3,638 matches
-
sau mai bine zis ce vătămare nu aduc ele celor ce voiesc să le primească în minte? Deci așa cum mărăcinele e numai hrană focului și mâncare flăcării, la fel dogmele deșarte ale celor rătăciți și poveștile băbești ale slujitorilor la idoli ne aprind flăcările veșnice. Dar spicele și grâul sunt o hrană domestică bună pentru oameni și foarte necesară și de folos. Căci ele ne țin în viață. Ele sunt chipul (tipul) dogmelor adevărului, prin care cei ce am crezut ne
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a Ști despre Dumnezeu: această cunoaștere consistă în neaplicarea asupra lui a nimic care să poate fi cunoscut prin puterea concepției umane”<footnote De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 377C. footnote>. Tot el adaugă în alt loc: „Conceptele generează idoli ai lui Dumnezeu, numai uimirea înțelege ceva”<footnote De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 377B. footnote>. Gândirea teologică a Părinților Bisericii s-a dezvoltat pe baza formulării apofatice a Sfântului Grigorie de Nyssa. Sfântul Vasile cel Mare al Cezareei
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
-L înțelegi”<footnote Oratio 28 (theologica 2), 4, P. G. XXXVI, col. 29C-32A. footnote>. Pentru el, baza apofatismului rămâne porunca Vechiului Testament împotriva imaginilor<footnote Ibidem, 6, P. G. XXXVI, col. 32C. footnote>. Și Sfântul Epifanie afirmă: „Erezia” este „slujitoarea idolilor, despre care nu este conștientă”.<footnote Panarion 9, 2 P. G. XLI, col. 224BC; Marios P. Begzos, „Apophaticism in the Theology of the Eastern Church ...”, p. 336. footnote> Sfântul Ioan Hrisostom, autorul a cinci epistole Despre Incomprehensibilitatea lui Dumnezeu, susține
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
mea pentru totdeauna. Dar Tu ai scos din stricăciune viața mea, Doamne Dumnezeul meu! Când se sfârșea în mine duhulmeu, de Domnul mi-am adus aminte, și la Tine a ajuns rugăciuneamea, în Templul Tău cel sfânt! Cei ce slujesc idolilor deșerți disprețuiesc harul Tău; Dar eu îți voi aduce Ție jertfe cu glas de laudă șitoate făgăduințele mele le voi împlini, căci mântuirea vine de la Domnul!” (Iona 2, 3-10). Mântuitorul s-a referit la această „nădejde” șiîn tâlcuirea Scripturilor către
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
să luăm aminte cu înțelepciune!”. Această chemare se referă, nu ladeschiderea „Ușilor Împărătești”, ci la păstrarea ușilor inimilor deschise, așa cum le-a deschis Hristos prin Jertfa Sa, ca preț de răscumpărare, ca să scape și de dispute și de închinare la idoli. Este chemarela deschiderea tuturor simțurilor pentru învățătura despre Dum nezeu cuprinsă în „Crez” ca adevărata înțelepciune, grăind-o și as-cultând-o necontenit cu luare aminte și cu concentrare<footnote Nicolae Cabasila, Despre viața în Hristos, 26, PG 150, col. 421 D.
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
iar cu gura se mărturisește spremântuire” (Romani 10, 6-10). Învierea este, deci, temelia credinței:„Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este propovăduirea noastră, zadarnică și credința voastră” (1 Corinteni 15, 14). Credința în Înviereeste respinsă numai de către „cei ce slujesc idolilor deșerți” (Iona 2, 9):„Dacă Evanghelia noastră mai este acoperită, este pentru cei pierduți, în care Dumnezeul veacului acestuia a orbit mințile necredincioșilor ca să nu le lumineze lumina Evangheliei slavei lui Hristos,care este chipul lui Dumnezeu” (2 Corinteni 4
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
1967), 12; cf. M. Lot-Borodine, La deification de l’homme selon la doctrine des Peres grecs (Paris Cerf, 1970), p. 8. footnote>, baza apofatismului rămânând deci porunca Vechiului Testament împotriva imaginilor și, potrivit Sfântului Grigories, este adevărat că: „conceptele generează idoli ai lui Dumnezeu, numai uimirea înțelege ceva”<footnote P.G., XLIV, col. 377B cf. Marios P. Begzos, op. cit., p. 336. footnote>. Marele episcop nyseean nu a fost primul care să confere fragmentului 33, 23 din Exod: „Nu-Mi vei vedea fața
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
generație este lipsită de idei și mulțimea imensă de cuvinte goale vrea să înlocuiască zeii care lipsesc. Este cu putință oare să te impui în fața acestui element? - Nu, să lupți, și ce luptă inegală. Invidioși și intriganți sânt toți acești idoli care predomină generația de azi, și tot ce nu este alături de ei e considerat împotriva lor. Ar exista deci numai două căi pentru a te confrunta cu Bizanțul: fie să lupți cu aceleași arme necruțătoare, fie să renunți în genere
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
la sfârșit, în Cotnari vechi amestecat cu pastă de roșii. Varianta sa este, indiscutabil, savuroasă, dar respingerea celorlalte ni se pare nemotivată. Din acest punct de vedere, Păstorel se arată a fi mai catolic decât Papa, adică mai purist decât idolii săi, francezii înșiși, căci, iată, aceștia din urmă nu găsesc nimic grotesc în a asocia unei choucroute (mâncare cu varză acră) excelentele vinuri albe ale Alsaciei, Riesling ul ori Gewurztraminer-ul. În această poziție radicală a autorului moldav se poate observa
