13,415 matches
-
fost experimentate în deceniul al patrulea și în cele care au urmat și denotă tendința generală de control a societății, economiei, sindicatelor, breslelor, prin inermediul pseudo-ideologiei colectiviste, de orientare fascista. În loc de concluzii Funcționarea statului român, în perioada 1938-1940, după principiile ideologice ale corporatismului, a reprezentat un minus pentru evoluția politică, economică și socială. Organizarea corporatistă a breslelor a avut efectul centralizării sindicatelor și controlul acestora. Organizarea corporativa era doar un surogat deoarece clasa politică nu credea în ea, după cum nu credea
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
cugetărilor lui Gramsci este dorința de ași explică și de a explica contemporanilor cauzele înfrângerii Partidului Comunist Italian, în raport cu mișcările reacționare ce s-au regrupat în jurul fascismului. Pornind de la această asumare a înfrângerii ce a fost atât personală, cât și ideologică, în condițiile în care a fost liderul Pci, teoretician sard meditează asupra mișcării revoluționare la care a participat. Trebuie să afirmăm că, gândirea politică gramsciană este de sorginte italiană, chiar și atunci, când se referă la teme ce sunt specifice
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
deriva națională, transformarea poporului într-o populație, injectarea lui cu substanțe ce-i reduc discernământul și chiar capacitățile perceptive. Nu mă surprind prea mult, în acest volum cu atâtea pagini electrice, textele ce radiografiază și penalizează ,tarantela politică", prostituția (trans)ideologică și ,casta prădalnică" aflată la Putere, indiferent de regim. Că Adrian Năstase e un om ,bidimensional", iar Traian Băsescu, un ,rinocer politic solitar", că Emil Constantinescu ori Teodor Meleșcanu sunt alcătuiri artificiale, sintetice, iar Michael Guest, fostul ambasador al Statelor Unite
Pagini electrice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11031_a_12356]
-
științifice eliadești (8). Cei care dețin puterea “sunt incapabili să-și închipuie că ar putea exista un sens în afara câmpului lor politic” îi spunea Mircea Eliade lui Rocquet (v. M. Eliade, încercarea labirintului, 1990, p.155). Mitologia “raționalistă” a terorismului ideologic, “mitologia oamenilor înarmați” (M. Eliade) cu cele mai noi cuceriri științifice în materie de tortură psihică și fizică, ține să interpreteze în cheie politică “ceea ce depășește cu mult” cadrul ei strâmt, mai observă Eliade. Demonismul puterii comuniste, care după 23
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
să aibă loc primele schimbări politice, în cadrul artelor și literelor fuseseră înfăptuite aproape toate schimbările sus pomenite și fuseseră reabilitați majoritatea scriitorilor «nedoriți». Am pomenit mai devreme că între anii 1952-1953, atât criticul literar Titu Maiorescu, cât și adversarul lui ideologic Ion Dobrogeanu Gherea, sunt dispensați: primul de determinativele defăimătoare, al doilea de cele omagiale, și, cu toate acestea, pe cel de-al doilea, împreună cu toți partenerii săi politici, asa-ziși generoși, până pe la începuturile anului 1972, determinativul trădător, care i-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
dintr-un puzzle. Pare că unitatea, coerența, logica și armonia unei lumi au fost spulberate de un accident cosmic sau de o explozie internă. Demonul, principalul agent perturbator, e Moise, director de școală și activist cooptat în grupul de asalt ideologic asupra țăranilor obligați să-și înscrie pământul în colectiv. Rolurile se lămuresc întrucâtva spre finalul romanului. În ultimul capitol, Tică Dunărințu discută mai ales cu Nicolae Pop, un fel de curier al satului, unul din însoțitorii lui Moise, activistul și
O lume anapoda by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11051_a_12376]
-
de străini speri că vei scăpa, lupți continuu să scapi. De Ťai tăiť cum să scapi?". Iar ,valorificarea moștenirii culturale", altă sintagmă a limbii de lemn, nu era decît, de cele mai multe ori, o ,șarlatanie". Croșetele, sutele de note ,corective", grila ideologică a prefețelor îi desfigura fără greș pe toți ,oamenii mari" dinaintea comunizării României: , Deci ce primim de la Rădulescu-Motru? Niște fragmente. Și acelea, amendate. De ce Ťvalorificămť atunci? a) Pentru a arăta că sîntem în continuitatea istorică. b) Pentru a arăta că
Din literatura de sertar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11050_a_12375]
-
Revoluție, constantă. Interesul documentar prevalează încă asupra celui literar. Recunosc că am început lectura volumului semnat de Cela Varlam și patetic intitulat Să nu-mi luați temnița cu această dizgrațioasă, omenească aviditate de a afla unele dintre secretele vechilor zei ideologici. Nu atât ce mâncau, cum se îmbrăcau, în ce fel petreceau, cât modul în care gândeau și se raportau la masa populației. Cum împăcau, în mintea și sufletul lor de activiști, etica și echitatea (principiu mult trâmbițat) cu masivele privilegii
Covorul roșu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11049_a_12374]
-
haotic într-una singură, pe care El să o țină sub neîncetată observație" (p. 225). Am căutat în această carte o fiică de activist comunist și am descoperit o excelentă scriitoare. O calitate pe care, într-o epocă a corecțiilor ideologice și a retrocedărilor de bunuri, nimeni nu i-o poate lua.
