2,541 matches
-
altminteri comună, ci din cea a expresiei perplexe cu care autorul o clamase. Urcînd cu noi pe culmi extatice, mierosul reuși atunci să convertească rîsul într un sentiment sublim, fapt pentru care l-am admirat deoarece nimic nu e mai impunător decît să întorci opinia publică pe dos. Cea mai populară figură a cenaclului rămînea însă un pompier care, cu falca aruncată în jos, răcnea: P.C.I.-ul ne păzește contra flăcărilor care... În răutatea noastră de adolescenți, la ieșire intonam pe
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
ignoranța satelor și să deschidă tunele de lumină în care întunericul moștenit se va prăbuși. După discurs nu ne simțeam mai buni, dar nici mai răi. Încrederea acestui înalt personaj ne măgulise. Ministrul era un om cu trupul plin și impunător; încadrat de o coamă bogată, chipul său oacheș trăda noblețea omului de spirit. Avea expresia îndurerată a celui care se jertfește pentru o idee căreia i-a închinat întreaga viață. Mai tîrziu am aflat că fiică-sa își ucisese propria
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
furat un sac; unul își tăiase porcul contractat iar un vecin avea de stampilat un act... Tovarășul Șoptelea nu scăpa nici un prilej pentru a prinde, cum se spune, omul la țîțîna ușii. Îmbrăcat într-un raglan negru, activistul avea statura impunătoare și o privire aspră, mărită de ochelari. Știa să stîrnească frica. Se interesă și de dosarul meu. Cînd ne-am întîlnit, s-a uitat la mine ca prin sticlă. Am avut senzația că sînt o bacterie. Rezultatul strategiei lui Șoptelea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
i comunice și Sophiei că nu și le dorește absolut deloc.. Tot minunându‑se, micul grup greoi se îndreaptă spre palatul de pe colț cu Annagasse unde‑și are atelierul și magazinul Adlmüller, regele modei. Ei, nu, ce coincidență! Prin ușile impunătoare de sticlă poți arunca o privire în interior unde‑o zărești, din întâmplare, pe acceași Sophie la care tocmai te‑ai gândit; se află acolo cu mama ei și se învârte în fața oglinzii. E prima ei rochie unicat, creată special
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
bucăți de plăcintă ca să aibă pe drum. Apoi, colegul de școală e transportat până acasă, a fost o zi plină, mai spune el și intră în apartamentul său unde miroase a vanilie. Rainer se duce din nou pe malul fluviului impunător, acest simbol al orașului. S‑a făcut șapte seara și el reușește să arunce armele crimei în râu, în dreptul restaurantului pescăresc Berger. Pijamaua însângerată o lasă în mașină. Apoi Rainer o sună, de la o cabină telefonică, pe‑o fată pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
capul mesei, perfect treaz, necruțător, plictisit. Dar undeva la cealaltă masă lungă s-ar putea înălța chipul ei ferm și osos, cu nasul și buzele puternice și bărbia căreia timpul i-a circumscris curbele, rectangulară acum, împinsă puțin înainte. Tăcută, impunătoare, ocrotită de lentilele în care dioptriile scobesc un vârtej telescopic. — Vezi, și Sia era așa în tinerețe, se șoptește în apropiere. Grație, în același timp sobrietate. Distincție, suavitate, nu scad misterul. Încărcătura statică și obscură, până la urmă senzualitate, provocare... — Ca
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
departe. În fine, să zicem că am un catîr, rostește el În cele din urmă, indiferent cum, și e un catîr bun și am dat pe el o sută cincizeci de dolari. Bun! spune el, face o pauză și ridică impunător un deget. Iau catîrul și muncesc cu el la cîmp patru ore. E un catîr bun și harnic și-n timpul ăsta Își scoate de două ori banii. Bun! declară el din nou, se oprește și-l privește triumfător pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
așa cum au privit desigur primii oameni de pe pămînt, căci a fi martor la acest miracol este un lucru pe care oamenii și-l vor aminti cît vor trăi și la care se vor gîndi În clipa morții. În piața liniștită, impunătoare, Într-un colț, se afla modesta cioplitorie În marmură a tatei, care Începea să se ivească din Întuneric, cu o familiaritate ciudată și ireală; de acolo, eu și fratele meu „prindeam“ primul tramvai care pornea spre „gară“, unde se instala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
