3,607 matches
-
devenit nesigure. Precizările așteptate cu privire la identitatea persoanelor implicate (nume de persoane) și detaliile evenimentelor lipsesc. De fapt, în loc de un fapt divers factual, extras dintr-o cronică, ne aflăm în fața unui prototip de povestire a răpirii unui copil al colonizatorilor de către indieni. De altfel, textul utilizează în [e2] un cuvînt care există numai în limba latino-americană pentru a desemna acest gen de faptă rea: un malón. Trecînd astfel de la singularul evenimențial la general și chiar la o reprezentare prototipică de acțiuni și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
dispărut și părinții care-l caută), care se întinde pînă la începutul lui P3 [e3a]. Ivirea organizatorului temporal narativ "des annés plus tard" ("după ani lungi") intrerupe situația inițială. Personajul soldatului servește doar la introducerea referentului cu identitate problematică (un indian). Alegerea lui Caillois de a decupa P3 în două fraze tipografice confirmă apartenența lui e3a la situația inițială-Pn1 și a lui e3b nodului-Pn2. Nodul-Pn2 acoperă propozițiile-enunțuri [e3b], [e4a] și [e4d]. Centrat asupra problemei identității nesigure, acesta orientează intriga. Cum întîmplarea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de la PERO-DAR, propoziția [e11a] este interpretabilă ca un prim argument (p) pentru o concluzie (c) implicită care merge în sensul sfîrșitului primului paragraf: fiului îi revine memoria și rămîne alături de părinți. Dar captivitatea se răstoarnă și, regăsindu-și identitatea de indian (al doilea argument q), nu rămîne alături de părinți (non-c). În jurul lui PERO-DAR, se opun două lumi: una, cea a întîlnirii fiului și a părinților săi, cealaltă, a despărțirii ineluctabile; una, cea a restaurării ordinii inițiale, cealaltă, a distrugerii ordinii și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și a părinților săi, cealaltă, a despărțirii ineluctabile; una, cea a restaurării ordinii inițiale, cealaltă, a distrugerii ordinii și a imposibilei întoarceri în trecut. [e11a] Poate că acestei amintiri i-au urmat altele = Propoziție p (→ Concluzie c implicită) [e11b] DAR indianul nu mai putea trăi între pereții unei case = Propoziție q [e11c] și într-o zi plecă să-și recupereze pustiul. = Concluzie non-c (explicită) Dacă ne sprijinim pe conectorul ȘI, asociat cu organizatorul temporal puternic narativ ÎNTR-O ZI, această perioadă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe conectorul ȘI, asociat cu organizatorul temporal puternic narativ ÎNTR-O ZI, această perioadă apare ca o povestire ratată. P11 seamănă efectiv cu o secvență narativă incompletă: [e11a] Poate că acestei amintiri i-au urmat altele = Situație inițială-Pn1 [e11b] dar indianul nu mai putea trăi între pereții unei case = Nod-Pn2 [e11c] ȘI ÎNTR-O ZI plecă să-și recupereze pustiul. = Deznodămînt-Pn4 Această perioadă narativo-argumentativă răstoarnă soluția primului paragraf. Situată în același paragraf cu evaluarea finală, slaba narativizare a lui P11 subliniază
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
același paragraf cu evaluarea finală, slaba narativizare a lui P11 subliniază faptul că naratorul nu este într-atît de interesat de noile evenimente încît să povestească urmarea istoriei protagoniștilor: cum au îndurat părinții această nouă ruptură? ce s-a întîmplat cu indianul cu ochi de azur? Nu acesta este obiectul textului. Ansamblul lui P12 se situează în poziția clasică de evaluare finală a povestirii-PnΩ, destul de asemănătorae cu paranteza evaluativă din P4 [e4b-c]. Putem astfel descompune această lungă frază periodică cu ritm de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nu știu") care subliniază neștiința autorului. Tăcerile istoriei au drept consecință modalizarea a numeroase propoziții. În [e2b] regăsim o indicație vagă a unei surse de cunoaștere la fel de nesigură (impersonalul spaniol se dijo que) ca și ceea ce relatează: "[se spune] că indienii l-ar fi luat cu ei". În continuare, modalizările subliniază incertitudinea de trei ori: [e3b] după ani lungi, un soldat care venea din străfundul țării le pomeni despre un indian cu ochii albaștri care AR FI PUTUT PREA BINE să
