3,066 matches
-
Bourdieu, 1990). Cercetările evocate au urmărit dinamica mai multor indicatori asociați normelor implicite, pe baza unor scenarii comportamentale care merg dincolo de proiectarea lor imaginară (Sparks, Harris, Raats, 2003). Aceste particularizări ar putea fi foarte expresive în a descrie o specie identitară mutantă, tot mai răspîndită în țesutul social. Aveam în vedere deopotrivă scenariile comportamentale explicite care presupun un răspuns nonambiguu, activat nemijlocit, în urma unei deliberări conștiente a subiectului angrenat, dar și unele scenarii implicite, în care conduita angajată de subiect putea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2007; Kukla, 2000; Poerksen, 2004; Schmidt, 2007) și psihologiei narative, în cîmpul științei despre personalitatea umană (Berger, Luckman, 1963; Bruner, 1986, 1987; Gergen, 1989; Gergen, Gergen, 1983, 1986; Crossley, 2000). O lectură de acest gen subliniază rolul dialogal al construcției identitare în rețelele sociale, în care semnificația este construită în interacțiunea cu "celălalt", printr-o negociere comună, contextuală a sensului. Virulența și expresivitatea descrierilor narative ad-hoc evocă nevoia de rost și de clarificare identitară conversațională pe care jocul interpersonal dintre cercetătorul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
acest gen subliniază rolul dialogal al construcției identitare în rețelele sociale, în care semnificația este construită în interacțiunea cu "celălalt", printr-o negociere comună, contextuală a sensului. Virulența și expresivitatea descrierilor narative ad-hoc evocă nevoia de rost și de clarificare identitară conversațională pe care jocul interpersonal dintre cercetătorul specializat, cel naiv și subiectul analizat o poate lămuri mai adînc și mai autentic decît investigația standardizată, cu metodologii cantitative. Toate aceste simptomatologii identitare mărturisesc despre ceea ce am putea califica, în analogie cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
narative ad-hoc evocă nevoia de rost și de clarificare identitară conversațională pe care jocul interpersonal dintre cercetătorul specializat, cel naiv și subiectul analizat o poate lămuri mai adînc și mai autentic decît investigația standardizată, cu metodologii cantitative. Toate aceste simptomatologii identitare mărturisesc despre ceea ce am putea califica, în analogie cu descrierea clinică individuală, drept autism social. Oameni care partajează un spațiu comunitar și o rețea de interacțiuni într-un context biografic și istoric ce îndeamnă generalizat la dezangajare, retractilitate, iresponabilizare, pe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
prescripții comportamentale inhibante pentru inițiativele ce îndeamnă la asumarea pe scena socială a unor roluri active și responsabile și care, dacă sînt totuși urmate, nu sînt întărite simbolic, ci, dimpotrivă, depreciate. învățînd implicit experiența eșecului rutinier în sarcini, în afara strategiilor identitare adaptative (disonanță cognitivă, externalism atribuțional, dependență simbolică față de parteneri semnificativi de relație), subiectul se integrează astfel într-un proces de grup în care negociază rolul celui copleșit de o lume care nu îl ascultă, nu îl înțelege și căreia nu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
claritate validitatea acestei aserțiuni contraintuitive: cu cît mai autoritar, cu atît mai obedient (mai supus) se arată a fi cel implicat în scenariul indus (Elms, Milgram, 1963, apud Drozda-Senkowska, 2000, p. 80). în fapt, atît inițiatorul, cît și adresantul narațiunii identitare nu sînt decît o colecție de oameni foarte singuri, care nu pot și nu știu să partajeze împreună un destin comunitar, căci societățile românești care s-au succedat în cele două secole ale modernizării noastre au contribuit în chipuri și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
arii ale comportamentului social există principii generale exprimate în moduri particulare, în cadrul unor referenți culturali distincți. Pentru a explica mecanismul în care sînt însușite și exteriorizate determinările culturale, Y. Poortinga (1990) a elaborat modelul transmisiei genetice și culturale a atributelor identitare, iar gradul lor de "universalitate" este explicat prin prevalența culturalului sau biologicului în diferite registre ale comportamentului social, după cum urmează (vezi figura 1). Așa cum sugerează modelul evocat, "universalul" este mai evident pentru aspectele psihofiziologice și perceptive ale comportamentului; în schimb
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
De asemenea, sunt ignorate costurile de oportunitate/costurile profesionale implicate în asumarea dublei zile de muncă. Indiscutabil că, pentru multe femei, atribuțiile ce decurg din rolul matern și din administrarea treburilor casnice reprezintă surse de sens, de putere, de construcție identitară și de satisfacție, însă acest fapt nu schimbă semnificativ fondul problemei privind inegalitățile structurale de gen în raport cu munca și faptul că există un imens potențial feminin nevalorizat și nevalorificat pe piața muncii și în spațiul public al creației/creativității de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
