8,389 matches
-
69]. MANIFESTĂRI NEUROLOGICE Îmbracă o multitudine de tablouri clinice:leucoencefalopatie necrotizantă multifocală;vasculopatie cerebrală neinflamatorie ocluzivă cu infarcte corticale și subcorticale;encefalopatie paraneoplazică;encefaloradiculopatie;polineuropatie cronică inflamatorie demielimizantă (sindrom Guillain-Barré) cronică recidivantă;neuropatie motorie subacută;miastenia gravis paraneoplazică [38, 72-75]. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ Este o manifestare paraneoplazică rară care se produce prin mecanisme variate: producerea ectopică de angiotensinogen, angiotensină I și II sau renină [78]. DIAREEA APOASĂ Este considerată o manifestare paraneoplazică relativ frecventă în CHC, cu o frecvență în 3,7
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623]
-
cumplite boli [164]. Hemangiomatoza capilară pulmonară Reprezintă o tumoră benignă foarte rară alcătuită din numeroase vase capilare cu pereți subțiri care proliferează difuz și agresiv în interstițiul pulmonar, în jurul și în interiorul vaselor pulmonare și căilor aeriene mici [168]. Pacienții prezintă hipertensiune pulmonară care duce lent progresiv la insuficiență cardiacă dreaptă. Radiologic se descrie aspect reticular și nodular al câmpurilor pulmonare [151]. Singurul tratament eficient este transplantul pulmonar bilateral [41], transplantul unilateral nefiind indicat [36]. Tumora chistică fibrohistiocitică Tumora este extrem de rară
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
Liver Cancer) a fost propus de Lovet și colab. în 1999 este un algoritm de stadializare și tratament în funcție de dimensiunile tumorii, numărul leziunilor, invazia portală, funcția hepatică (clasa Child) indicele de performanță și de prezența sau nu a semnelor de hipertensiune portală [23]. Avantajul major al stadializării BCLC este cuantificarea, odată cu stadializarea, a posibilității de tratament și a speranței de viață. Stadializarea BCLC este singura care în momentul actual îndeplinește aceste cerințe multiple. Conform acestui sistem pacienții diagnosticați cu CHC sunt
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92138_a_92633]
-
EVALUAREA EFICIENȚEI DIVERSELOR TIPURI DE INTERVENȚIE TERAPEUTICĂ Rezultatele variatelor metode tratament ale CHC pot fi prezise de modele prognostice specifice. Astfel, în cazul pacienților propuși pentru rezecții hepatice severitatea insuficienței hepatice influențează major ratele de morbiditate și mortalitate postoperatorii. Absența hipertensiunii portale semnificative clinic (gradientul presional venos hepatic < 10 mm Hg sau prezența varicelor esofagiene), a trombocitopeniei și un nivel normal al bilirubinemiei pot prezice evoluția favorabilă postoperatorie [35]. Eșecul rezecțiilor hepatice se datorează cel mai frecvent dezvoltării recurențelor. Recurențele precoce
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Balahura () [Corola-publishinghouse/Science/92140_a_92635]
-
bolnavilor este influențat major de prezența și severitatea fibrozei hepatice coexistente [38]. Alte caracteristici tumorale nefavorabile înaintea chirurgiei curative sunt absența capsulei tumorale, valorile preoperatorii ridicate ale α-fetoproteinei serice și diferențierea tumorală slabă [39-41]. După tratamentul prin ablație percutană prezența hipertensiunii portale nu influențează major prognosticul. La acești pacienți cei mai importanți factori de prognostic sunt clasa ChildPugh, dimensiunea tumorii și răspunsul la tratament [42]. Pacienții cu eșec terapeutic au rate mai mici de supraviețuire, independent de dimensiunile tumorii. După chemoembolizare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Balahura () [Corola-publishinghouse/Science/92140_a_92635]
-
cu peste 50% a dimensiunilor tumorii reprezintă factorul de prognostic major [43]. În cazul transplantului hepatic durata de timp pe lista de așteptare influențează major prognosticul, deoarece în această perioadă se poate petrece progresia tumorală cu pierderea indicației operatorii. Existența hipertensiunii portale nu influențează major prognosticul în aceste cazuri. Dimensiunea tumorii, nivelul AFP și evidențierea creșterii tumorale sunt parametri ce pot prezice progresia bolii la pacienții aflați pe lista de așteptare pentru transplant. Examenul anatomopatologic al piesei poate estima suplimentar riscul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Balahura () [Corola-publishinghouse/Science/92140_a_92635]
