12,854 matches
-
de timp și constant efectuate, produc hipertrofia inimii (creșterea mușchiului inimii) și bradicardie de efort (aspect pozitiv prin diminuarea frecvenței cardiace; este considerat o adaptare superioară a funcției circulatorii care exprimă eficiență); reglează tensiunea arterială; stimulează activitatea nervoasă corticală și implicit procesele intelectuale prin creșterea cantității de neurotransmițători (exemplu: endorfinele considerate „hormonii fericirii”); combat mult mai eficient anumite boli sau tulburări psihice (depresia, stările de anxietate, stresul afectiv etc.); stimulează creșterea eficienței anumitor zone ale creierului (hipocampus cu rol în memorare
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
amintim: schimbările metabolice cu efect negativ asupra funcțiilor organe interne; atrofierea musculaturii și scăderea calității și cantității structurilor osoase; creșterea masei corporale (obezitate, supraponderalitate) cu apariția unor afecțiuni grave; modificarea negativă a funcției cardio respiratorii; diminuarea capacității de efort și implicit a capacității de muncă; apariția unor tulburări psiho-afective cu efecte negative, care se pot instala pe termen lung (depresie, anxietate, irascibilitate, inadaptare socială, fobii) etc. Suntem obligați să aducem în discuție, chiar și dacă abordăm acest aspect la general, faptul
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
bază intensitatea efortului depus la momentul respectiv. De asemenea, studierea diferitelor surse bibliografice va oferi celor interesați detaliile care fac ca mersul și joggingul să fie abordate: fie ca două tipuri diferite de activități ușor de realizat și fără costuri implicite, ambele cu efecte multiple (cardiovasculare, de combatere a greutății în exces, de creștere a tonusului fizic și psihic etc.); fie ca același tip de activitate, atunci când obiectivul vizat este creșterea valorilor anumitor funcții și capacități (jogging prin mers vioi, constant
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
efortului la condițiile meteo, alegerea echipamentului, efectele prezenței sau absenței asteniei de toamnă etc. Totuși, spre deosebire de primăvară, toamna ziua devine mai scurtă, fapt ce impune o readaptare a bugetului general de timp, cât și a celui de timp liber și, implicit, a orei de practicare a joggingului. - Jogging în condiții diferite de toamnă Scăderea treptată, uneori bruscă a temperaturii, alternanțele greu previzibile între ore sau zile cu temperaturi normale sau ușor ridicate și ore din zi sau zile cu temperaturi scăzute
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
un material mai gros și posibil impermeabil și elemente care să-i asigure aderență mai bună; utilizarea mânușilor și a fesului (în schimbul banderolei pentru frunte și urechi), știut fiind faptul că, la temperaturi scăzute, o mare cantitate de căldură (și implicit energie pentru mișcare) se pierde prin extremități; atenție crescută la evitarea hipotermiei, care poate apărea iarna și la alergătorii experimentați. Lydiard, A., Gilmour, G., (2002) evidențiază existența unei limite foarte sensibile între senzațiile de frig și impresiile generale determinate de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
acea ședință de jogging și să își planifice tot singur următoarea alergare. Avantaje jogging individual: o libertate mai mare în alegerea traseului în funcție de starea psihică și fizică din ziua respectivă; o libertate mai mare în alegerea tempoului de alergare și implicit, a solicitărilor vizate; o libertate mai mare în alegerea orelor și a zilelor de alergare; posibilitatea schimbării tempoului de alergare atunci când starea fizică o permite, fără a avea grija partenerului sau fără a-l pune de partener într-o situație
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
mai rigidă. Fig. nr. 102, 103 și 104 - Jogging pe pământ ud, nisip, iarbă Dezavantajul mare al acestei suprafețe este dat de imposibilitatea desfășurării unei alergări pe distanțe mari, datorită efectului de suprasolicitare musculo-ligamentară la nivelul gleznelor și genunchilor și implicit a riscului determinat de oboseală în a efectua un contact greșit cu solul (entorsa sau luxația principalelor articulații ale membrului inferior) Gazonul sintetic imită gazonul natural (apropiat ca și calitate de iarbă) însă solicitările pe o astfel de suprafață sunt
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
atenția sau coordonarea la contactul cu solul, existând astfel un risc pentru eventuale entorse). Suprafața cu zăpadă poate reprezenta, în anumite momente, o situație problematică pentru jogger și este o suprafață recomandabil a fi evitată datorită riscului crescut de alunecare, implicit de dezechilibrare și chiar cădere. Totuși, sunt alergători care preferă să alerge și iarna, prin zăpadă. În acest caz, pe lista pieselor de echipament sportiv specifice pentru sezonul rece, pantofi sport speciali, cu aderență mare, sunt esențiali și nelipsiți. Alergarea
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
