5,812 matches
-
zidul. Construcția dominantă a ansamblului Cetățuia este Biserica, căreia ctitorul i-a acordat cea mai mare atenție. Observăm că în ceea ce privește planul și ordonanța generală a fațadelor, Cetățuia aparține unei stil care își găsește prototipul în biserica de la Galata. Însă, ea imită biserica Sfinții Trei Ierarhi, în măsura în care și această biserică, la rândul ei, imită Galata. Acesta este motivul pentru care va fi preluat aproape milimetric modelul reprezentat de biserica Sfinții Trei Ierarhi, care de la începuturile ei și până astăzi este foarte frumoasă
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
acordat cea mai mare atenție. Observăm că în ceea ce privește planul și ordonanța generală a fațadelor, Cetățuia aparține unei stil care își găsește prototipul în biserica de la Galata. Însă, ea imită biserica Sfinții Trei Ierarhi, în măsura în care și această biserică, la rândul ei, imită Galata. Acesta este motivul pentru care va fi preluat aproape milimetric modelul reprezentat de biserica Sfinții Trei Ierarhi, care de la începuturile ei și până astăzi este foarte frumoasă și-i uimește pe toți privitorii. Biserica Cetățuiei nu a izbutit să
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mănăstirile și schiturile Arhiepiscopiei pentru a le rezolva problemele. A ajutat mulți tineri săraci, pe seminariști și pe studenții teologi. Unii dintre ei, printre care mă număr și eu, au crescut la umbra mănăstirii și au rămas aproape de slujirea Bisericii, imitând în viața lor, faptele părintelui Mitrofan. Cu toții l-am numit părinte bun și prieten de nădejde. Discret, îi făcea pe toți părtași la bunătatea sa. Pentru oricine avea o vorbă bună și un sfat înțelept. La dânsul s-au împlinit
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
bine, acum sunt dispusă să ți-l prezint. ― Slavă Domnului! am spus ironic. Nu știu cum altfel ar fi continuat planeta să se Învârtă În jurul soarelui. ― Ție chiar nu-ți pasă? Se pare că accidentul chiar ți-a afectat creierul, zise Maria imitând prost surprinderea. Înainte ai fi dat orice să te bagi În viața mea personală. Am dat ochii peste cap, lăsând să-mi scape un mic chicot. ― Exagerezi! ― Ok...ce trebuie să fac ca să te reanimez, Alisia? M-am strâmbat. Nu
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
așa de oribil, am adăugat eu. —Nu-i așa? a dat el din cap. M-am dat peste cap să pot ține pasul cu anecdotele haioase ale lui Luke. Avea niște întorsături de frază minunate și un talent deosebit de a imita tot felul de accente, așa că o clipă era un bandit mexican, în clipa următoare un președinte rus, iar în următoarea un polițist obez din Kerry pe cale de a aresta pe careva. Viața lui părea plină de culoare în mijlocul unei lumi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
gesturi care o făceau să arate ca o femeie cu bărbie dublă cuprinsă de o furie ipocrită. —întrebați-le pe oricare dintre fetele de-acolo, a întrerupt-o Dermot înfocat. —întrebați-le pe oricare dintre fetele de-acolo, l-a imitat Chaquie răutăcioasă. Sau vrei să spui pe una dintre fete în special? Se simțea clar că interesul tuturor crescuse dramatic. Știu exact ce faci, Dermot Hopkins, a continuat Chaquie. Pe mine mă faci alcoolică, nu recunoști că am avut vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
care le-am preluat săptămâna asta. Vivian era în stare să miroasă frica și prin telefon, așa că și-a năpustit ghearele asupra mea. — Să nu mă întrerupi când vorbesc. și oricum, ce înseamnă „să te pui la punct“? m-a imitat ea cu o voce mică, stridentă. Citești dosarul, vorbești cu autorul - nu sunt calcule de fizică cuantică și n-ar trebui să-ți ocupe așa de mult timp. A, și am primit mesajul tău despre un alt roman pentru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
ceva, surprins de domnu’ gata costumat, în halat de mătase roșie, cu pipă groasă în gură, de parcă fusese tot timpul acasă, acolo, lângă fotoliul de piele, privindu-l cu îngăduință pe necunoscut. Slabă imitație, slabă performanță, Bombonel degeaba încearcă să imite pacienții, imită ca un începător, zău așa, fără nici o strălucire, o jignire pentru nebunie,zău așa, o ofensă nemeritată, zău așa. — Ai venit de mult, Tolea? Parcă te-am întrebat ceva... Nu, nu venise de mult, dar cum să răspunzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de domnu’ gata costumat, în halat de mătase roșie, cu pipă groasă în gură, de parcă fusese tot timpul acasă, acolo, lângă fotoliul de piele, privindu-l cu îngăduință pe necunoscut. Slabă imitație, slabă performanță, Bombonel degeaba încearcă să imite pacienții, imită ca un începător, zău așa, fără nici o strălucire, o jignire pentru nebunie,zău așa, o ofensă nemeritată, zău așa. — Ai venit de mult, Tolea? Parcă te-am întrebat ceva... Nu, nu venise de mult, dar cum să răspunzi la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