-
sangvin și peretele arterial, endoteliul vascular reprezintă un organ complex, cu multiple funcții. Disfuncția endotelială este un element central în patogeneza aterosclerozei. La pacienții uremici, ca și la alte categorii de bolnavi cu risc înalt pentru ATS severă (diabet zaharat, hipertensiune arterială esențială, dislipidemie), s-a demonstrat prezența unei disfuncții endoteliale importante. Fiziologia endoteliului vascular Reglarea tonusului vascular Endoteliul vascular răspunde la stimuli mecanici (tensiunea parietală) și chimici (mediatori) prin eliberarea unor substanțe constrictoare și dilatatoare. Oxidul nitric (NO; factorul relaxant
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
L-NMMA, un inhibitor de NO-sintetază, este crescut; aceasta sugerează alterarea producției bazale de NO [Kiowski et al. 1994]. Mecanismul exact prin care fumatul induce disfuncția endotelială nu a fost bine definit, însă contribuția stresului oxidativ augmentat este foarte probabilă. Hipertensiunea arterială La pacienții cu HTA esențială se constată alterarea producției de NO (dar și de endoteline). Astfel, perfuzia intraarterială de L-NMMA la hipertensivi are un efect vasoconstrictor mai redus decât la normotensivi [Calver et al., 1992; Lyons et al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
Schiffrin și Deng, 1996], iar cea a arterelor de capacitanță este crescută [Haynes et al., 1993]. în concluzie, în HTA esențială este perturbată atât funcția vasodilatatoare, cât și cea vasoconstrictoare a endoteliului. Dacă aceste modificări reprezintă cauze ori consecințe ale hipertensiunii este, în lumina datelor actuale, încă neclar. Disfuncția endotelială la pacientul uremic Numeroase studii clinice au evidențiat prezența disfuncției endoteliale încă în stadiile predialitice ale IRC, disfuncția fiind proporțională cu gradul acesteia [Annuk et al., 2001]. Pacienții cu insuficiență renală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
producția de NO cu 17%), induce vasoconstricția inelului aortic și crește TA în studiile experimentale [Vallance et al., 1992]. De aici s-a tras concluzia că acumularea ADMA în insuficiența renală cronică ar reprezenta un posibil factor implicat în patogeneza hipertensiunii arteriale și a aterosclerozei. Recent, un studiu al lui Kielstein et al. [1999] a relevat concentrații mari ale ADMA la pacienții hemodializați. Interesant în același studiu a fost evidențierea unor niveluri normale ale ADMA la pacienții tratați prin dializă peritoneală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
copilărie să prezinte o rată crescută a mortalității prin cardiopatie ischemică. în fapt, acest lucru nu se constată; deși mortalitatea cardiacă este impresionantă la această categorie de pacienți, majoritatea deceselor sunt atribuite hiperkalemiei, hiperhidratării și insuficienței cardiace acute determinate de hipertensiunea arterială severă [Querfeld, 2002]. Principalii factori de risc cardiovascular la pacienții renali sunt discutați în capitolul II și sintetizați în tabelul I. Factorii implicați în dezvoltarea aterogenezei la pacientul renal sunt redați în figura 1. Mediul metabolic din insuficiența renală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
diabetici drept subiecți de control) lipsește încă. Cel puțin unele, dacă nu toate mecanismele care promovează ateroscleroza ar putea fi influențate terapeutic. III.3. Arterioscleroza Remodelarea arterială la pacientul uremic O dată cu înaintarea în vârstă și sub influența unor factori multipli, hipertensiunea arterială fiind probabil cel mai marcant dintre aceștia, peretele arterelor mari, de conductanță, suferă un intens proces de remodelare, ducând la alterarea proprietăților sale viscoelastice. Sistemul arterial al pacienților cu insuficiență renală cronică în stadiile predialitice, precum și al celor cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
