KorAP: Find »[drukola/base=identifica & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...94 95 96 ...3455 >

86,363 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248

octombrie 2002-martie 2003), am lucrat ca facilitator comunitar al Centrului de Asistență Rurală în acest sat. Au urmat apoi mai multe luni de consultanță. După doar câteva vizite, știam deja foarte bine care sunt problemele lor cele mai importante și identificasem liderii de opinie ai comunității. Una dintre problemele cu care se confruntă sătenii zi de zi este parcurgerea drumului de acasă în comună și din Gurahonț către casă. Drumul are o lungime de zece kilometri, este foarte deteriorat și poate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
în mai mult de o oră. În mai 2003 au început să apară primele rezultate ale procesului de facilitare comunitară. Câștigasem deja încrederea comunității în care lucram, iar liderii comunitari - în cazul satului Zimbru, liderii de opinie pe care îi identificasem - participaseră deja la două sesiuni de training ale Centrului de Asistență Rurală și aveau deja cunoștințe despre existența unor fonduri destinate mediului rural și despre cum pot fi ele accesate. Cel mai important rezultat a fost depunerea la FRDS a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
de prețuri au blocat considerațiile sociale și pe termen lung (extinderea și îmbunătățirea facilităților pentru educație și sănătate, îngrijirea infrastructurii și trainingul pentru o nouă generație de funcționari publici, spre exemplu). Performanțele dezvoltării trebuie să fie evaluate prin rezultate măsurabile, identificate în teren. Accentul tradițional pe proiect și nivelurile de eliberare a fondurilor au măsurat alocarea resurselor și consumul. Ceea ce realmente contează este impactul asupra populației și asupra nevoilor sale. Strategiile și scopurile dezvoltării trebuie să fie «asumate» (owned) de către țară

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
durabilă a mediului" 18. Plecând de la recunoașterea faptului că o societate durabilă din punctul de vedere al mediului nu poate fi construită fără existența unor comunități sănătoase și active (și viceversa), UE trebuie să sprijine editarea unui manual care să identifice și să disemineze buna practică pentru eforturile de dezvoltare durabilă și ecologică și de dezvoltare comunitară, atât din Europa, cât și din afara ei. 19. UE trebuie să asigure sprijin pentru dezvoltarea unei rețele europene de dezvoltare comunitară, care să poată

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
social de unul din domeniul afacerilor, chiar dacă este vorba de afaceri relevante social. ș...ț Antreprenorii sociali urmăresc un beneficiu social pe termen lung la investiție. Recunoașterea și urmărirea neîncetată a noilor oportunități: acolo unde alții văd probleme, antreprenorul social identifică oportunități. Ei nu sunt motivați de percepția unei nevoi sociale sau de compasiune, ci de viziunea pe care o au.2 Capitolul 5tc "Capitolul 5" Cunoașterea diversității - condiție a DEVCOMtc "Cunoașterea diversității - condiție a DEVCOM" Tipologii relevante ale satelor României

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
migrației externe: fără migrație, cu migrație de nivel redus, mediu și ridicat. Ultimele trei tipuri corespund unui număr de trei faze ale procesului de constituire a experienței comunitare de migrație, incipient, intermediar și avansat. Există șase tipuri culturale de sat, identificate în funcție de configurația capitalurilor de tip uman, simbolic și relațional: tradițional, izolat, cuminorități religioase, cu minorități etnice (maghiară, în special), moderne, de imigrare. Tipurile trebuie să fie înțelese nu în sensul de „clase”, ci de „tipuri ideale”, de clasificări în care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
sărace de pe teritoriul țării constituie o problemă de interes practic major. Diferite programe sau proiecte de dezvoltare rurală țintesc tocmai astfel de comunități. Ce înseamnă un sat sărac? Și, după ce am adoptat o definiție sau un set de criterii, cum identificăm, cu eforturi minime, satele sărace? Unde sunt situate acestea pe teritoriul țării? Dar satele bogate? În afară de multitudinea de factori istorici, greu de captat în abordări cantitative, ce explică nivelul de dezvoltare al unui sat? Toate acestea sunt întrebări de „atlas

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
este prezentarea caracteristicilor esențiale ale unui atlas social al dezvoltării comunităților sătești ale țării. Dezvoltarea ca set de oportunități pentru satisfacerea nevoilor socioumane (Sen, 1999) va fi urmărită la nivel comunitar, de sat. Interesul major va fi acela de a identifica nivelul relativ de dezvoltare al satelor, în raport cu media națională. Măsuri de tip absolut, de genul celor încercate prin indici ai sărăciei absolute, sunt greu, dacă nu imposibil de realizat pe o realitate multidimensională, în condițiile unui fond redus de date