atât, acolo-i buba. Adrisantul cunoscut, dar expeditorul... D-aia scriem cu plaivaz: „expeditorul necunoscut“ ori „nu se află“ ori „mort, ierta-l-ar Skaraoțchi“. Urmărim expeditorul până la moarte și după, asta facem. Dacă găsim expeditorul, pac. Expeditorul, becherul care imitează slova oricui, numa’ să nu fie prins. Ca să enfluențeze moralul lui pápá, înțelegi ’mneatale. Deci, destinul frumoasei din poveste. Imitează slova analfabeților, a cremenalilor cu făclia de paști, făclia pogromului. Știi ’mneata: ăia cu urlete și centiron și cruce și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
să vezi. Venerabile domn, în interesul onoarii naționale, te vom așa și pe dincolo. Făclia de paști, răzbunarea Domnului contra celor care l-au răstignit. De colo până colea... gâr-mâr... cu politica. Să cedeze tot, altfel, pac! Tranc, depeșă, neicușorule... imitează, să juri, nu altceva, parcă erau ăia, știi ’mneatale, coloană și centiron. Plastografie. Ca să puie piciorul în prag, rinocerul. Ori, ori, mă-nțelegi, tranc! Să vezi imitație de amenințare, să juri, nu altceva, să juri! Anonimă, parc-ar fi semnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
mai mult preț pe rigoare și precizie decât pe orice altceva. Detesta romantismul care țâșnea din pictura lui Smith, cu gesturile sale înflorite și impulsurile pseudoeroice, dar asta nu însemna că, dacă ar fi vrut, nu i-ar fi putut imita stilul. Ce-l împiedica să continue opera lui Smith după moartea artistului? Ultimele desene și tablouri ale tânărului maestru, dispărut în floarea vârstei. O manifestare publică ar fi fost periculoasă, desigur (văduva ar fi auzit despre ea și i-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
sufletul unui mort. Era o lovitură de teatru remarcabilă, o mică vrăjitorie psihologică față de care creierul bietului Harry nu putea nutri decât groază și venerație. Dryer făcuse mai mult decât să copieze aspectul și atmosfera uneia dintre pânzele lui Smith, imitând tușele aspre ale cuțitului de paletă, colorația densă și stropii aruncați la întâmplare, el îl împinsese pe Smith infinitezimal mai departe decât mersese vreodată Smith însuși. Harry a înțeles că era următorul tablou al lui Smith, cel la care ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
primul rând, trebuie găsită hârtia potrivită - o hârtie de la mijlocul secolului al XIX-lea, care să reziste la examenul cu raze X sau ultraviolete. Pe urmă, trebuie să studiezi toate manuscrisele existente ale lui Hawthorne și să înveți să îi imiți scrisul - care, apropo, era destul de neîngrijit și, pe alocuri, aproape ilizibil. Dar stăpânirea practică a tehnicii e doar o părticică. Nu poți să te așezi la masă cu un exemplar tipărit din Litera stacojie și să-l copiezi de mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
dimineață, în timp ce treceam prin fața ușii deschise a unui magazin, după ce a văzut o femeie rotofeie țipând la un bătrân. Mira! Mira! Mira! a făcut Lucy, maimuțărind-o pe femeie cu o precizie uimitoare. Hombre! Gato! Sucio! O clipă mai târziu, imita în mod asemănător un bărbat care striga cuiva de pe partea cealaltă a străzii ceva în arabă - cuvinte pe care eu n-aș fi putut să le pronunț nici dacă de asta mi-ar fi atârnat viața. Copila avea ureche, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mână, bunicul începe. Mai întâi îmi spune despre ce anume e povestea, situația și personajul, și apoi își folosește vocea. E un cântăreț groaznic, ceea ce-l face foarte caraghios. Mă iau după el, fără să-mi amintesc exact ce cânt. Imit înadins tonul lui prost. El încearcă să mă corecteze. După câteva eforturi, descoperă că am fost neastâmpărată și mă amenință că se supără, și atunci mă port frumos. Iau notele cu o voce perfectă. El aplaudă și râde. Cum are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