oameni creaseră o comunitate stabilă, ce ducea o viață ordonată, pe roți, ce respecta cu multă fidelitate, nebănuită de locuitorii orașelor mari și mici, legile vieții de familie. Vedeai cîte un bărbat tînăr și puternic, o femeie tînără, frumoasă și impunătoare, cu păr blond și siluetă de amazoană, și un bărbat chel Între două vîrste, voinic și vînjos, cu chipul brăzdat, sever și serios. Formau probabil o echipă de acrobați la trapez - cei doi tineri zburau prin aer ca niște proiectile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ca un înger. Ni s-a spus să rămânem în legătură cu doamna Mischi care ne va comunica când putem îngropa copilul. Până și preotul era inclus în prețul instituției. Am hălăduit prin oraș vreo două zile, am vizitat domul, o construcție impunătoare cu două altare, unul în spatele celuilalt, cu destul loc între ele, o construcție gotică deosebit de impunătoare. Te poți reculege într-o asemenea măreția chiar și făcând turul ei, pentru că emană o asemenea liniște impunătoare, încât te copleșește; te străduiești chiar
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
când putem îngropa copilul. Până și preotul era inclus în prețul instituției. Am hălăduit prin oraș vreo două zile, am vizitat domul, o construcție impunătoare cu două altare, unul în spatele celuilalt, cu destul loc între ele, o construcție gotică deosebit de impunătoare. Te poți reculege într-o asemenea măreția chiar și făcând turul ei, pentru că emană o asemenea liniște impunătoare, încât te copleșește; te străduiești chiar să calci mai ușor, să nu deranjezi acea liniște adâncă și sonoră în același timp. După
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
zile, am vizitat domul, o construcție impunătoare cu două altare, unul în spatele celuilalt, cu destul loc între ele, o construcție gotică deosebit de impunătoare. Te poți reculege într-o asemenea măreția chiar și făcând turul ei, pentru că emană o asemenea liniște impunătoare, încât te copleșește; te străduiești chiar să calci mai ușor, să nu deranjezi acea liniște adâncă și sonoră în același timp. După acele momente înălțătoare și relaxante am nimerit într-o ploaie torențială de vară de munte, care, vrei nu
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
munți. Trecem pe deasupra vârfurilor înzăpezite ale Munților Parâng și Retezat. După zborul deasupra munților ne îndreptăm spre răsărit. Lăsăm în urmă Râmnicu-Vâlcea, Curtea -de-Argeș și trecem peste restul Munteniei. Și, iată, în mai puțin de o oră se zăresc clădirile impunătoare ale capitalei: municipiul București.” (Istoria și Geografia României, Editura de Stat) Cerințe: 1. Explicați sensul cuvintelor și expresiilor scrise cursiv în text. 2. Căutați informații despre capitala României și scrieți un text cu titlul „București”. În pădure Călin Gruia „Când
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
mulțime. A dat naștere la povești ori legende și-n popor, la descrieri minunate din partea multor scriitori. Faima lui nu stă numai în amănunțita arhitectură a formelor de piatră, care au răscolit imaginația poporului; nu i-a stabilit-o numai impunătoarea-i înfățișare, înălțându-se asupra celorlalți munți învecinați, cât faptul că prin aceasta e în adevăr un far zărit de la mari depărtări. Dimitrie Cantemir avea dreptate când scria: „dacă ar fi fost cunoscut celor vechi, nu era să fie mai
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
scoborât din înălțimile înviorătoare, stând pe băncuța din fața gării Cîrța, privești la șiragul munților pe care l-ai părăsit, ca la niște prieteni dragi, în tovărășia cărora ai trăit clipe neșterse. În fața șesului ca de Bărăgan, zidul lor se ridică impunător, pierzând din asprimea amănuntului.. Se contopesc unii în alții, de numai vârfurile le urmărești până ce se stinge și ultimul sărut al soarelui dat celui mai înalt. Ceața serii, albastrul de oțel la început, îi învăluie învet-încet, de nu deslușești din
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
care nu se afla nici un nume. Deși cerul era limpede, nu se zărea nici o stea. Un câine care lătra, un cal în galop, făceau ca liniștea să fie adâncă și tainică. M-am pomenit pe o terasă, dinaintea unui bătrân impunător. În jur se căscau acum râpi adânci, iar sub stânca lipită de treptele măcinate de vreme, râul se prăbușea urlând. Bătrânul a rupt pecețile, a citit atent scrisoarea, după care a început să mă descoasă. Cine sunt? De ce mi s-
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