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
se dijo que) ca și ceea ce relatează: "[se spune] că indienii l-ar fi luat cu ei". În continuare, modalizările subliniază incertitudinea de trei ori: [e3b] după ani lungi, un soldat care venea din străfundul țării le pomeni despre un indian cu ochii albaștri care AR FI PUTUT PREA BINE să fie cel pe care-l căutau. [e6a] Acolo se opri [e6b] POATE din pricină că ceilalți se opriră și ei. [e11a] POATE că acestei amintiri i-au urmat altele În [e7a], găsim
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
prunc sau un cîine părinții și casa. Vocea narativă introduce aici o interogație prea puțin conformă cu așteptările unui cititor de fapt divers sau de cronică a Vestului. Un asemenea cititor s-ar întreba probabil ce s-a întîmplat cu indianul, cum au reacționat părinții lui și ce s-a mai întîmplat cu ei după plecarea fiului. Cu siguranță, nu s-ar mulțumi cu această povestire fără final real și care omite atîtea detalii, concentrîndu-se asupra a ceea ce-l interesează de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o serie de schimbări în desemnarea identității sale. Putem vorbi chiar de un referent evolutiv. Lanțul se deschide cu "un copil" [e2a] și continuă cu două pronominalizări: "l-" [e2b], "îl" [3a]. Apoi se deschide însă un nou lanț cu "un indian (cu ochi albaștri)" [3b] și cu ipoteza unei identități posibile a celor două personaje. În P4, primul pronume "Îl" [e4a] referă la indian, în timp ce al doilea ("avură chiar senzația că-L recunosc") [e4b] trimite clar la fiul căutat. Identitatea referentului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
continuă cu două pronominalizări: "l-" [e2b], "îl" [3a]. Apoi se deschide însă un nou lanț cu "un indian (cu ochi albaștri)" [3b] și cu ipoteza unei identități posibile a celor două personaje. În P4, primul pronume "Îl" [e4a] referă la indian, în timp ce al doilea ("avură chiar senzația că-L recunosc") [e4b] trimite clar la fiul căutat. Identitatea referentului este încă nesigură, așa cum indică verbul modal "a avea senzația". Continuarea din [e5a] nu se pronunță asupra acestei identități vagi: fraza începe cu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
vagi: fraza începe cu hiperonimul "Omul" și continuă cu o serie de reluări pronominale neutre în "el" (prezent în desinența verbelor din [e5b, e6a, e7a, e8a, e9b]). Referința înglobează astfel două personaje potențiale în acest "el": fiul devenit bărbat și indianul considerat ca un om. Abia în [e9c] și [10c] identitatea este definitiv revelată prin acțiunea declanșată de amintire: Indianul este într-adevăr fiul căutat de părinți. Textul lui Borges se întemeiază pe transformarea unei identități în decursul timpului. Copilul răpit
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
desinența verbelor din [e5b, e6a, e7a, e8a, e9b]). Referința înglobează astfel două personaje potențiale în acest "el": fiul devenit bărbat și indianul considerat ca un om. Abia în [e9c] și [10c] identitatea este definitiv revelată prin acțiunea declanșată de amintire: Indianul este într-adevăr fiul căutat de părinți. Textul lui Borges se întemeiază pe transformarea unei identități în decursul timpului. Copilul răpit a devenit adult, iar cel pe care-l regăsesc părinții nu mai este chiar copilul, ci doar fiul lor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
copilul, ci doar fiul lor biologic. Lanțul cuvintelor alese de Borges este foarte clar: [e2a] Un COPIL (CHICO) dispăruse în urma unei năvale a pieilor roșii; [...] [e3b] după ani lungi, un soldat care venea din străfundul țării le pomeni despre un indian cu ochii albaștri care ar fi putut prea bine să fie cel pe care-l căutau (SU HIJO). [...] [e9c] și scoase cuțitașul cu mîner de lemn pe care-l ascunsese acolo, [e9d] în vremea cînd era COPIL (CHICO). [e10a] Ochii
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
era copil (chico)"] cu cuvîntul ales de Borges pentru a sublinia starea fiului regăsit (hijo). Sub acest detaliu lexical se strecoară timpul și problematica transformării identitare a personajului. La începutul ultimului paragraf, povestirea se relansează, iar identitatea secundă capătă întîietate: "Indianul nu mai putea trăi între pereții unei case [e11b], și într-o zi porni să-și recupereze pustiul [e11c]". O altă amintire motivează a doua acțiune voluntară a personajului și îndreaptă întîmplarea într-o direcție nouă. Astfel, în sfîrșit se