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
identificarea unor satecare sunt realmente mai puțin dezvoltate sau mai sărace decât restul satelor țării. Cererile care sosesc la Fond vin, majoritar, din sate cu o populație mai redusă decât media națională, localizate mai departe de orașe 2. Infrastructura satelor identificate drept sărace prin grila FRDS este mai săracă decât în restul comunităților - au mai puține locuințe cu apă curentă, mai multe locuințe construite din chirpici sau paiantă. Izolarea satelor sărace este dată nu numai de distanța lor sporită față de orașe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
istorie. Fie pentru că grila cu care se măsoară sărăcia are anumite deficiențe, fie pentru că facilitarea promovată de Fond și de alți agenți a fost slab asociată cu sărăcia județeană, fie din cauza puternicelor mecanisme de contagiune socială, numărul de sate sărace identificate prin grila FRDS nu pare să fie semnificativ asociat cu nivelul de dezvoltare al județului. După cum a rezultat din analizele anterioare, grila de măsurare a sărăciei satului operează în mod consistent. Satele identificate ca sărace, cu mai multe criterii de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Cele patru tipuri sociale sunt în același timp valori ale unei scale a sărăciei comunitare a romilor dacă sunt codificate de la 0 pentru NONPROB la 3 pentru HIGHPROB. Este un indice de numărare a criteriilor de sărăcie care pot fi identificate în CR. În funcție de modul în care a fost generată scala va fi denumit în continuare indicele AIV „accesibilitate-infrastructură-venit”. Cele mai sărace comunități de romi sunt cele omogene, formate numai din romi. În condițiile în care romii sunt risipiți în interiorul unui

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
general, dimensiunea medie a comunităților de romi crește astfel: - de la cele din mediul rural la cele din mediul urban; - de la cele amplasate periferic la cele amplasate central; - de la comunitățile de tip HIGHPROB la cele de tip NONPROB. Este greu să identificăm comunități de romi nonproblematice în locații rurale marginale/periferice și comunități de romi de tip HIGHPROB în locații urbane nonmarginale. În general, comunitățile de romi sărace tind să aibă dimensiuni mai mici decât comunitățile de romi nonproblematice și, de asemenea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
decât comunitățile de romi nonproblematice și, de asemenea, tind să aibă și o locație rural-marginală. Dacă se iau în seamă simultan factori legați de compoziția socială și de localizare, atunci se poate afirma că există o probabilitate sporită de a identifica un nivel mai mare de sărăcie în CR cu un nivel de educație foarte scăzut, formate aproape exclusiv din romi, fără alte grupuri etnice așezate pe teritoriullor și cu localizare preponderentă în Moldova, Transilvania și Crișana-Maramureș. Alți factori care condiționează

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Relevanța IS ca factor de stres a apărut în exemplele furnizate de Lenski care se referă la comportamentul politic al profesorilor, al reprezentanților Bisericii sau al persoanelor marginale. Dovezile empirice care vin în sprijinul acestor ipoteze nu au putut fi identificate pe parcursul cercetărilor efectuate în timp cu privire la această noțiune. Poate că această situație a fost provocată de cauze metodologice (Smith, 1996) sau poate fi pusă în legătură cu alte domenii ale vieții sociale în care s-au studiat efectele noțiunii. De fapt, probabil

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
ai IS mai noi și mai puternici. Contexte ale frustrării sociale și mobilizăriitc "Contexte ale frustrării sociale și mobilizării" Unele tipuri de IS generează frustrare, în timp ce altele generează mobilizare. În cazul procesului de tranziție din România, frustrarea socială poate fi identificată în legătură cu creșterea sărăciei, a polarizării și a mobilității descendente. Rata sărăciei a înregistrat o creștere acută în perioada 1996-2000, ajungând la 30% în anul 20011. Ciclurile optimismului social sunt legate de ciclurile electorale și economice. Fenomenul de creștere a optimismului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
politice, precum și prin respingerea foarte puternică a experienței comuniste. Ideologiile caracterizate de inerție din perioada comunistă fac și ele parte probabil dintre viziunile de masă care determină acțiunile publice. Analizele anterioare ale ideologiilor de masă din România (Sandu, 1999) au identificat două dimensiuni în structurarea opiniilor publice: atitudineafață de schimbare (pro și contra, liberal-modern și conservator) și orientarea spre comunitate vs. orientarea spre individ. Orientările pragmatice ale structurării ideologice de nivel redus cad între aceste dimensiuni. Ideologiile sociale rezultante (adică ideologia

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
redus cad între aceste dimensiuni. Ideologiile sociale rezultante (adică ideologia liberal-individualistă, liberal-comunitariană, conservator-comunitariană, conservator-individualistă, pragmatic-individualistă și pragmatic-comunitariană1) diferă foarte mult din punctul de vedere al resurselor de capital și al localizării susținătorilor respectivelor ideologii. Pe baza rezultatelor prezentului studiu, putem identifica diferite formulări ale acestor convingeri în rândul maselor ca ideologii ce stau la baza atitudinilor față de acțiunea publică (AAP). Ideologia liberal-individualistă ar putea fi formulată ca o orientare democratică, subliniind rolul-cheie al instituțiilor publice; ideologia liberal-comunitariană ar putea avea o