Covorul roșu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11049_a_12374]
-
erupție. Aparatul critic, foarte bine gândit și savant documentat, ne explică detaliile estompate, mai puțin clare, ale unui imagini atractive, misterioase. Marin Diaconu reinventează viața unei personalități extraordinare, reconstituie efervescența unei inteligențe strălucitoare, plasând-o în contextul ei istoric și ideologic.
Un intelectual intrat în legendă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10864_a_12189]
-
ca, mai devreme sau mai tîrziu, să nu ajungi să spui ceea ce francezii se așteaptă să audă. Din acest motiv, Florin Țurcanu face o discretă reverență în fața umorilor de stînga ale intelectualilor francezi, ajungînd să dea cercetării sale o tentă ideologică de care un istoric ca dînsul ar fi trebuit să se ferească. Cu alte cuvinte, istoricul Florin Țurcanu, atunci cînd abordează tema angajării lui Eliade în Mișcarea Legionară, uită să fie istoric, devenind purtătorul unui spirit ideologic ce culminează în
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
sale o tentă ideologică de care un istoric ca dînsul ar fi trebuit să se ferească. Cu alte cuvinte, istoricul Florin Țurcanu, atunci cînd abordează tema angajării lui Eliade în Mișcarea Legionară, uită să fie istoric, devenind purtătorul unui spirit ideologic ce culminează în verdicte politice și sentințe morale. Căci, atunci cînd scrii că Legiunea Arhanghelului Mihail a fost ,prima mișcare cu adevărat fascistă din România" (p. 93), cititorul nu poate să nu-și dea seama că propoziția, rod exclusiv al
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
în verdicte politice și sentințe morale. Căci, atunci cînd scrii că Legiunea Arhanghelului Mihail a fost ,prima mișcare cu adevărat fascistă din România" (p. 93), cititorul nu poate să nu-și dea seama că propoziția, rod exclusiv al unei optici ideologice, conține o dublă greșeală istorică: și asta deoarece, mai întîi, Legiunea nu a fost prima mișcare fascistă din România (ci Fascia Română în 1923) și, mai apoi, pentru că Legiunea nu a fost o mișcare cu adevărat fascistă. Dacă autorul și-
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
nu a fost prima mișcare fascistă din România (ci Fascia Română în 1923) și, mai apoi, pentru că Legiunea nu a fost o mișcare cu adevărat fascistă. Dacă autorul și-ar fi scris cartea fără să simtă nevoia unor asemenea echivalări ideologice, atunci monografia dînsului ar fi fost ireproșabilă. Așa însă, Florin Țurcanu, obligat parcă să se supună unui tipar de gîndire constrîngător, dă impresia că emite semnale liniștitoare menite a da publicului francez posibilitatea de a-l localiza ideologic pe însuși
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
din folosirea vagă a unui cuvînt căruia nu i se precizează întocmai semnificația - și anume fascismul. Vag fiind, el poate fi aplicat oricărui curent naționalist interbelic, iar, în cazul românesc, răsfrîngerea acestui termen asupra Mișcării Legionare aduce cu o ajustare ideologică făcută din nevoia de a-i încadra pe intelectualii legionari într-un orizont politic în care ei de fapt nu pot încăpea. În plus, dacă tendința este ca orice mișcare naționalistă totalitară din perioada interbelică să fie etichetată drept fascistă
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
plus, dacă tendința este ca orice mișcare naționalistă totalitară din perioada interbelică să fie etichetată drept fascistă, atunci omogenizarea terminologică, prin punerea în aceeași categorie a tuturor curentelor naționaliste, este inevitabilă. Urmarea unui asemenea demers este că, printr-o nivelare ideologică, vom ajunge să acceptăm că orice naționalism este o formă de fascism. Rezultatul va fi o culpabilizare profilactică a tuturor mișcărilor naționaliste. Florin Țurcanu știe prea bine că, despre trecut, nu se poate vorbi în chip credibil prin prisma unor
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
ajunge să acceptăm că orice naționalism este o formă de fascism. Rezultatul va fi o culpabilizare profilactică a tuturor mișcărilor naționaliste. Florin Țurcanu știe prea bine că, despre trecut, nu se poate vorbi în chip credibil prin prisma unor ochelari ideologici. Dacă lucrul acesta totuși se întîmplă este pentru că, trăind într-un climat ideologic, sîntem prinși într-un cîmp psihologic de care nu putem scăpa nici măcar atunci cînd îi negăm prezența. Tot ce putem face este să micșorăm cît mai mult
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