de serviciu m-a convocat la "domnul subdirector". M-am speriat. Făcusem ceva care-l supărase? Am bătut la ușa cabinetului de la etaj și am așteptat să-i aud vocea zicând, autoritar, "intră". L-am găsit așezat la un birou impunător. N-a ridicat ochii din hârtii decât după un timp. Atunci mi-a comunicat că puteam să-i cer bani pentru caiete și rechizite, dacă aveam absolută nevoie, pregătind în prealabil o chitanță. Între anii 1938 ― 1941, cei cinci bursieri
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
de oră și le-am pus teanc pe biroul abia eliberat. A fost fără nici o îndoială o zi extraordinară și ca să confirm asta, am mai făcut un lucru extraordinar. Am ieșit la plimbare. Apartamentul meu se afla în spatele unui edificiu impunător cu vedere spre parcul Battersea. Deși acesta fusese unul dintre motivele principale pentru care îl cumpărasem, în urmă cu șapte sau opt ani, profitam rareori de locul acesta. Împrejurările mă obligau uneori să trec prin parc, e adevărat, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
subterane de beton întărite, suficient de mari pentru a adăposti două duzini de avioane, care vor decola de pe o rampă subterană, cu frânele apăsate și luminile din coadă aprinse. Ascultându-și vocea în cască, i se păru plată și deloc impunătoare. Dar era doar un comentariu de probă, ca să-l ajute să sincronizeze cuvintele cu imaginile. Când se va termina filmul, va angaja un actor, unul cunoscut pentru simpatiile lui de stânga, a cărui voce să aibă impact imediat. Alan Rickman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Pe găvanul ochiului stâng avea un petec de cauciuc negru, fixat cu un șnur petrecut oblic peste cap. Când mi-a spus și numele: Gheorghe Buzdugan, l-am proiectat direct în trecutul Moldovei din vremea marilor voievozi. Un român bucovinean impunător ca statură și fizionomie, însă foarte discret în ce privește biografia sa. Mi-a scăpat doar o amintire din copilărie, când mânca mămăligă din mei și din secară. În unica noastră întâlnire, de circa o oră, s-a lansat și într-o
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Lucache tot felul de chei, iar unde nu funcționau cheile funcționa forța fizică rupând lacătul. La Busuioc a funcționat șperaclul de minune, au deschis ușa bordeiului unde Busuioc își ținea vinul, iar Lucache asigura paza, blocând ușa cu statura lui impunătoare și cu o furcă cu patru coarne în mână. Așa a umplut Cocoloș mai multe vase de diferite mărimi cu vin, pe care, după obicei, le-au împărțit în părți egale. Și cum vase mici nu mai aveau, au mers
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
negru, părând un zeu al războiului, cu coiful său de bronz ale cărui apărători erau ridicate asemenea unor mici aripi. Panoplia albastră din piele era strânsă pe trup, punându-i în evidență mușchii. I se păru mai frumos ca niciodată, impunător. Gesturile lui trădau siguranță și forță interioară. Ușor și agil, Antonius se mișca de parcă ar fi fost una cu calul. Un asemenea om nu putea fi prins într-o ambuscadă. Vântul aduse până la ei glasul lui hotărât: „Errius... acum!“ De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
creat o școală, dar a strâns în jurul său pe toți școlarii, pe cari i a pus la lucru, s tăruind, încurajând, la nevoie chiar silind, să se lucreze. E un record pe care l-a putut obține, e un rezultat impunător pentr u țara noastră. Și meritele acestui record se datoresc numai voinței lui neînfricate și constructoare. Rareori un om atât de blând și afabil, atât de delicat, să ascundă o voință și o energie atât de uriașă. Ele erau un
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
știe deja să scrie și să citească. Dacă din punct de vedere intelectual lucrurile se reduceau la inteligența ei nativă, ușor de remarcat, trupul copilei devenea tot mai viguros și tot mai armonios împlinit. Fără a avea o înfățișare deosebit de impunătoare, Jeanne era puternică, cu trăsături bine conturate. Dovedea forță și agilitate în tot ce făcea. Având și un suflet cald și generos, ea se bucura de simpatia tuturor. în primul rând, a celor de vârsta ei. Jeanne d’Arc era
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
afirmativ din cap, Lennox cu rețineri, iar eu, noi, eu... sîntem cu toții aici... sărim În mașină și pornim În viteză spre cîrciuma Jeannie Deans din South Side. Luăm hotărîrea să trecem prin Queens Park și ne minunăm cînd vedem chipul impunător al lui Salisbury Craig care se Înalță deasupra noastră. Orașul ăsta al nostru e Într-adevăr frumos, iar nouă ne place aici cînd nu se vede nici un șmecheraș prin preajmă. De ce n-am putea pur și simplu să-i mutăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]