14,015 matches
-
privește de jur împrejur, nu-i nimeni decât pescărușii. Și noi. Îmi spune să-nchid ochii și ce aud să cuprind. ...visul mării era atât de albastru că am simțit un fel de cântec sărat din zarea mereu beduină, cu hotarul pierdut în ochiul închis spre ascult. Buzele noastre nu știau de sărut, dar despre visul mării se întrebau mereu și mereu. Era vremea când nu se făcuse demult, când gustasem din prima lumină ca visul mării sub unduirea serii... Într-
VERSURI DE IUNI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361072_a_362401]
-
cea aleasă Octombrie dantela cea aleasă Sobrietatea toamnei naște anacruze Octombrie întoarce fila-n calendar Am început să scriu în ritm de frunze Sonete galbene sub umbra rară de arțar Octombrie sub umbră de arțar Trec norii cavalcadă, invazie fără hotar Și mi se pare-ntruna că mă clatin Octombrie întoarce fila-n calendar Și răvășit sunt și mă cutremur ca un paltin Octombrie și mă cutremur ca un paltin Ce iarbă veștedă îmi mătură aripa O pasăre rănită privindu-și
OCTOMBRIE ÎNTOARCE FILA-N CALENDAR de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361107_a_362436]
-
sensibile, cu formă literară corectă și mesaj sufletesc. Cele pe care le-a compus au frăgezimea nufărului, iubirea și contemplativitatea mării albastre, dorul Dunării...! Ca interpretă a folclorului dobrogean, artista Aneta Stan a făcut nenumărate turnee în țară și pese hotare a cucerit premii la importante concursuri artistice, a obținut, diplome, medalii, plachete, câteva exemple fiind ,,Medalia Națională pentru Merit Cultural” cl I , acordată pe 1 decembrie 2012, din partea Președinției Române, diploma „Etnos”, decernată în 2001 la Gala premiilor Etnos, organizată
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
Facultatea de Industrie Ușoară, Iași. Inginer, profesor. Locuiește din 2009 în București. Debut publicistic în 1964 în revista „Tribuna” din Cluj și cu poezie în decembrie 1965, în revista „Familia” din Oradea. 42 de cărți publicate: Balade- 1993, Semne de hotar -1994, Brazde și sigilii- 1994, Tansa, oameni și locuri- 1996, Aproape mire- 1996, Balada popii din Cicârlău- 1998, La judecata florilor -1998, Zece păstrăvi argintii- 1998, Lecții de haiku - 1999, Rugăciuni și psalmi- 1999, Norii se golesc, traducere a cărții
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL „ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” de EMILIA DĂNESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361178_a_362507]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > LA BUNICA MEA-N CURTE Autor: Maria Cozma Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Flori de stânjenei alături de-o cărare îmbrăcau în violet un hotar de soare. O capră cu doi iezi legată mai la vale, îmi părea însetată... iute alergam la cișmea să-i aduc apă; nici nu atingea căldarea plină ochi, dezlegată ea voia să bea din libertate... aceeași sete noi aveam. Bunica
LA BUNICA MEA-N CURTE de MARIA COZMA în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361223_a_362552]
-
brad cu rădăcini de dac, ce știe a rosti cuvântul vertical, nu în neant, nici-n văpăi de lumină, ci în litera străbună înghețată-n unda unui Lac. Azi vreau să fiu nebună, să caut morții ce-au plâns pentru hotare, să le fiu eu îngerul cu ochi de lună înainte de-a gândi: cum se usucă ramu-n plină vară și cum la fiecare zare mediocrii-ngroapă numele-i de țară. (Cannes, 31 octombrie 2010) Referință Bibliografică: Tremurarea-n al ei
TREMURAREA-N AL EI GÂND de MARIA COZMA în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361221_a_362550]
-
participanți. „Vizitatorii au ocazia să deguste cele mai renumite vinuri, dintre care un sortiment este oferit gratuit, să se înfrupte din bucatele delicioase specifice bucătăriei cipriote și să cânte și să danseze alături de artiștii ansamblurilor folclorice din Cipru și de peste hotare, care creează o ambianță în ton cu evenimentul”- îmi spune prietena noastră Fiorentina. Emblema festivalului este, începând cu 1962, un cultivator de viță de vie și care se regăsește pe multe dintre etichetele vinurilor cipriote. Legendele vechilor locuitori ai Ciprului
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
după ce ne spălam la lavoarul din fier, ne frecam bine dinții cu sare mare, servea câte 2-3 lingurițe de șerbet, mai ales din trandafir cu un pahar de apă proaspătă scoasă atunci din fântâna cu cumpănă din fața casei, construită pe hotar ca să poată lua apă și alții. După aceea mâncam bine, Iosif având o vorbă: „mâncarea de dimineață e ca însurătoarea de tânăr”. Era foarte priceput. Încă de tânăr cosea la mașină, țesea la război - și culmea - deseori torcea, întrecându-se
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