negativ câinele. Termoreglarea la câini se realizează prin disiparea căldurii prin labe și respirație (gâfâind); evitați alergările în compania câinelui când temperaturile de afară sunt ridicate, veterinarii subliniind faptul că majoritatea raselor canine de companie sunt supuse riscului hipertermiei și implicit, accidentului vascular cerebral; evitați traseele pe care se găsesc obiecte contondente ce pot răni labele câinelui; dacă se practică joggingul iarna, când pentru deszăpezirea străzilor se folosesc diferite substanțe, sau în timpul alergării câinele a intrat cu labele prin vreo pată
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
ciudat, însă, deși se cunoștea că Uniunea Europeană a luat decizia începerii negocierilor de aderare cu România și Bulgaria din rațiuni geo-politice, reprezentantul României, a insistat asupra poziției geo-strategice a țării constatând că, prin decizia Consiliului European de la Helsinki, "se recunoștea implicit importanța strategică a României, rolul ei politic și economic pentru întreaga Europă". Au fost enumerate capitolele de negociere pe care guvernul român considera că le va deschide și, în mod "unilateral și, probabil, cu exces de precauție și luciditate", s-
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
dobândită în străinătate, alta decât cea din domeniul educației. A fost elaborat proiectul de modificare a HG nr. 58/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 507/2002, în sensul eliminării alin. (4) din art. 11 și, implicit, a anexei nr. 6, cuprinzând lista activităților din economia națională corespunzătoare activităților din Anexa A a Directivei 99/42/CE. Conținutul acestei anexe este inclus în proiectul de ordin al Ministrului Muncii și Solidarității Sociale menționat mai sus, care va
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
prin procedura de codecizie, dar și să își exprime dezacordul cu privire la propunerile legislative ale Comisiei. Competențele comunitare = reprezintă competenețele atribuite de către Statele Membre instituțiilor comunitare, în domenii clar precizate. Există trei tipuri de competențe: competențe explicite (indicate în tratate), competențe implicite (care rezultă din paralelismul aplicării la nivel extern a competențelor explicite la nivelul intern al Uniunii) și competențe subsidiare (prevăzute prin art. 308 TCE, prin care Consiliul, hotărând în unanimitate, poate lua deciziile considerate utile într-un anumit domeniu). Comunitarizarea
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
fișelor, în funcție de planul de la care s-a plecat, ușurează munca de sistematizare a datelor. Pe parcurs se poate constata că analiza inițială a temei a fost incompletă și deficitară. Dacă este necesar, tema se poate reanaliza și aceasta va duce implicit la modificarea ipotezelor de lucru și transformarea planului lucrării. După redetalierea planului și sistematizarea materialului se va realiza o primă variantă a referatului. Ulterior, se va verifica veridicitatea și justețea argumentelor și se vor înlătura inadvertențele. Pentru că sunt rare situațiile
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
cu modelul gândirii convergente și divergente a lui J.P.Guiford, Olga Oprea a remarcat existența a două categorii de probleme: * Care solicită gândirea convergentă - pot fi rezolvate algoritmic prin aplicarea regulilor prestabilite; * Care angajează gândirea divegentă - se fundamentează pe dezacord implicit sau expicit și se rezolvă euristic, indirect, prin soluții căutate. E.P. Torrance și W. Okon desemnează cea de-a doua categorie de probleme cu sintagma situații problematice. Ca proces de rezolvare a situațiilor problemă, problematizarea implică intuiția de tip euristic
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
teorie, în care regăsim, ca și cazuri particulare, la anumite scări, mecanica cuantică și mecanica clasică. E vorba, desigur, de un program, și nu de o teorie ajunsă la desăvîrșire. Am regăsit la el ideea de niveluri, de o manieră implicită și foarte subtilă, anume prin fractali. Ideea că spațiul-timp trebuie el însuși supus relativizării de scară este cu totul în acord cu punctul meu de vedere. Dar marea surpriză s-a produs în 1998, cînd am descoperit lucrarea lui Werner
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
definiție, incognoscibil. Dar răspunsul este și "poate că da", în măsura în care descrierea modelului lui Pauli este incompletă. Într-adevăr, pot fi considerate două tipuri de obiecte, radical distincte: obiectele cuantice și obiectele clasice. Noțiunea de "nivel de realitate" este de asemenea implicit prezentă în opera lui Jung. În documentarul pentru televiziune "Face to face", Jung ne spune că "psyché nu e în întregime redus la spațiu și timp"15. Spațiul-timp în discuție este cel al nivelului macrofizic. Deci, există o categorie de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
care nu-l putem deduce pe trebuie din este cu ajutorul non-cognitivismului. Hare afirmă că "actualmente este în general acceptat ca adevărat prin definiție faptul că nimic nu poate apărea în concluzia unei inferențe deductive valide care să nu fi existat implicit în conjuncția premiselor"27. Funcția unei inferențe deductive nu este de a obține din premise "ceva în plus" care nu e conținut implicit în ele, ci are un caracter analitic, fiind o consecință a înseși naturii limbajului. Motivul pentru care
