, este neîndoielnic că majoritatea lor era ruptă total de agricultură. Deși orașele și târgurile aveau moșii și izlazuri (în proprietate sau în folosință), de ele dispuneau orășenii „gospodari”. În Bacău, de pildă, la 1859-1860, se aflau 677 de „familii de cultivatori”. În moșia orașului aveau însă loc de hrană numai 425 locuitori. În Iași, la 1861, din cei 2.384 „mahalagii” cu case în Tătărași numai 300 aveau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
atare și de Dimitrie Cantemir. În surse documentare rusești din mai-iunie 1711, actul inițiat de Cantemir este astfel definit: domnitorul „a făcut, prin trimisul său, capitulație de supușenie față de autocrația gosudărească”; Șeremetiev s-a întâlnit pe Prut cu sus pomenitul gospodar valah*, care acum deschis s-a declarat supus al Majestății Sale, cu toți nobilii țării valahe și cu toți șefii a depus jurământul de credință”; „gospodarul moldovenesc ne-a prestat jurământul de supușenie”, spune Petru I. Probabil aceste formule și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de supușenie față de autocrația gosudărească”; Șeremetiev s-a întâlnit pe Prut cu sus pomenitul gospodar valah*, care acum deschis s-a declarat supus al Majestății Sale, cu toți nobilii țării valahe și cu toți șefii a depus jurământul de credință”; „gospodarul moldovenesc ne-a prestat jurământul de supușenie”, spune Petru I. Probabil aceste formule și unele clauze ale diplomei de la Luțk l-au îndemnat pe N. A. Mohov să scrie că „tratatul prevedea intrarea Moldovei în compunerea Rusiei cu păstrarea autonomiei și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o idee aduce schimbări mai mari, cu atât este mai prigonită de vechile obiceiuri și mentalități.) Cine nu privește Înainte rămâne În urmă. (Lipsa interesului, ca și a anticipării ne va ține strâns legați de prezent sau de trecut: „Orice gospodar Își face vara sanie și iarna car”.) Nu poți duce doi pepeni Într-o mână. („Când de multe te apuci - spune un alt proverb -, mai pe toate le Încurci.”) Fă Împrumuturi și te gătește de supărări. (Nu numai pentru faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
târziu, altădată,/ umbrele luară aminte/ că la masa întinsă-n ogradă/ sunt mai puțini ca-nainte". Un întreg univers rustic umple spațiile poeziei: strugurii roșii, spicul de grâu, porumbul, iezii, șopârlele, vicleimul, colinde în spiritul tradiționaliștilor: "Primiți cu colindul, cinstiți gospodari?/ Primiți Vicleimul?/ Prin veche viforniță, mai bați în zadar/ în poartă cu frigul." Pe poet îl strigă pământul Maramureșului, pentru că zac în el osemintele strămoșilor. Sentimentul dezrădăcinării este atât de puternic, încât îi hărțuiește existența: "E strigătul pământului sub rod
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pomenit așa ceva“. Vă mai sfătuiesc să urmăriți prin piață grupurile de gospodine care transmit nonverbal mesaje aprobatoare; este un approach eficient pentru că acolo se face schimb de know-how casnic valoros. Grupurile de gospodine care se manifestă dezaprobator își bârfesc probabil gospodarii și e foarte greu să le deturnați de la acest subiect. Odată intrate în atmosferă, trebuie să preluați controlul discuției: stabiliți care este „gospodina alfa“ și strecurați-i câteva complimente standard cu privire la cumpărăturile din sacoșă. E de preferat ca și aici
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
și o întreprindere privată, respectarea contractelor și grija pentru balanța de plăți constituie criteriile fundamentale ale bunei gestionări. Ponderația, "simțul măsurii", neîncrederea față de excesele ideologice și față de aventurieri, acestea sînt însușirile prin care sînt recunoscuți în fruntea afacerilor publice "marii gospodari", preferați de vechile noastre manuale școlare, înscriși în tradiția unor Sully, Colbert sau Poincaré. De aici, în legenda despre Pinay și interesul hotărîtor acordat coșului familiei: în contrast cu neîncrederea în dosare, "Paris-Match" atribuie noului președinte al Consiliului "o memorie de gospodină
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de educația tinerilor. Ei încearcă să păstreze intacte aceste obiceiuri care caracterizează satul, să le reînvie ca nu cumva acestea să se piardă de-a lungul anilor. Satul Muntenii de Sus este un sat în apropierea Vasluiului, cu oameni liniștiți, gospodari și cu o deschidere la nou datorită contactului cu orașul. Pentru a afla detaliat tradiția de Paște, am discutat cu unul din bătrânii satului el încercând să își reproducă în memorie una din sărbătorile de Paște la care a luat
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2080]
-
Duminică după amiază bătrânii satului împreună cu copiii se adună la cimitir, punând pe mormintele rudelor sau ale cunoștințelor ouă și pască. Ceilalți tineri feciori, umblă din casă în casă însoțiți de o fanfară lăutărească, făcând o horă în curtea fiecărui gospodar. Ei sunt răsplătiți în bani și ouă roșii. În toate zilele de Paște se face horă în sat, la care participă toate persoanele indiferent de vârsta. Seara se organizează un “Bal” numai al tinerilor. În acest fel petreceau locuitorii satului