picură pe față și pe ochi roua Soarele se oglindește persuasiv în ea Simt cum îmi cresc pe buze rugăciunile Iar sfinții mă înconjoară cu aura lor. Dă-mi zile, Doamne, să gust pacea din mine Cu Tine pavăză la hotarul dintre bine și rău Să ascult viorile cântându-mi doar iubire Acum, când simt răsăritul din mine. Referință Bibliografică: Răsăritul din mine / Vasilica Ilie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 219, Anul I, 07 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright
RĂSĂRITUL DIN MINE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360827_a_362156]
-
prin praznice date fără slujbă, spălatul pe picioare înainte de praznic, obicei rămas în sat din timpul străvechi. Călușul,unul dintre cele mai semnificative obiceiuri populare, însemnată manifestare folclorică, cu urme din vechime și cu o literatură bogată, cunoscut și peste hotare, a fost consemnat pentru prima dată la Dimitrie Cantemir în ,, Descriptio Moldaviae” Marin Preda, în ,,Moromeții” realizează o adevărată pagină antologică, de la selectarea tinerilor în constituirea cetei călușarilor, până la adevăratele spectacole ce nu au egal în viața satului. Sunt toate
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
puse-n culoare Cu legea-n puritate ca roua în Sinai; Izvor de iubire, de har deschizând cărare Ce ne urcă-n timp sufletul în rai.. În existența mea pe poteci de gând, mă întorc la tine mereu Icoană fără hotar cum se întoarce vara la seceră pe rând și-n dorul ei de casă ,corabia la far. Mă-ntorc la Icoana icoanelor ca la un sfânt altar, La Chipul ce-l poartă în memorie și vântul; Mă închin la El
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360851_a_362180]
-
puse-n culoare Cu legea-n puritate ca roua în Sinai; Izvor de iubire, de har deschizând cărare Ce ne urcă-n timp sufletul în rai.. În existența mea pe poteci de gând, mă întorc la tine mereu Icoană fără hotar cum se întoarce vara la seceră pe rând și-n dorul ei de casă ,corabia la far. Mă-ntorc la Icoana icoanelor ca la un sfânt altar, La Chipul ce-l poartă în memorie și vântul; Mă închin la El
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360851_a_362180]
-
ceea ce lasă în urmă, și se îndreaptă spre orașe, în speranța unui viitor mai bun, alături de copiii lor din Alba Iulia, Deva sau Cluj Napoca, iar alții vor să plece pur și simplu în alte locuri din țară sau chiar dincolo de hotarele acesteia. Strămutare?! Doar bătrânii pentru care banii nu mai înseamnă mare lucru, au tăria de a spune în continuare un NU hotărât. La doar 10 kilometri de Roșia Montană, se află dovada palpabilă a urmărilor pe care exploatarea irațională și
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360920_a_362249]
-
în sufletele celor ce aruncă în stingă și în dreapta cu milioane și miliarde, smulse de cele mai multe ori din buzunarul contribuabilului, arta băcăuana se vede văduvita de dispariția unui plastician înzestrat, care a dus faima picturii și graficii românești pînă dincolo de hotare. Născut la 27 decembrie 1952, la Podoleni, județul Neamț, artistul a debutat expozițional acum trei decenii, cînd, la Bacău, și-a deschis prima personală. I-au urmat altele, vernisate la Bacău (1970, 1976), Slănic Moldova (1975), Focșani (1977), Iași (1977
DESTIN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360887_a_362216]
-
Mladin - toți înaintași ai săi pe Scaunul istoric și duhovnicesc al Ardealului!... Am mai constatat că lumea realizează faptul că nu poate fi scrisă istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Mitropolitul Antonie Plămădeală - care este o adevărată piatră de hotar pentru cultura și spiritualitatea Bisericii și a poporului nostru!... Nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea căci ni se
MITROPOLITUL ANTONIE PLAMADEALA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360930_a_362259]
-
frați chiriarhi, aduc și binecuvântarea bisericii mele la dezvelirea acestui măreț monument. La un praznic atât de mare cum este cel de astăzi nimeni nu poate sluji decât la un singur altar, la altarul neamului. Acest altar nu este în afară de hotarele țării, ci înlăuntrul lor și el este atât de larg încât poate cuprinde în jurul lui - mai presus de orice deosebiri - pe toți aceia în ale căror piepturi bate un suflet românesc și în ale căror vine curge sânge românesc. De
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
de puternice, încât ele cer o neîntârziată trecere la înfăptuirea lui, nu numai organelor bisericești eparhiale, ci și tuturor celorlalți factori care, într-un fel sau altul, au în grija lor întărirea și promovarea elementului românesc pe aceste plaiuri de hotar. Într-adevăr, este un lucru de alfabet creștinesc că nu se poate trezi, întări și promova religiozitatea credincioșilor fără o regulă de participare a lor la slujbele bisericești. Ori, în Oradea există o singură Biserică ortodoxă, care, acum, nu mai