îmbătrânire precoce. Factorii asociați cu creșterea rigidității arteriale la populația renală sunt redați în tabelul IV. Mecanismele prin care rigiditatea arterială este crescută la pacienții renali nu sunt bine precizate. Rigiditatea arterială crescută este atribuită într-o oarecare măsura vârstei, hipertensiunii arteriale, stresului parietal și unor factori de risc cardiovasculari clasici, precum hiperglicemia cronică, hipercolesterolemia, fumatul, sedentarismul sau obezitatea. Există însă și factori specifici pacienților renali, precum calcificările vasculare, hiperhidratarea cronică, microinflamația cronică, hiperactivitatea simpatică, activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron, creșterea oxidării LDL-colesterolului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
fiind mai mare la vârste mai tinere! Pacienții cu calcificări importante erau mai vârstnici, prezentau mai frecvent HTA, aveau o vechime mai mare în dializă și niveluri mai ridicate ale PTH. Gradul calcificării s-a corelat pozitiv cu vârsta, prezența hipertensiunii arteriale și cu gradul calcificărilor valvulare (valva mitrală era calcificată la 59%, iar cea aortică la 55% dintre pacienții dializați). b) Prezența la vârste extrem de tinere a calcificărilor coronariene la pacienții renali. Goodman [i col. [2000] au examinat, cu ajutorul CTEE
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
a calcificărilor cardiace (dublare a scorului de calcificare la 1-1,5 ani, față de creșteri cu 25% pe an la non-renali). Prevalența și amplitudinea calcificărilor coronariene se corelează cu sexul masculin, vârsta, vechimea în dializă, într-o oarecare măsură și cu hipertensiunea arterială, nivelurile serice ale parathormonului și valoarea produsului fosfocalcic. Calcificările valvei aortice impactul asupra hipertrofiei ventriculare stângi Hipertrofia ventriculară stângă (HVS) este un predictor major și independent al morbi-mortalității cardiovasculare în populația generală, la bolnavii cu IRC în stadiile predialitice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
la intima arterială, cuprinzând și media, rezultând o creștere generalizată a rigidității vasculare și, prin aceasta, a postsarcinii ventriculului stâng. Rigiditatea arterelor mari, ca o expresie a procesului difuz de arterioscleroză, crește în populația generală o dată cu vârsta și cu prezența hipertensiunii arteriale [Goldsmith, Ritz [i Covic, 2004]. La pacienții cu insuficiență renală cronică terminală, rigiditatea arterială este mult mai pronunțată față de non-uremici, aceste modificări fiind independente de prezența plăcilor aterosclerotice. Pierderea elasticității arterelor (exprimată prin parametri precum viteza undei de puls
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
și a androgenilor determină scăderea masei slabe a organismului, în timp ce creșterea prolactinei duce la creșterea masei grase (3). La rândul său, creșterea masei grase, mai ales cu dispunere intraabdominală, alături de scăderea activității fizice, explică prevalența crescută la vârstnici a insulinorezistenței, hipertensiunii arteriale (HTA), dislipidemiei și a bolii aterosclerotice. Consecințele scăderii masei musculare (sarcopenie) pot fi dramatice, putându-se ajunge la imposibilitatea deplasării și a menținerii echilibrului (cu risc crescut de cădere și de fracturi, mai ales în condițiile în care scade
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
compuși organo-sulfurici, de unde și mirosul caracteristic. Usturoiul determină creșterea HDL-colesterolului și scăderea colesterolului total, a LDL-colesterolului, a trigliceridelor, a TA, a fibrinogenului și a agregării plachetare, prin toate aceste efecte determinând reducerea riscului cardiovascular (41). 52.3. Nutriția vârstnicului cu hipertensiune arterială HTA este un factor major de risc cardiovascular. Prevalența sa este mult crescută la vârstnici, situându-se între 50 i 80% (42). Astăzi este pe deplin dovedit că tratamentul HTA ameliorează considerabil prognosticul cardiovascular al vârstnicilor (43). Factorii de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