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cu 500.000 de ani în urmă, după alții cu 250.000 de ani. Cu cât preistoria își va distanța începuturile, cu atât omul se va încorona merituos de mai multă glorie, adeverind superioritate față de întreaga existentă planetară. Creator de idoli și zei, el s-a afirmat trup și suflet, spirit recuperator al relației cu Dumnezeu, indiferent de denominația pe care i-a dat-o divinității. în această perspectivă spiritualizată, el vindecătorul empiric, din cârpaci și reparator de viață, a ajuns
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
destin, mereu în căutarea securității, mereu pândit de cataclisme și întotdeauna renăscând printre popoare care au fost. În timpurile îndepărtate evreii au fost nomazi, păstori, agricultori, fiind goniți de exoduri și dispersați până la pierderea limbii, ce a dus la abandonarea idolilor și descoperirea unui Dumnezeu care i-a strâns în jurul său, salvându-i: Iahve. Săpăturile arheologice, efectuate începând cu anul 1865 și mai ales descoperirea manuscriselor în peșterile de la Marea Moartă, în 1947, culminând cu probele din grotele de la Qumran din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dispunea regele. Evreii au preluat și ei, în Canaan, scrisul, mulți devenind cronicari la curtea regelui. Vechiul Testament, oferă multe situații și fapte reale. Dorința de a fi în relație cu divinitatea, cu Iahve, s-a înscris în cântări, imnuri, psalmi, idolii păgâni intrând în amintire, iar cele astrale căpătând interpretări laice. în timp religia mozaică devine eminamente monoteistă, închinându-se lui Iahve, lui Dumnezeu. Numeroasele contacte cu alte populații i-au înrâurit. Apar sărbători agrariene, sezoniere dar și Paștele. Preoții erau
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dări și apoi repetat jefuit de Antioh Epifanes care, sfătuit de evrei bogați, dă decret de desființare a iudaismului (anul 168 î.Chr.), ordinul venit din Antiohia preconizează interzicerea legilor, obiceiurilor, credințelor existente. Zeus din Olimp ajunge în Templu. Alți idoli după el. Urmează prigoane, masacre. Tora = cartea învățăturilor este arsă cu alte cărți sfinte. Evreii abandonează orașe, sate, se ascund în peșterile din munți. Discordia nu opune rezistență. Dar revoltatul Iuda Macabi și apariția cărților Daniel și Ester îi animă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și elanuri, cu o scriitură corporală, ceea ce ar necesita paragrafe în proză dialogată, ca și descriptivă, pentru a fi exprimat, în redactare." Maeterlinck, în Menus propos (Cuvinte neînsemnate), își dorește un teatru în care un simbol, investit cu forța vechilor idoli antici a căror singură vedere îi înspăimânta pe credincioși, ar înlocui actorul, prea uman. Ar trebui poate să îndepărtăm cu totul ființa vie de pe scenă. Asta nu vrea să spună că vom reveni astfel către o artă a unor secole
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
peniță prin apropiere cu cuvântul viață, de care fac uz fără încetare realiștii." În impasibilitatea ei absolută, "supramarioneta" înseamnă absența oricărei emoții. Ea posedă puterea sacră a statuilor divine aflate în temple și din care descinde. "Marioneta este descendenta străvechilor idoli din piatră ai templelor, ea este imaginea degenerată a unui Zeu. Prietenă a copilăriei, ea știe încă să-și aleagă și să-și atragă discipolii." Masca, ce suprimă mobilitatea feței, îl fascinează pe Craig pentru aceleași motive. "Oricine înțelege valoarea
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
dezarmant de contestatar Nu. Negația axiologică încurajată de "furia distrugerii"41 se hrănea însă din exigența de absolut a tânărului "în război cu toată lumea", dezvăluită în acest stadiu ca formă de respingere a ideii de autoritate, ca răsturnare ireverențioasă a idolilor și ca revoltă împotriva compromisurilor practicate iresponsabil de critica rutinieră. Fascinantul volum este deopotrivă "o respingere nostimă a câtorva scriitori"42 și o carte "autentic tragică"43 în care un comic irezistibil, de pildă cel din episodul care descrie odiseea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cenușiul diurn. Nota melodramatică, admirabil evitată de Mihail Sebastian prin abila ancorare în realitatea prozaică inclusiv a celor mai vizionare și nepragmatice personaje, caracterizează, în schimb, piesele umoristice ale lui V. I. Popa și comedia "amară" a lui George Mihail-Zamfirescu, Idolul și Ion Anapoda. Dacă la V. I. Popa conflictele între generații (Mușcata din fereastră) sau între etnii (Take, Ianke și Cadâr) se anulează melodramatic în final, în piesa lui G. M. Zamfirescu, artificialitatea și convenționalismul constau tocmai în punerea într-