sau le acordăm o valorizare egală, un respect egal? Primele trei perspective de raportare la diferențele dintre femei și bărbați menționate anterior sunt "produse" ale modelului dominației masculine, care generează și întreține mecanisme sociale și culturale de definire și construcție identitară a femeii în raport cu bărbatul. În momentul în care optăm, mai mult sau mai puțin conștient, pentru ierarhizarea, ignorarea sau ștergerea diferențelor de sex și gen, în fapt, le privim ca termeni bipolari, aflați în opoziție și activăm astfel, implicit, mecanismele
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
aceste schimbări (controlul social). Relaționată acestor dezbateri, analiza fenomenului modei a ridicat următoarele problematici: În ce măsură moda este o formă de emergență și de difuzare a inovațiilor și în ce măsură este o convenție socială? Ilustrează moda structura societății? Este moda o resursă identitară a tuturor claselor sociale în egală măsură? Au uniformele (școlare, militare etc.) o funcție ideologică și rațională?". Revin, în final, asupra semnificației celor două concepte prin care am enunțat titlul acestei lucrări, "stil vestimentar" și "dezirabilitate socială", termeni care, în cadrul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
al Irlandei, credea în ajunul integrării Irlandei că participarea Republicii și a Ulster-ului protestant (ca parte a Mării Britanii) va duce pînă la urmă la formarea unei singure Irlande, una unită, în care religia să nu mai constituie elementul identitar definitoriu. În mod cert, participarea Irlandei și a Mării Britanii la Uniunea Europeană a avut un efect moderator în relațiile bilaterale atît de tensionate de-a lungul timpului, internaționalizînd într-o măsură limitată conflictul. În 1977, un fost oficial al Comisiei
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
la urma urmelor, casa mea. Trăiesc și din altceva. Mă gîndesc la crezul meu personal și irlandez că la vocale și la conștiința mea literară, hrănita din limba engleză, ca la consoane". Și astfel, prin absorbție, se pot rezolva dilemele identitare cele mai aprige și explozive, culturale, lingvistice sau politice. În afara integrării tehnice atît de fade și de ezoterice, Europa viitorului nu se poate realiza decît printr-o asemenea îmbinare fericită a diversității culturale. XVI Scriitorii irlandezi și tentația politicului Scriitorii
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
că sînt umiliți. De pildă, l-am auzit pe un prieten omenos și total lipsit de fanatism căutîndu-și cu grijă cuvintele ca să-și exprime disprețul față de armată provizorie 208 și găsind aproape inconștient le moț juste: Acești... acești... irlandezi." Problematică identitara proprie apare și în discursul rostit în cadrul recepției de primire a Premiul Nobel pentru Literatură, în anul 1995: Nici un alt loc din lume nu se poate lăuda cu mai mai mult spirit de vigilenta și realism, nici un loc nu se
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
ea o certitudine În condițiile În care se va reveni la Învățământul profesional tehnic, țara noastră având mare nevoie de meseriașii de odinioară și de formele lor asociative care au diseminat temporal progresul comunităților și a creat cadru de manifestare identitar pentru toți. Doresc să felicit autorii și pe toți cei care i-au Încurajat și sprijinit În demersul lor. Probabil, fundamentul de bază a fost crearea unui cadru pentru școala multiculturală! Acelor elevi și profesori care se vor aventura În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
decât imortalizarea mecanică a realităților dispărute și anume acela de a mărturisi critic despre modurile de abordare ale transformărilor urbane. Piazza Duomo, Galeriile Vittorio Emanuele II și Piazza Scala sunt elemente de referință În exemplificareaunor spații urbane reprezentative istoric, memoriale, identitare, care se potențează reciproc prin relațiile care se stabilesc Între ele. Ansamblul, așa cum Îl cunoaștem și Îl apreciem astăzi, este Însă rezultatul unei radicale restructurări urbane, menită a traduce formal și spațial reprezentativitatea câștigată de noua Italie unificată sub conducerea
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
poate să-i șteargă din posibili, să-i niveleze originalitatea trăgând-o într-o zonă comună, în sfera șablonului. Șablonul este o sabie cu două tăișuri: facilitează comunicarea în contextul asemănării, dar și anulează ceva din individual, forțându-i constituirea identitară predominant în sfera lui noi. Aflarea măsurii între aceste două tendințe constituie una din temele de meditație ale existenței autentice. * Asumarea oricărei valori suportă o perspectivă identitară. Până și cei considerați a fi la periferia societății își au propriile coduri
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