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
ridicate de competență civică și la persoanele care trăiesc în județe mai dezvoltate.Potențialul de participare publică măsurat cu ajutorul competenței civice subiective este mai ridicat la persoanele care sunt mai expuse la consumul de presă, se interesează de religie, se identifică mai mult cu regiunea în care locuiesc și se consideră active și realizate prin eforturi proprii. Convingerea conform căreia stă în puterea persoanei să schimbe unele situații la nivel local sau național se bazează și pe un nivel ridicat de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
studiului, cele patru scoruri factoriale care măsoară AAP sunt analizate ca input pentru generarea unei tipologii a grupărilor sociale în funcție de opiniile oamenilor cu privire la modul în care se pot rezolva problemele tranziției. Pornindu-se de la cele patru scoruri factoriale, s-au identificat patru tipuri de grupări, în conformitate cu ipotezele formulate în secțiunea precedentă. Măsurile pentru inconsistență pe care le-am adoptat sunt în linie cu modelele de inconsistență ale lui Hope (1975) și Zurcher, Wilson (1979), ca diferențe între perechile de variabile de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
baza taxonomiei culturii politice elaborate de Almond și Verba (1989). Autoritarii sunt purtători ai culturii pasive; orientarea rebelă se situează mai aproape de cultura parohială (cu înțeles de local, provincial) sau parohial-pasivă; orientarea democrată se leagă de cultura pasiv-participativă; orientarea participativă identificată în rândul populației din România se aliniază la cultura participativă sau, în unele dintre formele sale mai slabe, la valorile parohial-participative. Profilul cultural al celor patru grupuri este puternic diferențiat (tabelul 22). Tabelul 22. Corelațiile între apartenența la grupurile AAP

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
de vedere politic susținând opțiunea pentru democrație. Radicalismul în ideologiile socialetc "Radicalismul în ideologiile sociale" Invocarea soluțiilor radicale în interacțiunea dintre grupurile sociale la nivelul ideologiilor difuze este simptomatică pentru problemele sociale actuale sau potențiale. Voi încerca în continuare să identific câteva dintre zonele ideologiilor sociale difuze în care apar semne de acceptare a unor mijloace de tip radical precum violența, segregarea, privarea de libertate sau fundamentalismul. Sensul unei astfel de întreprinderi rezidă în tentativa de a ajunge, prin cunoaștere socială

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
de discriminare, distrugere sau umilire a oamenilor. Mijloacele radicale pot fi adoptate în domenii diferite (politic, religios, etnic, economic, social) și medii diferite (ideologie sistematică, ideologie difuză, atitudini-sentimente, comportamente explicite, organizații/instituții, mișcări sociale etc.). Diferitele tipuri de extremism sunt identificate în funcție de medii sau domenii (politic, religios, rasial) de manifestare, de actorii specifici (extremism al partidelor politice „de dreapta” sau „de stânga”, terorism de stat) sau de mijloacele folosite pentru a-l impune (terorism, segregare rasială, segregare rezidențială etc.). Folosirea conceptului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Ideologiile sociale difuze ale naționalismului și ale (in)toleranței etnice sunt puternic legate de: - ceea ce știu oamenii, capitalul lor uman (dat de educație, migrație, calificare etc.); - ceea ce percep în legătură cu drumul economic al vieții lor; - starea de anomie pe care o identifică în societate; - locul în care trăiesc (starea de dezvoltare a regiunii și a localității, diversitatea etnică etc.); - orientarea personală în lumea valorilor asociate cu religia, autoritarismul, toleranța morală etc. Formele agresive ale naționalismului, precum și intoleranța etnică extremă sunt alimentate nu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
a contextualiza informația pusă în circuit prin acest material, menționez, în baza unei analize comparative pe care am dezvoltat-o în altă lucrare, că profilul de toleranță/intoleranță al populației românești se încadrează pe deplin în unul dintre patternurile majore identificate 1 pentru Europa Centrală și de Est, cu similaritate maximă față de Polonia și Ungaria. În genere, fostele țări comuniste din Europa Centrală și de Est (cu excepția Sloveniei) înregistrează niveluri de intoleranță mult mai ridicate decât restul statelor europene. În cadrul grupului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
modurilor de acțiune publică (autoritarism, rebeliune, democrație și comunitarism) și pentru cele de relaționare cu locul, cu spațiul de viață (localism, regionalism etc.). „Segregaționiștii” în materie de probleme etnice seamănă foarte mult cu „rebelii” în materie de acțiuni publice. Am identificat prezența celor orientați participativ sau comunitarist în special în gospodăriile cu inconsistențe pozitive (rangul veniturilor este superior rangului de educație) din comunitățile sărace din județe dezvoltate. Cei orientați spre soluții publice de forță apar cu o probabilitate mai mare în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]