4,292 matches
-
este un lăcaș de cult ortodox construit în perioada 1969-1970 în satul Boroaia (județul Suceava). Ctitorii acestei biserici sunt preoții Ilarion și Alexandru Argatu. Pe lângă hramul "Sfinții Părinții Ioachim și Ana", biserica are și hramul "Înălțarea Domnului". Bisericii "Sfinții Părinți" din satul sucevean Boroaia i s-a pus temelia în anul 1924. I s-a realizat o fundație de 4 metri adâncime, însă lucrările au stagnat
Biserica Sfinților Părinți din Boroaia () [Corola-website/Science/308711_a_310040]
-
este un lăcaș de cult ortodox construit în perioada 1969-1970 în satul Boroaia (județul Suceava). Ctitorii acestei biserici sunt preoții Ilarion și Alexandru Argatu. Pe lângă hramul "Sfinții Părinții Ioachim și Ana", biserica are și hramul "Înălțarea Domnului". Bisericii "Sfinții Părinți" din satul sucevean Boroaia i s-a pus temelia în anul 1924. I s-a realizat o fundație de 4 metri adâncime, însă lucrările au stagnat timp de 22 ani, din cauza folosirii materialelor de construcții
Biserica Sfinților Părinți din Boroaia () [Corola-website/Science/308711_a_310040]
-
artă. Catapeteasma, în greutate de 24 de tone, a fost definitivată în timp de 2 ani de către Desideriu Papp și Nicolae Vamvacas. Biserica din Boroaia a fost sfințită la 21 mai 1977 de către episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Adrian Botoșăneanul, primind hramul Sfânta Ana și Sfânta Maria. Arhimandritul Ilarion Argatu a decedat la 11 mai 1999, la vârsta de 86 ani. A cerut să fie înmormântat în comuna Boroaia, acolo unde a ridicat, cu eforturi mari, o frumoasă biserică și unde a
Biserica Sfinților Părinți din Boroaia () [Corola-website/Science/308711_a_310040]
-
căutare de ajutor pentru reînființata mitropolie. Aici participa la primirea de către acesta a patriarhului ecumenic Părtenie al II-lea, aflat în trecere prin Țările Române, în drumul său de la Moscova la Ierusalim. Cu sprijinul primit va începe, construirea bisericii cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, din Brăila, unde Mitropolia Proilaviei își va avea sediul în perioada următoare. Mitropolitul Meletie Sirigul este caterisit în 1655, fiind singurul Mitropolit Proilav care a suportat o astfel de pedeapsă canonica. Se retrage și moare
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
Nistrului și al întregii Ucraine a hanului”". Tot el, la 1772 se numește "„Cu milă lui Dumnezeu mitropolitul Proilaviei, al Tomarovei, al întregului mal al Dunării și al toatei Basarabii și al Ucrainei”". Daniil ctitorește la 1765 (1763) biserică cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni, centru administrativ al Hanatului Tătăresc din Bugeac la acea vreme. Tot pe timpul păstoririi sale s-au construit și s-au sfințit alte șase biserici, si anume: în 1761, biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
1765 (1763) biserică cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni, centru administrativ al Hanatului Tătăresc din Bugeac la acea vreme. Tot pe timpul păstoririi sale s-au construit și s-au sfințit alte șase biserici, si anume: în 1761, biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din satul Molovata, în 1768 biserică cu hramul "Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril" din satul Doroțcol, în 1771, biserica din satul Mahala ; în 1772, biserica din satul Cuceri, iar în 1773, biserica din satul Delicova. În 1769
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
administrativ al Hanatului Tătăresc din Bugeac la acea vreme. Tot pe timpul păstoririi sale s-au construit și s-au sfințit alte șase biserici, si anume: în 1761, biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din satul Molovata, în 1768 biserică cu hramul "Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril" din satul Doroțcol, în 1771, biserica din satul Mahala ; în 1772, biserica din satul Cuceri, iar în 1773, biserica din satul Delicova. În 1769 Daniil hirotonisește un preot pentru biserică " Acoperämântul Prea Sfintei Născătoare de
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
hirotonie de preot în biserică Sfanțul Nicolae din Baltă. Un an mai tarziu, săvârșește o slujbă în parohia Sfanțul Ilie. Tot în 1776 hirotonisește, la Ismail, pe preotul Gherasim (Tesovschi) din Ucraina și îl trimite în parohia moldoveneasca Pasatele, cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. În anul 1777, mitropolitul face o hirotonie în Valea Hotului și, doi ani mai tîrziu, face alte trei hirotonii în parohiile Molovata și Mahala. În 1780 vizitează Ucraina Hanului, face o slujbă în biserică din
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
