4,644 matches
-
de cercetare ale Institutului de Montanologie, sunt adecvate scopului și spațiului pe care-l are În vedere și anume: viața, preocupările, aspirațiile și nevoile muntenilor; cunoașterea, evaluarea și valorificarea posibilităților pe care spațiul geografic (agricol, turistic, cultural, spiritual, forestier, vânătoresc, hidrologic, speologic, balnear, urban și rural etc.) le oferă. Forumul Montan din România În contextul general mondial de asigurare a unei atenții deosebite spațiilor montane, inclusiv prin „Anul Internațional al Muntelui 2002” și a Forumului Montan Mondial, devenit Parteneriatul Montan Internațional
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
rinichiului opus. Gravitatea leziunilor histologice ale peretelui pielo-caliceal prin infiltrațiile de colagen pare a fi în raport cu vechimea obstrucției (215). În cazurile de anomalie a joncțiunii pielo-ureterale există un segment aperistaltic asimilabil cu ceea ce se observă în megaureterele obstructive primitive; studiul hidrologic al acestuia evidențiază înlocuirea musculaturii spiralate cu fascicule musculare longitudinale sau cu țesut fibros cu exces de depuneri de colagen [216]. Oricum, anomaliile observate dispar cu atât mai repede, cu cât durata durata obstacolului a fost mai scurtă. Experiența câștigată
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
manifestat cu deosebită intensitate și în comuna Hudești când mulți locuitori au murit de foame. Cele mai mari secete au fost în anii 1904, 1907, 1945/1946, 1964 , 1968 și 2004 când au fost compromise recoltele de cereale. Din bazinul hidrologic de la Calu-Alb se irigă o bună parte din culturile agricole de la ferma lui Costel Nazare. Pentru viitor s-ar impune extinderea și amenajarea sistemelor de irigații pentru a se evita eventualele fluctuații de recoltă. Vânturile bat frecvent dinspre nord-est și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
1974) reușește să treacă în revistă, printre altele,tipologiile regionărilor climatice realizate pentru teritoriul României. Problemele climatice oferite de Câmpia colinară a Jijiei, ce include și teritoriul comunei Șipote au fost abordate și de M. Apetrei și N. A. Roman . Cercetările hidrologice si hidrogeologice În 1943, I. Gugiuman a studiat cauzele inundațiilor din perioada 1921-1937, referindu-se la variațiile de nivel de pe Prut, precum și la râul Jijia cu afluenții săi, printre care și Miletinul, în bazinul căruia se află teritoriul comunei Șipote
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
așezărilor din cadrul comunei Șipote pentru terasele pârâului Miletin, care străbate această zonă. Astfel, satele Chișcăreni, Șipote, Iazu-Vechi,Mitoc, Hălceni sunt situate de o parte și de cealaltă a văii Miletinului,o importanță deosebită pentru aceste așezări avându-l și elementul hidrologic. Se știe că din punct de vedere al condițiilor naturale, problema apei reprezintă punctul cheie în cadrul așezărilor umane,un rol important avându-l adâncimea accesibilă și calitatea apei. Nici o așezare nu se stabilește într-un loc unde populația ar întâmpina
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Chișcăreni ș.a.). Alunecările de teren reprezintă procese dinamice actuale cu o amploare deosebită, ce au afectat depozitele de terasă din sectorul Miletin și chiar depozite sarmațiene. Declanșarea și evoluția unor astfel de procese reprezintă combinarea unor factori cauzali,precum: regimul hidrologic și aportul natural din precipitații, hidrogeologia zonei,parametrii fizico- mecanici și petrografici ai rocilor constituente, lipsa unei vegetații cu sistem radicular adecvat și factorul antropic. Pe teritoriul com. Șipote, alunecările active afectează suprafețe mari atât pe versanții consecvenți, cât și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ci și din țară și din întreaga lume . Această ramură e considerată ca fiind păstrătoarea datinilor și a ființei de neam a românilor. Spațiul comunei Șipote a beneficiat de condiții naturale favorabile pentru agricultură, atât din punct de vedere climatic, hidrologic, cât și al resurselor solice. Așadar, economia comunei are un caracter preponderent agricol, principalele activități economice în cadrul acestei așezări fiind agricultura și negoțul cu produse agricole. Complementar cu această activitate de bază, șipotenii s-au preocupat și de mici