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
strecurat atâția străini de alt neam și de altă lege decât a noastră, o catedrală ortodoxă înseamnă nu numai un act de recunoștință față de Dumnezeu, ci și un răspuns afirmativ dat din partea noastră voinții Sale de a fi noi stăpânitorii hotarelor acestora. În sfârșit, zidirea catedralei ortodoxe înseamnă zidirea acelui laborator ale cărui puteri dumnezeiești vor avea și menirea de a readuce în albia credinței și tradițiilor strămoșești pe atâția dintre frații noștrii înstrăinați din pricina vitregiei împrejurărilor. Iată de ce este nevoie
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
vă lăsați obiceiurile voastre! Noi ne-am luptat mult în această țară ca să ne fie bine. Și încă nu e bine! Vom mai lupta când va fi cazul. O să fie foarte greu de țara voastră, dacă toți tinerii pleacă peste hotare. Rămân acolo cei bătrâni și guvernanții o să-și bată joc de ei, implicit și de voi. Deschise ușa la somptuoasa vitrina frigorifică și puse pe masă o sticlă cu o etichetă foarte frumoasă, cu înscrisuri în limba greacă, "Ouzo". Este
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 2 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360900_a_362229]
-
Horezu: < >”51. Documentele studiate ne conturează imaginea unei situații apropiată de ceea ce s-a petrecut în cadrul relațiilor dintre sultanul otoman și patriarhul de Constantinopol: o înțelegere tacită între cele două puteri dintre care prima a avut permanent tendința să încalce hotarul celeilalte. Acceptând anumite compromisuri printre care credea că salvează fundamentele Bisericii Ortodoxe, Patriarhul Justinian s-a văzut confruntat pe parcursul îndelungatei sale păstoriri cu încălcări repetate ale statu-quo-lui stabilit inițial. Spre cinstea lui, el s-a opus, după cum s-a văzut
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
ciclul de poeme Hohotul Apelor, Editura „Albatros”. Au urmat: PRIVIND ÎN OCHII PATRIEI,Editura „Cartea Românească”, redactor de carte - Mircea Ciobanu/comentat de Nichita Stănescu pe coperta a patra, 1986, AȘA CUM SUNT, Editura „Eminescu”, redactor de carte - Nelu Oancea, 1989, HOTARUL DE FOC, Editura „Europa” - Craiova, cu prezentări de Nichita Stănescu și Gheorghe Tomozei, 1991, LA UMBRA CUVÂNTULUI, Editura „Semne”, 1995, SCHIMBAREA LA FAȚĂ,Editura „Semne”, 2001, TAURUL LUI FALARIS - MĂRTURISITORUL - Jurnal de poet, Editura „Semne”, 2003,MUZEUL DE PĂSTRĂVI - SCRISORI
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
spectacolul eu-rilor fără ură în dansul somnambul al recunoașterii artistul continuă să taie fragmente din mine încet ca un ax al roții dințate în care cineva în glumă a montat o foarfecă mică eficientă în controlul distrugerii formei reale fără hotare 10 februarie 2014 Referință Bibliografică: colaj al absurdului / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1137, Anul IV, 10 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
COLAJ AL ABSURDULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364128_a_365457]
-
dreptate, Prietene: „A simți înseamnă a nu fi atent!”). Acest florilegiu grupeză, în spațiul celor 735 de pagini, poeme în selecția autorului, din cele 17 cărți publicate până acum: HOHOTUL APELOR (1975), PRIVIND ÎN OCHII PATRIEI (1986), AȘA CUM SUNT (1989), HOTARUL DE FOC (1991), LA UMBRA CUVÂNTULUI (1995), SCHIMBAREA LA FAȚĂ (2001), TAURUL LUI FALARIS - MĂRTURISITORUL - Jurnal de poet (2003), MUZEUL DE PĂSTRĂVI - Scrisori din lazaret (2004), POȘTALIONUL DE SEARĂ - File din jurnalul unui heruvim (2005), DINCOLO DE TĂCERE - Jurnal de poet
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
căutarea sinelui? Fiecare poem este construit după un plan riguros, căci arta nu este numai inspirație, ci și „meșteșug”. În autoreflexele răpaniene se suprapun două planuri poetice: unul de echilibru, rezultat din contemplarea atemporală, rece, a Universului, „În Câmpie, pustiul hotarelor mute, nori de-ntristare ascund toți guzganii. Numai catargele inimii - anii - se-adună-ntre aripi mereu ... ” și altul, al trăirii pasionale, al arderii vitaliste, „Visul țărânii Tăcere rămână, sunet pur între abscisele uitării, jugul tandru al desperecherii cum să-l îndur? E
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
Nu am țară câtă țară Știu că trebuie să am, Dinăuntru și de-afară Cu hotare de haram Și cu lanțuri ne-nfierară. Nu am țară câtă vreme Vremile când lup eram Și nu câine care geme Au trecut și-n jug și-n ham Că rămân am a mă teme... Nu am țară câtă jale
NU AM ŢARĂ CÂTĂ ŢARĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364152_a_365481]