comunicarea în contextul asemănării, dar și anulează ceva din individual, forțându-i constituirea identitară predominant în sfera lui noi. Aflarea măsurii între aceste două tendințe constituie una din temele de meditație ale existenței autentice. * Asumarea oricărei valori suportă o perspectivă identitară. Până și cei considerați a fi la periferia societății își au propriile coduri, semn că anarhia, în sens tare, este imposibilă. * Istoria lumii este plină de potriviri accidentale ce au luat numele de mari teorii, născute într-un melanche de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
dominație. Altfel spus, schema conflictelor este: puterea ce are un discurs (nu interesează aici faptul că și această putere s-a constituit tot pe critica altui discurs) domină, având de partea adversă opoziția ce utilizează alt discurs (de obicei unul identitar, ce vizează eliberarea de ceva, fără a preciza neapărat către ce). În felul acesta libertatea ajunge să-și contureze majoritatea sensurilor în acest spațiu al conflictului. * Există două forme esențiale de aderență la discursuri: fie identificând discursul potrivit pentru un
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
discuției dintre două persoane care au în comun aceeași boală! Semn că există o formă de solidaritate în fața aceluiași gen de suferință, dublată de o formă de excludere totodată a altor tipuri de afecțiuni. Până și în fața durerii dezvoltăm mecanismele identitare; sau cu mult mai abitir în prezența acesteia. Suferința are o mare cantitate de eu, în timp ce bucuria este mult mai apropiată de noi (bucuria este sporită de prezența martorilor). * Nu sunt marcat de patima prezentării noului, ci de bucuria aducerii
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
arată cât de brutală este înțelegerea la care ne forțează tendința către totalizare (intenționalitatea metafizică), orientarea spre subsumarea realității complexe care ne definește unui concept. Chiar și perspectivele asupra sine-lui ne sunt alterate, descoperind, surprinși, câte variații se ascund în spatele identitarului eu. * Suntem caracterizați de o foame de forme, dorind să încadrăm orice element perceptibil în unul din tiparele cunoscute. În funcție de posibilitatea noastră de a imagina apartenențe, structuri obiect, lumea își capătă contururile. * Iubirea acționează în mod insidios: ne modificăm moduri
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
nevoilor umane dintr-o perspectivă ontologică. Țara o percepem sub spectrul diverșilor oameni pe care e posibil să-i întâlnim și care așteaptă cumva această întâlnire. Autorul trăiește sentimentul depozitării propriului eu în cărțile sale. * Să ne găsim un refugiu identitar nu în patrie, ci în limbă, țara rămânând mult prea aproape de ideal. * Faptul că toți proștii conviețuiesc cu o dulce mulțumire de sine nu înseamnă că toți nemulțumiții sunt neapărat inteligenți. (Uit aici scurtele accese de prostie cu care este
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
reguli care valorizează statutul vs. un mod de integrare prin interacțiune care privilegiază dezbaterea în grupuri; • sociabilitățile. Se opun situațiile de relații intense cu colegii și situațiile în care relațiile sunt evitate. Apoi, analiza statistică permite degajarea a șase logici identitare. Patru modele corespund unor valori opuse net pe cele două axe. Celelalte două modele se caracterizează prin valori intermediare: • modelul serviciului public se caracterizează prin sociabilități mai degrabă slabe și are o ușoară tendință spre un mod de integrare prin
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
cu cel al fuziunii, model aflat în parțial declin. Găsim apoi modele noi. Modelul profesional al serviciului public constituie unul dintre ele. Este vorba de salariați din sectorul public care refuză funcționarea rutinieră a administrației. Ei plasează în centrul construcției identitare relația cu utilizatorul. În practică, se îndepărtează de logica reglementară dragă administrației pentru a face loc unei meserii de consilier care-i lasă salariatului o autonomie mai mare: "Astfel, prin conținutul muncii și prin ceea ce constituie nucleul ei, gestionarea relației
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
prindă miracole prin intermediul suflului divin (baraka), care ira diază în jurul mormântului său. O vene rație paradoxală, deoarece ea nu este pe deplin conformă cu învățătura Coranului, chiar dacă se constituie în anumite zone ale Islamului (Maroc, Egipt) într-un puternic factor identitar (Gellner, 1969 : 12). Mă apropii de o altă dificultate fundamentală a cercetării mele : ce trebuie întreprins, cum să faci atunci când vrei să studiezi ceva „diferit” de ceea ce Occidentul a crezut că a clarificat de multă vreme, și anume credința în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
respect greu și dorință de miracol, paralizantă. Omul cu șapca. Tot oltean, tot din grupul de la Târgu-Jiu. Muncitor, fără îndoială. Pe cap poartă o șapcă proletară, asemănătoare cu cea pe care scriitorul Vasile Ernu o expune prin mass-media ca semn identitar de stânga - nu știu de ce m-a frapat în acele clipe pline acest detaliu vestimentar. Cred că a ajuns aici mai degrabă din curiozitate decât din alte motive. Sau împins de la spate de soția care observă cum cei din jur
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]