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
este reprezentată prin câteva forme depresionare care constituie trasee de concentrare a scurgerilor de suprafață în urma ploilor mari sau la topirea zăpezilor. Pârâul Ezăreni, afluent al pârâului Nicolina, este cel mai important curs de apă cu debitul nepermanent. Datorită regimului hidrologic torențial ,acesta este regularizat prin două bazine de acumulare. Apele de suprafață provin din ploi și zăpezi, iar pe terenurile cu pantă mai mare de 8% curg cu viteză spre căile apropiate, antrenând mari cantității de pământ din stratul fertil
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
didactic universitar, încadrând-o preparator la Laboratorul de Hidrobiologie. Aici s-a format în domeniul hidrobiologiei, participând la cursurile și lucrările de Hidrobiologie, Oceanologie și Limnologie. Primele cercetări științifice sunt orientate asupra lacului Ciurbești de lângă Iași. Au fost urmărite caracteristicile hidrologice și hidrobiologice ale acestui lac. A reușit să urmărească populațiile din diferite biocenoze (plancton, necton, bentosă în dinamica și interrelațiile lor. A trecut apoi la cercetările hidrobiologice privind cunoașterea lacurilor de acumulare. Aduce contribuții meritorii în ceea ce privește valorificarea din punct de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
posibil prin contaminarea dunelor de nisip cu o bacteria numită Bacillus Pasteurii și care, odată intrată În contact cu nisipul, face ca acesta să se omogenizeze și să devină un material solid comparabil cu cimentul. 1.2.2.3 Hazarde hidrologice Inundațiile Cele mai cunoscute forme de hazard hidrologic sunt inundațiile . Totodată acestea produc și cele mai răspândite dezastre de pe Terra. Inundațiile sunt și cele mai Întâlnite hazarde din România, Însă țara cea mai afectată de inundații este Bangladesh unde 30
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
bacteria numită Bacillus Pasteurii și care, odată intrată În contact cu nisipul, face ca acesta să se omogenizeze și să devină un material solid comparabil cu cimentul. 1.2.2.3 Hazarde hidrologice Inundațiile Cele mai cunoscute forme de hazard hidrologic sunt inundațiile . Totodată acestea produc și cele mai răspândite dezastre de pe Terra. Inundațiile sunt și cele mai Întâlnite hazarde din România, Însă țara cea mai afectată de inundații este Bangladesh unde 30% din suprafața țării este periodic acoperită de ape
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
află într-o rapidă și continuă extindere, un număr din ce în ce mai mare de profesioniști furnizează servicii importante într-o arie diversă de activități, de genul: * planificarea și auditarea; * managementul energiei și al deșeurilor; * sisteme alimentare sustenabile; * gestionarea resurselor de apă și hidrologice; * managementul adaptativ; * dezvoltarea economică a comunităților; * sustenabilitatea științei; * îmbunătățirea modului de realizare a afacerilor; * construcții ecologice; * dezvoltarea comunității internaționale etc. Despre aceștia în general, The International Society of Sustainability Professionals (ISSP) Releases 2010 Special Report 62, asociația leader a profesioniștilor
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de decizie, în vederea documentării gospodăririi raționale a rezervelor de apă, a alimentării cu apă a orașelor Iași și Huși, a regularizării debitelor râurilor și prevenirii inundațiilor sau a dezvoltării pisciculturii, profesorul I. Gugiuman și a orientat cercetările spre studierea regimului hidrologic al râurilor Prut, Jijia, Bahlui, lacurilor de acumulare și iazurilor de interes local din bazinul Jijia Bahlui, inundațiilor Bahluiului și pericolului lor asupra dezvoltării spațiale a orașului Iași etc. Tot la cerere, întocmește monografiile geografice complexe ale orașelor Pașcani, Focșani