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2080]
-
cultural în îmbunătățirea vieții materiale a țăranului, cît și al "elitelor" din lumea satelor. Astfel de "elite" erau numai cei cu pămînt mai mult, or, satul se putea și se poate ridica numai în măsura în care cei mai mulți dintre țărani pot fi buni gospodari. Ideile susținute de Gusti, în scrierile sale de sociologia educației le întîlnim și la alți oameni de cultură din vremea lui, cum au fost: celălalt mare sociolog PETRE ANDREI, psihologul-filosof CONSTANTIN RĂDULESCU-MOTRU, precum și la reprezentanții regionalismului și localismului educativ. În
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
decât "puterea de a împrumuta unei circumstanțe actuale resursele trecutului și energiile devenirii" (P. Valéry), spiritul maiorescian se definește ca o propensiune constructivă, susținută și disciplinată prin rigorile filosofiei. Un asemenea spirit nu-și pierde nicicând actualitatea. E spiritul unui gospodar ce asumă rosturile unei culturi și mai mult decât atât. "Ai un singur bloc de marmură: dacă îl întrebuințezi pentru o figură caricată, de unde să mai poți sculpta o Minervă?" Remarca e valabilă nu doar în câmpul artei, nici chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
alte proiecte, nu sunt obișnuiți cu competițiile și, mai ales, nu cred în competiții, deoarece situația ultimilor ani le-a demonstrat că totul se aranjează [...]. Am observat în timpul facilitării că oamenii care sunt recunoscuți de către sat ca fiind cinstiți și gospodari se retrag, atunci când conștientizează responsabilitatea pe care urmează să o aibă și majoritatea nu o fac din lașitate, ci datorită faptului că nu au experiență în gestionarea resurselor financiare și se tem de eventuale hoții. Ținând cont de această situație
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
reprezintă doar o virtualitate și el nu apare deloc ca "destin implacabil". Motivul "testamentului ciobanului" există în toate variantele de baladă și colind. Ciobanul care dorește să afle ce-i rezervă viitorul lui, familiei și turmei sale, este un bun gospodar ce vrea ca existența să nu i se desfășoare la întâmplare. Astfel, baladele devin o formă simbolică, de prezentare a confruntării "omului cu limitele" pe care le impune condiția sa de "făptură creată". Practicile divinatorii de aflare a norocului au
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ele vor evolua ca intensitate și amploare. AMINTIRI DIN COPILĂRIE I. p. 153, r. 4 : „stau câteodată și-mi aduc aminte” nostalgia amintirilor văzută ca efect al unei acțiuni repetate a omului care se ancorează în trecut; r. 14 15 : „gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti hora, dar și suveica, de vuia satul de vatale în toate părțile” vrednicia oamenilor din sat și a tinerilor care știau să se distreze, dar și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
între lăcuitorii birnici din Belcești, 2 veniți din Lătăi: (ținutul Botoșani), câte unul din Codăești (ținutul Vaslui), Ceplenița, Roman și Sârca, precum și un altul din loc niștiut vinit și aice trăitor, iar în odăile Arama și Huc se aflau 7 gospodari (birnici, n.ns.) și 7 căpătăieri, unii veniți din Borșa, Ceplenița, Crivești, Todirești sau Târgu Frumos. Mai numeroși erau căpătăierii; o parte din ei înscriși la bir în Belcești, iar alții în târgurile și satele de proveniență, din care 8
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
de stat de a crește în permanență numărul de birnici - categoria fiscală cea mai importantă din lumea satelor - care, potrivit tăbliței din anul 1851, proveneau din foștii căpătăieri, burlaci (tinerii necăsătoriți, n.ns), buni în toată starea...socotindu-să ca chiar gospodari și însurăței, cum erau numiți tinerii căsătoriți, care într-un interval scurt de timp, de numai 6 ani, însumau, în satul Belcești, un număr de 101 noi plătitori de bir. Pe lângă aceștia, documentul invocat menționează alți 12 căpătăieri, care au
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
statul etnocratic își are temeiile în pământul strămoșesc, sângele românesc, sufletul național și credința ortodoxă (Crainic, 1997, pp. 246, 242). Unul dintre principiile axiale ale statului etnocratic exprimă precis ultimul element al modelului european al societății naționale: "STATUL E SUPREMUL GOSPODAR AL NAȚIUNII" (p. 245, majuscule în original). Statul trebuie să fie carapacea organizațională a neamului, în lipsa căreia acesta nu își poate îndeplini misiunea sa istorică și nici nu își poate da măsura valorii sale pe planul creației spirituale. Statul etnocratic
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să rodească precum pomul(...), zicând "Să crească mare ca pomul și să fie sănătos ca dânsul!". Apoi, toți cei de față înconjură pomul de trei ori, jucând atât împrejurul lui, cât și al moașei" 322. La întoarcerea acasă, tatăl copilului ("gospodarul de casă") le întâmpină pe femei (moașa, mama, nașa) cu o lumină aprinsă, întrebându-le "pe unde au călătorit și ce-au făcut". Femeile răspund că au fost să toarne "scăldătoarea" la tulpina unui arbore pentru ca, prin gestul lor, copilul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]