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
altă parte, universul sufletelor pure, nepervertite, capabile de iubire autentică și sacrificiu, așa cum se dovedesc a fi Ion, un tip de Cănuță "om sucit" prin inocență și inadaptabilitate și Frosa, metamorfozată fabulos și neconvingător din servitoarea neîngrijită și răutăcioasă în idolul de frumusețe și gingășie sufletească așteptat. Un tip de umor "roz" reiese astfel din recompensarea personajelor superioare din punct de vedere moral. Soluția de tip melodramatic poate fi înțeleasă în cazul lui George Mihail-Zamfirescu și ca procedeu de intenționată delimitare
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
temeiul acestei farse macabre pe care Nastasia o pune în practică pentru pedepsirea ucigașului, subtitlul piesei, în formula voit oximoronică de tipul "comedie tragică", ar putea fi însoțit de sintagma "umor de spânzurătoare", aplicabilă aici în sens propriu. Piese ca Idolul și Ion Anapoda și Domnișoara Nastasia demonstrează astfel, pe de o parte, polimorfismul umorului și pe de altă parte tentativa de marcare a notei de originalitate față de universul caragialian, chiar cu riscul eșuării în plan estetic, prin alunecarea în melodramatic
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
izbutind să redea, prin extinderea analogiei sonore, însăși mișcarea în progresie a "strașnicei invenții, trenul". Ca pasiune comună celor doi scriitori melomani, muzica este cel mai bun conductor al fluxului imaginației prozatorului târgoviștean înspre universul armoniei caragialiene. Sonata lui Beethoven idolul dramaturgului este tradusă printr-o sinestezie specială, în așa fel încât anumite sunete și teme trezesc sentimente și creează instantaneu imagini, scene vii în care instrumentele devin activate prin personificare. Discursul melodic transpus în cuvinte evocă, la un moment dat
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lui Spiridon Vădastra, în cazul lui Mircea Eliade, piesele Apostolii și Plicul, de Liviu Rebreanu, piesele argheziene Dodi și Podi, Patriotul, Neguțătorul de ochelari dar și Tabletele din Țara de Kuty, comediile "amare" ale lui George Mihail Zamfirescu, Domnișoara Nastasia, Idolul sau Ion Anapoda, Schimbarea la față, piesa lui Mihail Sebastian, Ultima oră, romanul lui Gib I. Mihăescu Zilele și nopțile unui student întârziat, romanul lui I. Peltz Actele vorbește! și multe altele, sunt printre astfel de dovezi ale apartenenței la
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
another side of the slum, but his picture only apparently differs from the reality described by Caragiale. In the same way, Miss Nastasia is an even crueler version of Caragiale's female character Anca from his drama Năpasta (Injustice). The Idol or Ion Anapoda resumes and vaguely distorts a famous Caragialian character, namely, Cănuță, while the posthumous drama, The Holy Transfiguration, is a political scenario completely different from that of Caragiale's plays, by its rather visionary, unrealistic unmasking of corruption
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
proiectată să dispară odată ce și-ar fi rezolvat conflictele prin evoluție. De asemenea, stalinismul operează și pe baza unui străvechi mit al tatălui primitiv, arhaic, atotputernic, atotcunoscător (spre deosebire de Hitler), bun, un adevărat zeu, care vădește întoarcerea spre religios, cu ritualuri, idoli, rugăciuni, mausolee. În fine, contramiturile născute ca reacție la stalinism nu sunt mai puțin importante, precum mitul lui "1984", mitul orwellian, cu amendamentul că nici acesta nu este mai aproape de adevăr, întrucât stalinismul nu a funcționat logic precum sistemul descris
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
of the Hulk, etc).666 Dacă New York-ul rămânea bastionul tradiției în comics, în San Francisco, în districtul Haight-Ashbury, între 1965 și 1967 explodează alternativa contra-culturală, în comunitatea hippy din Golden Gate Park, unde au loc concerte și întruniri cu idoli ai generației psihedelice: Timothy Leary, Allen Ginsberg, Anne Rice, Janis Joplin, Frank Zappa, The Grateful Dead, dar și psihopatul criminal Charles Manson.667 Din acest creuzet cultural izvorăsc creațiile unor genii ale narațiunii grafice. Robert Crumb, considerat de către mulți specialiști
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
o încarnare a voinței de putere a omului obișnuit care nu și-o poate satisface în realitate (cum opinase Eco), în Japonia eroul nu slujește nevoii de identificare, ci este învinsul, victima, "eroul nihilist", fiindcă "japonezii sunt mai atrași de idoli decât de eroi", după formula lui Umezu Kazuo.711 Un personaj îi aparține în totalitate creatorului său, trăiește și moare odată cu acesta, și spre deosebire de modelul american, nici nu se pune problema ca un personaj să trăiască mai mult decât autorul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]