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
științifică V. Adamachi”, vol.XXIX,nr.3-4, Iași, 1943; Zonele de influență economică ale orașului Huși, în „Revista științifică V. Adamachi”, vol. XXIX, nr. 3-4, Iași, 1943; Depresiunea Huși, studiu de geografie fizică și economică, Edit. Științifică, București,1943; Regimul hidrologic al Mureșului, în „Revista științifică V. Adamachi”, vol.XXX., nr. 4, Iași,1944; Contribuții la istoricul cercetărilor meteorologice din Moldova, în „Revista științifică V. Adamachi”, vol. XXXI, nr. 4, Iași; O colonie de bucovineni în Ținutul Fălciului, în „Revista geografică
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
prea adesea erori, vrute și nevrute. Mai mult, căci epurarea cere multă energie, plantele folosesc energia nepoluantă a Soarelui, iar omul una produsă undeva, evident poluând, chiar mai mult decât epurează folosind acea energie. Chiar și o hidrocentrală poluează, căci modifică regimul hidrologic al râului, divide ecosistemele acvatice etc.; o poluare mai ocultată deci. Cât despre atomocentrale, poluarea lor e Încă mai ocultată, căci se manifestă doar accidental, deci imprevizibil. Deci, ce-ar trebui făcut? Să semănăm pe maluri stuf? Nicidecum. Vine el
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
didactic universitar, încadrând-o preparator la Laboratorul de Hidrobiologie. Aici s-a format în domeniul hidrobiologiei, participând la cursurile și lucrările de Hidrobiologie, Oceanologie și Limnologie. Primele cercetări științifice sunt orientate asupra lacului Ciurbești de lângă Iași. Au fost urmărite caracteristicile hidrologice și hidrobiologice ale acestui lac. A reușit să urmărească populațiile din diferite biocenoze (plancton, necton, bentosă în dinamica și interrelațiile lor. A trecut apoi la cercetările hidrobiologice privind cunoașterea lacurilor de acumulare. Aduce contribuții meritorii în ceea ce privește valorificarea din punct de
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
din care 716 km curge pe teritoriul țării noastre, făcând hotar natural cu statele vecine, Ucraina și Moldova. Are o luncă largă și fertilă iar apele lui sunt binefăcătoare locuitorilor de pe ambele maluri. Afluenții lui mai de seamă din bazinul hidrologic din România sunt: Ghireni, Volovăț, Bașeu, Jijia, Corogea și Covurlui, iar pe malul stâng, în statul vecin Moldova, primește afluenții: Lopatnic, Draghiște cu Racovăț, Camenca și Căldărușa, Gârla Mare, Nerova, Lăpușna, Sărata și Larga, deci are un bazin hidrologic mare
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
bazinul hidrologic din România sunt: Ghireni, Volovăț, Bașeu, Jijia, Corogea și Covurlui, iar pe malul stâng, în statul vecin Moldova, primește afluenții: Lopatnic, Draghiște cu Racovăț, Camenca și Căldărușa, Gârla Mare, Nerova, Lăpușna, Sărata și Larga, deci are un bazin hidrologic mare. În antichitate i se spunea Pyretus. Siretul curge, de la izvorâre și până la vărsare, pe o distanță de 740 km, intră astăzi, în țara noastră în localitatea Siret, care în anul 1340 era reședință domnească, parcurge 576 km și străbate
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
576 km și străbate Podișul Moldovei de la nord la sud până la vărsarea în Dunăre. Afluenții principali sunt: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Râmnic, ce izvorăsc din Carpații Orientali, iar afluentul Bârlad izvorăște din Podișul Bârladului. Siretul are cel mai mare bazin hidrologic din România. În antichitate i se spunea Seretos (Hierasus). În lunca lui se găsesc municipiile: Pașcani, Roman, care în anul 1391 este atestat de voievodul Roman I, sub numele de Târgul de Jos, cu cetate din lemn, după care primește
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