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
faptul că nimic nu poate apărea în concluzia unei inferențe deductive valide care să nu fi existat implicit în conjuncția premiselor"27. Funcția unei inferențe deductive nu este de a obține din premise "ceva în plus" care nu e conținut implicit în ele, ci are un caracter analitic, fiind o consecință a înseși naturii limbajului. Motivul pentru care nu putem deduce o concluzie morală din premise non-morale este acela că judecățile morale diferă fundamental de propozițiile factuale. Ele nu descriu cum
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
un fel de realist moral, un realist naturalist care crede că este de dorit să fim buni"145. Așa cum rezultă din lucrarea sa Utilitarismul, Mill crede că dorința este sursa normativității, în sensul că toate temeiurile de a acționa izvorăsc implicit din aceasta. El arată că există două feluri de sancțiuni în practica morală, externe și interne. Sancțiunile externe sunt asigurate de recompense și pedepse, iubirea față de ceilalți, dorința permanentă de a fi pe placul lor etc. O sancțiune internă este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a ne afla în unitate cu semenii noștri, dorință care e deja un principiu puternic al naturii umane și, din fericire, unul care tinde să devină tot mai puternic grație influențelor exercitate de progresul civilizației, chiar și fără un efort implicit de inculcare"150. Deși motivele care ne obligă să avem o conduită utilitaristă sunt efectul învățării, tocmai educația este cea care ne face să ne gândim că ne-ar fi rău în lipsa ei. Sensul utilitarist al obligației, de a fi
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sale înainte ca aceste încălcări să apară, ci determină pedeapsa după ce încălcarea a avut loc, iar de mai multe ori nu se obosește să stabilească dacă copilul este cu adevărat vinovat. Toate aceste etape sunt mai degrabă subînțelese, dar sunt implicite 86. Activitatea de pedepsire nu poate avea loc decât dacă toate celelalte etape au fost parcurse. O regulă constitutivă a acestei proceduri impune ca administrarea pedepsei să nu poată fi îndeplinită dacă în toate etapele anterioare persoana în cauză a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
o mare parte a subiectivității elevilor cum învață, cum gândesc, ce simt constituie, în mare măsură, o cutie neagră pentru cadrele didactice"7, didactica actuală ,,nu intră în gândurile elevului"8 etc. Avem în vedere aici, așadar: subiectivitatea locutorului/interlocutorului, implicit corelată conceptului de intersubiectivitate 9 și, la un nivel mai general, supraordonat primelor elemente vizate, contextualizarea (vezi mai jos, comuni-carea-contextualizare); de altfel, însuși jocul acestor atribute este interesant de urmărit, în condițiile în care raportul subiectivitate ← intersubiectivitate ← contextualizare este unul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
specifice, ca: * acțiune de plasare într-un anumit context a unui mesaj; * modalitate de dezambiguizare, de optimizare a realizării actului comunicativ; * formă/manieră de evidențiere a relațiilor 16 existente între componentele mesajului și cele ale situației de comunicare, relații explicite/implicite, în măsură diferită, în principiu, pentru locutor și interlocutor, tocmai prin prisma acceptării comunicării ca rezultantă a (inter)subiectivității ce caracterizează raportul locutor interlocutor mesaj. Prin raportare la elementele prezentate supra, poate fi realizată distincția între: contextualizare din perspectiva locutorului
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
submisia la reguli". 2.2. Aspecte particulare ale limbajului preșcolarilor Între egocentrism și socializare, între individual și general, între autocomunicare și comunicare, între situativ și contextual, limbajul copilului preșcolar se caracterizează printr-o serie de elemente a căror cunoaștere este implicit raportată la modalitățile în care activitățile de educare a limbajului la această vârstă sunt gândite, puse în practică, evaluate, ameliorate, extinse etc. Considerat ,,instrument esențial al adaptării sociale"54, limbajul capătă valori deosebite în cazul copiilor; Jean Piaget particularizează, din
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
demersului instructiv-edu-cativ subordonat altor domenii. Caracteristici și repere aplicative ( Lucrarea practică se constituie astfel, în contextul lucrării de față (centrate pe educarea limbajului în grădiniță), într-un pretext de actualizare a coordonatelor verbale, nonverbale și paraverbale ale comunicării, realizându-se implicit și această componentă a procesului instructiv-educativ. ( Diferitele etape pe care valorificarea acestei metode le implică în cadrul diferitelor activități desfășurate de copiii preșcolari, ghidați de cadrul didactic, presupun prin raportare la specificul educării limbajului aspecte precum: actualizarea anumitor unități lexicale din
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]