spre trotuar și zic: Sunteți foarte amabil că spuneți asta. Nu, te rog, răspunde el. Nu vreau doar să-ți fac un compliment. Ești o actriță foarte bună. Îmi spune că a văzut spectacolul de cel puțin opt ori. Îmi imită mișcările scenice, se întoarce și face câțiva pași - e scena mea de intrare. Îmi ridică moralul. Nu mă pot abține să nu râd. E un tip amuzant. Odată, rochia dumitale de satin s-a agățat de un obiect din decor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
tăcerea nopții. Un ajutor din culise îi spune actriței că a venit Mao. E în mijlocul mulțimii. Fata își închipuie felul în care e așezat. Ca un Buddha pe o floare de lotus. Intră pe scenă în pași de sui-bui, care imită alunecarea pe apă, și apoi liu-quan, brațe de salcie. Își ia de jos „vâsla” și lovește cu grație în apa imaginară. Se apleacă și se ridică, unduindu-se, apoi își îndreaptă genunchii pentru a zugrăvi clătinarea într-o barcă. Bătăile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
mele! Fabulosul apus de soare! Îmi amintesc sentimentul avut atunci când stăteam la el în poală, în timp ce conducea bătălii foarte importante. Mâinile lui pe sub cămașa mea, în timp ce soldații se lansau în atac pentru a-i cinsti numele. O voce care o imită pe cea a unei ghicitoare de noroc, îmi zice: Doamnă, ai în gură un cârlig de aur. * Trenul străpunge ninsoarea deasă. Frumusețea copacilor de gheață din nord și albul total o mișcă în mod straniu. E în drum spre un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
sale presupuneri. Imediat după crearea republicii în 1949, Liu vrea să impună domnia legii. Nu vrea un împărat. Vrea ca China să copieze modelul american și să înființeze un sistem electoral. Deși nu a sugerat niciodată ca Mao să-l imite pe George Washington, toată lumea pricepe mesajul. Mai târziu, Liu devine numărul unu pe lista lui Mao de eliminare. Uită că China este China lui Mao. Pentru Mao, propunerile sunt echivalente cu a-l omorî sub soarele strălucitor. Din această cauză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
grea încercare, Liu și Deng hotărăsc să trimită Echipele de Lucru să restabilească ordinea. Pentru a asigura corectitudinea acțiunii sale, Liu formează numărul lui Mao. Din nou, nici un răspuns. De-acum, școlile au fost închise în întreaga țară. Studenții îl imită pe eroul lor, Kuai Da-fu, și se strâng pe străzi, purtând afișe scrise cu litere mari. Promovați revoluția! a devenit cel mai fierbinte slogan. Pentru a se impresiona unii pe alții, studenții încep să atace trecătorii care li se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
aducă instrumente ca să-mi cânte la ceai. Vioară cu două corzi, flaut și chitară cu trei corzi. El e un dar. Stăm la taifas și el îmi fredonează cântece de pe plantațiile de orez, ritmuri de tobe și opere antice care imită sunetul vânturilor din deșert. Uneori, îl acompaniez. Cânt arii din Istoria camerei de la vest. Ne tachinăm și izbucnim în râs. Vocea lui e proastă, dar felul în care cântă e fermecător. Are un stil al lui. Sufletul lui e impregnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
propunerea este refuzată. Nu doar atât - Mao scrie un comentariu răutăcios pe copertă: De aruncat. * Zac la pământ, fără suflare. Nu am nici măcar forța de a mă sinucide. Dacă Mao mi-ar fi dovedit că e regele din Shang, aș imita-o pe Doamna Yuji și m-aș înjunghia bucuroasă. Și ar fi demnitate în asta. Însă e prea târziu. Totul e o încurcătură. Se crapă de ziuă și eu nu am dormit. Îmi aduc aminte de tinerețe. Prima clipă când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Raportu - să mai aștepte, că nu i-o cădè rangu’! Mâne-l dau - că ce era să fac sângur-sângurel... Pe-ntunerică șî pi ploai’? Că era așa de bezneală, de nu-ți vidèi ceafa din... Din asta, ’tunericeală - hă-hă-hă! - Hă-hă-hă!, Îl imită Mătușa Domnica. Tăț’ o apă ș-on pământ, Mănenii! Numai la ciupeală și la chicuș le șăde mintea... D-ap’ la noi, la Chistruieni, am fi ieșit cu mic cu mare la-astupat! Nu la furat! - La voi, la voi, la Chizdruieni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
vostru, comunal, nu ca la noi. Aici, să și-l astupe călugării de la ei, cu rasa! Cu bărbile! - Da-aista-i al vostru, Iacobe! Adica-al nostru, al oamenilor! S-o rupt și dânsu - cine-l astupă? - Cu dânsu-ntrânsu’!, chicotește Moș Iacob, imitând-o pe MătușaDomnica și vorba ei, de pe la Pistruieni. La ce să-l astupăm pe dânsu, momentan - l-om astupa noi, mai Încolo, după ce-om prinde peștele, că știe el, Dumnezeu, cum arinjază treburile... Dacă nu l-or fi spart
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]