corporale este urmată de modificări în același sens ale TA. Obezitatea de tip abdominal este un factor de risc important pentru creșterea TA . Se apreciază că 60% dintre adulții hipertensivi au un exces ponderal de peste 20% și că 20-30% dintre hipertensiuni sunt atribuite obezității (44). Mecanismele prin care obezitatea determină creșterea TA sunt multiple, cele mai importante fiind: hipervolemia, creșterea debitului cardiac fără o reducere corespunzătoare a rezistenței periferice, creșterea activității sistemului nervos simpatic, afectarea funcției renale și rezistența crescută la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
evenimentelor cardiovasculare majore (48). În prezent, nu există recomandări oficiale asupra consumului de sare la vârstnici; majoritatea autorilor consideră că este necesară doar o restricție moderată de sare: 6-8 g/zi (10). Restricții mai importante sunt necesare la vârstnicii cu hipertensiune sistolică izolată, cu obezitate abdominală, de rasă neagră (are sensibilitate mai mare la sare) și la care hipertensiunea este rezistentă la tratamentul medicamentos. Se recomandă ca, în loc de sare, să se folosească alte condimente: mărar, pătrunjel, cimbru, tarhon, zeamă de lămâie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
consideră că este necesară doar o restricție moderată de sare: 6-8 g/zi (10). Restricții mai importante sunt necesare la vârstnicii cu hipertensiune sistolică izolată, cu obezitate abdominală, de rasă neagră (are sensibilitate mai mare la sare) și la care hipertensiunea este rezistentă la tratamentul medicamentos. Se recomandă ca, în loc de sare, să se folosească alte condimente: mărar, pătrunjel, cimbru, tarhon, zeamă de lămâie, mici cantități de piper etc. În absența acestora, mâncarea este fadă și vârstnicul, care deja are un apetit
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
dificilă din cauza fie a refluxului venos, fie a obstrucției. Refluxul venos este cauzat de distrugerea valvelor, ce poate fi primară-prin schimbări degenerative ale cuspelor sau secundară prin slăbirea comisurilor valvulare și lărgirea acestora. Obstrucția este consecința TVP. În ambele cazuri, hipertensiunea venoasă persistentă timp îndelungat duce la apariția varicelor, edemului, durerii, eczemei, lipodermatosclerozei și, în final, a ulcerelor. 34.2.1. Date de epidemiologie În țările dezvoltate, boala venoasă periferică, cu toate complicațiile sale, afectează până la jumătate din populația adultă și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
2.1. Date de epidemiologie În țările dezvoltate, boala venoasă periferică, cu toate complicațiile sale, afectează până la jumătate din populația adultă și consumă până la 1 2% din totalul cheltuielilor de sănătate (66). Prevalența crește considerabil în cazul populației vârstnice, deoarece hipertensiunea venoasă necesită o perioadă îndelungată pentru a cauza insuficiența venoasă cronică simptomatică. Un studiu din Marea Britanie efectuat pe un lot randomizat de 792 de pacienți cu vârste între 60 și 97 de ani (vârsta medie 71 de ani), publicat în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
a telangiectaziilor (C1) (70). 34.2.2. Fiziopatologie Returul venos de la nivelul membrelor inferioare depinde de forța de contracție a musculaturii gambei, funcționarea corectă (unidirecțională) a valvelor de pe traseul vascular și de permeabilitatea venoasă. Afectarea oricăruia dintre acești factori determină hipertensiune venoasă, principalul factor hemodinamic cauzator al simptomelor și semnelor insuficienței venoase cronice. Presiunea venoasă de repaus este în jur de 90 mmHg (cu variații în funcție de înălțime), scade la 30 mmHg postambulator în cazul unui pacient sănătos și revine la 90
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
arteriale prin compresiune extrinsecă ( phlegmasia cerulea dolens), pulsuri absente și chiar gangrenă. Rareori, pacientul ce suferă de insuficiență venoasă cronică de o perioadă îndelungată de timp se poate prezenta în urgență cu o fistulă veno cutanată situată distal, însoțită de hipertensiune venoasă maximă. Din experiența Clinicii de Chirurgie Vasculară, aceste cazuri se întâlnesc cel mai adesea la vârstnicii ce asociază insuficiența cardiacă (IC) dreaptă și insuficiență tricuspidiană severă. Acești pacienți prezintă incompetență valvulară la nivelul membrelor inferioare, rezultând o importantă hipertensiune
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]