ales să rămână în Rusia. În [[1799]], Mitropolitul [[Lista de mitropoliți ai Proilaviei#Părtenie ÎI|Părtenie al II-lea]] al Proilaviei emite о carte de hirotonisire a "„preotului Teodor Cucu din satul Hermaclia ([[Ermoclia]]) din raiaua Benderului"" pentru biserică cu hramul Sfanțul Mihail din localitate, construită la [[1759]]. Mitropolia a funcționat în noile condiții până la izbucnire noului conflict ruso-otoman din perioada 1806-1812. În noiembrie-decembrie [[1806]] Moldova și Muntenia au fost ocupate din nou de armatele Imperiului Rus. La 15/27 decembrie
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
localitatea Rădășeni și, văzând hotărârea oamenilor din sat de a păstra credința conform calendarului iulian, a început organizarea unei parohii pe stil vechi. La 8 mai 1932, el a sfințit locul și a pus piatra fundamentală pentru noua biserică cu hramul "Sf. Apostoli Petru și Pavel", reușindu-se într-o perioadă de 28 de zile construirea unei biserici din lemn, acoperită cu tablă și tencuită într-o singură zi. Dar într-o noapte din luna iunie a aceluiași an, doi oameni
Silvestru Onofrei () [Corola-website/Science/308736_a_310065]
-
este o mănăstire ortodoxă de călugări din România situată în defileul Jiului, județul Gorj la 32 de kilometri de Târgu-Jiu și la 25 de kilometri de Petroșani, aparține de Arhiepiscopia Craiovei, Mitropolia Olteniei. Mănăstirea are hramul " Intrarea în Biserică a Maicii Domnului". Biserica veche a mănăstirii, construită la începutul secolului al XIX-lea, apare în Lista monumentelor istorice din județul Gorj având . Actuala șosea ce tranzitează trecătoarea din Defileul Jiului a fost construită începând cu anii
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
din toate timpurile, ca o cronologie și universalitate creștină. De asemenea după Revoluția din 1989 în mănăstirea Lainici s-au efectuat diverse lucrări majore: construcția din temelie a unui nou corp de chilii pentru părinți, a unei trapeze mari pentru hramuri și sărbători religioase importante, a unui gard din piatră ce înconjoară mănăstirea, lângă Jiu s-au construit un zid de sprijin împotriva inundațiilor pe o lungime de un kilometru. În 2006 pe 23 iulie la mănăstirea Lainici a fost adusă
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
călugări pusnici, care duceau o viață grea"”. Cei câțiva călugări iubitori de isihie au ridicat ulterior, în plin codru al Pietrăriei, ""pe o dărâmătura de stâncărie, ce forma un fel de cetățuie naturală,clădită prin voia întâmplărei"", o sihăstrie cu hramul “Buna Vestire”. Aflând de existența acesteia, în anul 1732, domnitorul Moldovei Grigore al II-lea Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741 și 1747-1748) a trimis acolo materiale și meșteri care au construit un schit cu biserică din piatră și din lemn. Același
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
Ghica, i-a ajutat pe călugări să-și repare și să-și consolideze schitul care începuse să se ruineze, construind în locul bisericuței de lemn o biserică în întregime din piatră. Cu binecuvântarea mitropolitului Iacov Putneanul, biserica a primit un nou hram: “Adormirea Maicii Domnului”. Pe la anul 1755, domnitorul Matei Ghica rânduiește ca epitrop al acestui schit pe biv-vel jignicerul Ștefan Bosie (fiul lui Dimitrie), care fusese epitrop la Biserica „Sf. Spiridon” din Iași și la Biserica Domnească din Târgu Frumos. În
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
fiind reparată cu acest prilej. În anul 1998, mitropolitul Daniel Ciobotea i-a schimbat denumirea în Mănăstirea Piatra Sfântă, având în vedere și apropierea de zona numită Pietrărie. În prezent se construiește o biserică nouă în stil tradițional moldovenesc, cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" Biserica este modestă ca înfățișare arhitecturală, fiind construită din piatră cu învelitoare de tablă pe șarpantă. Arhitectura este simplă, are un plan treflat, cu o turlă dispusă deasupra naosului și o turlă cu rol de clopotniță deasupra
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
fiind întâmpinate în fața bisericii de pr. Iosif Comorașu, parohul comunității, precum și de un grup de preoți și credincioși. Aceste relicve au sosit la biserică, însoțite de episcopii Petru Gherghel și Aurel Percă. Cu acest prilej, s-a celebrat liturghia de hram de către cei doi episcopi în prezența a numeroși preoți, persoane consacrate și mulți credincioși, catolici și ortodocși. S-a efectuat o procesiune cu bustul aurit și relicva Sf. Anton în piața din fața bisericii , piață care a fost denumită de către Primărie
Biserica Sfântul Anton de Padova din Iași () [Corola-website/Science/308057_a_309386]
-
în Parohia „Sf. Anton” sunt celebrate liturghii în următoarele zile: duminica (la orele 09.00, 11.00 și 17.00), la sărbători (la orele 09.00 și 18.00), precum și în zilele obișnuite (la orele 07.00 și 18.00). Hramul Parohiei este sărbătoarea Sf. Anton de Padova, celebrată în fiecare an la data de 13 iunie, întotdeauna până acum în prezența a cel puțin unui episcop de Iași. De asemenea, frecvent au loc vizite arhierești în parohie. Biserica „Sfântul Anton