fi o culpabilizare profilactică a tuturor mișcărilor naționaliste. Florin Țurcanu știe prea bine că, despre trecut, nu se poate vorbi în chip credibil prin prisma unor ochelari ideologici. Dacă lucrul acesta totuși se întîmplă este pentru că, trăind într-un climat ideologic, sîntem prinși într-un cîmp psihologic de care nu putem scăpa nici măcar atunci cînd îi negăm prezența. Tot ce putem face este să micșorăm cît mai mult efectul pe care acest cîmp îl exercită asupra modului în care ne privim
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
exercită asupra modului în care ne privim trecutul. Numai că atunci cînd pronunțăm un cuvînt a cărui conotație diabolică compromite orice om pe al cărui trecut se pune eticheta de fascism, chiar atunci dovedim că sîntem prinși în acest cîmp ideologic. A fost Mircea Eliade fascist sau nu a fost? Din cartea lui Florin Țurcanu reiese că a fost, și atunci posibilitatea ca Eliade să fie asasinat moral și intelectual în Occident prin punerea, în dreptul numelui său, a ștampilei de ,fascist
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
al religiilor a fost ,fascist", în clipa aceea occidentalulul va fi pe deplin lămurit: adică va ști că încă un criminal odios a mîncat o pîine în Occident fără ca cineva să-l pedepsească pentru trecutul lui. Pe scurt, prin eticheta ideologică pe care i-o pune lui Eliade, cartea lui Florin Țurcanu dovedește că autorul împrumută involuntar una din premisele de gîndire ale Alexandrei Lavastine: și anume că orice intelectual român intrat în Garda de Fier a fost un fascist care
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
che sbocchi verso soluzioni differenti da quelle auspicate. Îl punto è che l'educazione attraverso un atto 'religioso' constă, secondo lui, di una tensione alla liberazione che più efficacemente di ogni altra impostazione può scardinare l'istituzione educativa come apparato ideologico di Stato, teso a irrigidire îl sapere e a bloccare l'ascensore sociale 18. Îl suo vuole essere, în modo enciclopedico, un umanesimo che riprende dalla filosofia della prassi marxiana alcuni spunti, per andare oltre lo storicismo idealistico, mentendo fisso
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
CEI-UELCI, s.c., 2008, p. 1283. 17 A. Capitini, L'atto di educare, cît., p. 7. 18 În questo vi è una piena sintonia, benché partendo da premesse analitiche differenti, con Louis Althusser, del quale resta celebre "Ideologia e apparti ideologici di Stato", Critică marxista, No. 5, 1970, pp. 23-65. 19 A. Capitini, Antifascismo tra i giovani, Célèbes, Trapani, 1966, p. 85. Degno di menzione îl giudizio în merito di Marco Catarci, Îl pensiero disarmato. La pedagogia della nonviolenza di Aldo
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
del Padre, Feltrinelli, Milano, 2013, pp. 146-147. 56 Ibidem, p. 13. 57 Ibidem, p. 44. 58 G. Falcicchio, I figli della festa, cît., p. 220. Bibliografia ĂĂ. VV., La sacra Bibbia, Cei-Uelci, s.c., 2008. Althusser, Louis,"Ideologia e apparti ideologici di Stato", Critică marxista, No. 5, 1970 Altieri, Rocco, La rivoluzione nonviolentă. Per una biografia intellettuale di Aldo Capitini, Bibliotecă Franco Serantini, Pisa, 1998. Barcellona, Pietro, Elogio del discorso inutile. La parolă perduta, Dedalo, Bari, 2010. Bobbio, Norberto, Introduzione, în
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
crisis, proletariat, middle class. Introducere Apariția mișcării fasciste în Italia în anii imediat următori încheierii Primului Război mondial a suscitat la nivelul gândirii politice discuții aprinse cu caracter teoretic. Foarte interesant este că abordările teoretice au avut un puternic caracter ideologic, fie că veneau de la dreapta sau de la stânga politică. Pe parcursul acestui articol intenționeză să prezint prin intermediul metodei descriptive unele dintre cele mai importante teorii care au prezentat și analizat fascismul. Primele reacții au provenit de la teoreticienii marxiști deoarece, Revoluția din
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
din Octombrie 1917 și câștigarea puterii politice de către bolșevici în Rusia țarista a permis, pentru prima dată în istoria umanității, apariția unei puteri politice care se revendică de la conceptele de dictatură de clasă și de dictatură a proletariatului. În plan ideologic, apariția fascismului a poziționat cele două mișcări politice pe poziții antagoniste. De aceea, primii teoreticieni care au atacat mișcarea și ideologia fascista au fost cei situați la stanga politică. Acuzațiile acestora, îndreptate împotriva fascismului se refereau cu precădere la funcția politică
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]