din care 716 km curge pe teritoriul țării noastre, făcând hotar natural cu statele vecine, Ucraina și Moldova. Are o luncă largă și fertilă iar apele lui sunt binefăcătoare locuitorilor de pe ambele maluri. Afluenții lui mai de seamă din bazinul hidrologic din România sunt: Ghireni, Volovăț, Bașeu, Jijia, Corogea și Covurlui, iar pe malul stâng, în statul vecin Moldova, primește afluenții: Lopatnic, Draghiște cu Racovăț, Camenca și Căldărușa, Gârla Mare, Nerova, Lăpușna, Sărata și Larga, deci are un bazin hidrologic mare
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
bazinul hidrologic din România sunt: Ghireni, Volovăț, Bașeu, Jijia, Corogea și Covurlui, iar pe malul stâng, în statul vecin Moldova, primește afluenții: Lopatnic, Draghiște cu Racovăț, Camenca și Căldărușa, Gârla Mare, Nerova, Lăpușna, Sărata și Larga, deci are un bazin hidrologic mare. În antichitate i se spunea Pyretus. Siretul curge, de la izvorâre și până la vărsare, pe o distanță de 740 km, intră astăzi, în țara noastră în localitatea Siret, care în anul 1340 era reședință domnească, parcurge 576 km și străbate
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
576 km și străbate Podișul Moldovei de la nord la sud până la vărsarea în Dunăre. Afluenții principali sunt: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Râmnic, ce izvorăsc din Carpații Orientali, iar afluentul Bârlad izvorăște din Podișul Bârladului. Siretul are cel mai mare bazin hidrologic din România. În antichitate i se spunea Seretos (Hierasus). În lunca lui se găsesc municipiile: Pașcani, Roman, care în anul 1391 este atestat de voievodul Roman I, sub numele de Târgul de Jos, cu cetate din lemn, după care primește
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Cele mai ridicate valori ale vitezei vântului corespund perioadei de iarnă și primăvară, când se depășesc 3-4m/s. HIDROGRAFIA Apele de suprafață sunt reprezentate de răul Bahlui și de afluenții acestuia: Buhalnița, Gurguiata și Sticlăria. Râul Bahlui are un regim hidrologic torențial, care se manifestă prin eroziuni și surpări ale albiei minore, dar și ușoare inundații locale. Viteza de scurgere este în medie de 0,288 m/s, iar cea maximă de 0,348 m/s la Hîrlău. Scurgerea maximă cea
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
și echipamente; - graficul general de realizare a investiției, livrări, recepții; - alte condiții sau precizări de elaborare și de prezentare a ofertelor, pe care persoana juridică achizitoare sau organizatorul licitației le considera necesare (date cu privire la starea terenului, a drumurilor, a situației hidrologice, a rețelelor sub și supraterane, alte particularități ale amplasamentului etc.). Articolul 6.4. Documentele licitației se pun la dispoziția contractanților, contra cost, de către organizatorul licitației. Prețul de vînzare al documentelor licitației nu poate depăși costul multiplicării acestora. Articolul 6.5
HOTĂRÎRE Nr. 592 din 2 noiembrie 1993 *** Republicată pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de organizare a licitaţiilor, prezentarea ofertelor şi adjudecarea investiţiilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109645_a_110974]
-
și echipamente; - graficul general de realizare a investiției, livrări, recepții; - alte condiții sau precizări de elaborare și de prezentare a ofertelor, pe care persoana juridică achizitoare sau organizatorul licitației le considera necesare (date cu privire la starea terenului, a drumurilor, a situației hidrologice, a rețelelor sub și supraterane, alte particularități ale amplasamentului etc.). Articolul 6.4. Documentele licitației se pun la dispoziția contractanților, contra cost, de către organizatorul licitației. Prețul de vînzare al documentelor licitației nu poate depăși costul multiplicării acestora. Articolul 6.5
HOTĂRÎRE Nr. 592 din 2 noiembrie 1993 *** Republicată pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de organizare a licitaţiilor, prezentarea ofertelor şi adjudecarea investiţiilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109646_a_110975]