Biserica Sfântul Anton de Padova din Iași () [Corola-website/Science/308057_a_309386]
-
tradiția armeană menționează drept ctitori pe trei frați (Hagop, Auxent și Grigor). Aceștia au cumpărat acest loc în anul 1606 și ar fi construit: primul, capela „Sf. Hagop (Iacob)” aflată în clădirea de pe latura de vest, al doilea biserica cu hramul Sfântului Auxentie și al treilea capela cu hramul Sfântul Grigorie Luminătorul din turnul-clopotniță. În secolul al XVII-lea, în clădirea de pe latura de vest a mănăstirii s-a aflat reședința episcopului armean din Moldova. Episcopul Hazar din Pápert a copiat
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
Hagop, Auxent și Grigor). Aceștia au cumpărat acest loc în anul 1606 și ar fi construit: primul, capela „Sf. Hagop (Iacob)” aflată în clădirea de pe latura de vest, al doilea biserica cu hramul Sfântului Auxentie și al treilea capela cu hramul Sfântul Grigorie Luminătorul din turnul-clopotniță. În secolul al XVII-lea, în clădirea de pe latura de vest a mănăstirii s-a aflat reședința episcopului armean din Moldova. Episcopul Hazar din Pápert a copiat o Evanghelie în 1624 pe care a făcut
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
a fost închisă. La parter se află un gang boltit prin care se intra în mănăstire. Urcând niște scări în spirală din interiorul curții și mergând printr-un coridor se putea ajunge la primul etaj unde era un paraclis cu hramul Sfântul Grigorie Luminătorul. Încăperea de la etajul al doilea avea rol de clopotniță și de loc de strajă. Turnul-clopotniță este asemănător cu alte turnuri de mănăstire din acea epoca, bunăoară cu cel de la Mănăstirea Dragomirna, iar decorația lui este incomparabil mai
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
o moară (sau chiar mai multe) și o moșie formată din satele Târnauca, Cârlani, Călinăuți, Cunila, Săndrești și Pârjolteni. Având statutul mănăstire domnească, așezământul monastic s-a bucurat de grija mai multor domnitori ai Moldovei. Prima biserică din piatră, cu hramul Adormirea Maicii Domnului - din care s-au păstrat fundațiile, descoperite de arheologi în 1993, a fost zidită în vremea domniei lui Alexandru cel Bun, în jurul anului 1425. Ștefan cel Mare a făcut și el reparații bisericii inițiale (Căpriana I), în urma
Mănăstirea Căpriana () [Corola-website/Science/308078_a_309407]
-
Căpriana a trecut în 1813 în subordinea Casei Bisericii din Chișinău a nou formatei Arhiepiscopii a Basarabiei, în fruntea căreia s-a aflat mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni (1746 - 1821). Acesta a întreprins importante lucrări de refacere a bisericii de piatră cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, dându-i înfățișarea actuală. În 1840 a fost ridicată o a doua biserică a mănăstirii, cu hramul Sfântul Gheorghe, iar în 1903 o a treia biserică „de iarnă”, cu hramul Sfântul Nicolae. În perioada sovietică, mănăstirea Căpriana
Mănăstirea Căpriana () [Corola-website/Science/308078_a_309407]
-
s-a aflat mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni (1746 - 1821). Acesta a întreprins importante lucrări de refacere a bisericii de piatră cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, dându-i înfățișarea actuală. În 1840 a fost ridicată o a doua biserică a mănăstirii, cu hramul Sfântul Gheorghe, iar în 1903 o a treia biserică „de iarnă”, cu hramul Sfântul Nicolae. În perioada sovietică, mănăstirea Căpriana, ca de altfel toate lăcașurile de cult din RSS Moldovenească, a avut mult de suferit, averiile fiindu-i trecute în
Mănăstirea Căpriana () [Corola-website/Science/308078_a_309407]
-
de refacere a bisericii de piatră cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, dându-i înfățișarea actuală. În 1840 a fost ridicată o a doua biserică a mănăstirii, cu hramul Sfântul Gheorghe, iar în 1903 o a treia biserică „de iarnă”, cu hramul Sfântul Nicolae. În perioada sovietică, mănăstirea Căpriana, ca de altfel toate lăcașurile de cult din RSS Moldovenească, a avut mult de suferit, averiile fiindu-i trecute în proprietatea statului, pentru ca în anul 1962 ea să fie închisă și devastată. Încă
Mănăstirea Căpriana () [Corola-website/Science/308078_a_309407]
-
stea), în rezervă.. În prezent este antrenorul lotului olimpic de caiac-canoe. Patzaichin s-a născut în satul Milă 23, comuna Crișan, România, că fiul lui Vicol și Alexandra. S-a născut în ziua în care în satul sau se sărbătorea Hramul Bisericii din Mila 23, iar părinții săi au decis să poarte numele Ivan, sfanțul zilei respective. Până la plecarea sa la București, viața lui s-a petrecut între Milă 23 și Sulina (unde își petrecea vacanțele la bunici) și, uneori, Tulcea
Ivan Patzaichin () [Corola-website/Science/308108_a_309437]