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
unei case [e11b], și într-o zi porni să-și recupereze pustiul [e11c]". O altă amintire motivează a doua acțiune voluntară a personajului și îndreaptă întîmplarea într-o direcție nouă. Astfel, în sfîrșit se lămurește titlul. Copilul răpit este captivul indienilor la începutul textului, dar indianul cu ochii ca cerul, care nu poate sta între patru pereți, resimte captivitatea în însăși casa părinților săi. Așa cum subliniază și titlul, captivitatea este destinul personajului. Captivitatea reiese atît din răpirea sa, cît și din
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o zi porni să-și recupereze pustiul [e11c]". O altă amintire motivează a doua acțiune voluntară a personajului și îndreaptă întîmplarea într-o direcție nouă. Astfel, în sfîrșit se lămurește titlul. Copilul răpit este captivul indienilor la începutul textului, dar indianul cu ochii ca cerul, care nu poate sta între patru pereți, resimte captivitatea în însăși casa părinților săi. Așa cum subliniază și titlul, captivitatea este destinul personajului. Captivitatea reiese atît din răpirea sa, cît și din întoarcerea prea tîrzie în sînul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
să spunem că planta s-a transformat în altceva. Altfel spus: aceasta e ideea permanenței efemere. (1985: 215) În Captivul, înainte de momentul de amețeală și extaz, timpul s-a scurs, copilul a devenit bărbat, albul cu ochi albaștri a devenit indianul cu ochii de culoarea cerului. La sfîrșitul primului paragraf, am putea crede că ne-am întors în punctul de unde am plecat, că indianul a redevenit copilul de la începutul textului (eroarea lui Caillois este cu atît mai gravă). Însă fraza periodică
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
amețeală și extaz, timpul s-a scurs, copilul a devenit bărbat, albul cu ochi albaștri a devenit indianul cu ochii de culoarea cerului. La sfîrșitul primului paragraf, am putea crede că ne-am întors în punctul de unde am plecat, că indianul a redevenit copilul de la începutul textului (eroarea lui Caillois este cu atît mai gravă). Însă fraza periodică de uvertură a celui de al doilea paragraf afirmă scurgerea iremediabilă a timpului: planta a crescut. În zadar identitatea eroului este aceeași (fiul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
timp, știu prea bine că nu sînt aceeași persoană cu cea care a locuit în acele locuri, că sînt un altul. Aceasta este problema pe care n-o vom putea rezolva niciodată: problema identității noastre schimbătoare. (1985: 215) Copilul, bărbatul, indianul, aceste identități schimbătoare sînt luate în sens heraclitean. Lui Borges îi place să repete împreună cu Heraclit: "Nu te scalzi de două ori în aceleași ape" (1885: 157). Cînd pleacă să-și regăsească deșertul, fiul iremediabil pierdut dovedește că a devenit
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în sens heraclitean. Lui Borges îi place să repete împreună cu Heraclit: "Nu te scalzi de două ori în aceleași ape" (1885: 157). Cînd pleacă să-și regăsească deșertul, fiul iremediabil pierdut dovedește că a devenit un om al deșertului, un indian cu ochii ca cerul. "Permanența lui efemeră" este făcută din această identitate complexă, prinsă în curgerea timpului pe care numai episodul amintirii a putut s-o întrerupă pentru o clipă. Numeroase texte din El Hacedor se referă la problema amintirii
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
putut s-o întrerupă pentru o clipă. Numeroase texte din El Hacedor se referă la problema amintirii și a identității. Aceasta încă din textul-dedicației lui Leopoldo Lugones, continuînd cu al doilea text al culegerii (El Hacedor), în care naratorul-Borges și indianul cu ochii de culoarea cerului sînt foarte apropiați: Într-o dimineață se deșteptă, privi (de data aceasta fără urmă de mirare) cețoasele obiecte care-l înconjurau și, în mod inexplicabi, simți, așa cum recunoști o armonie ori un glas, că toate
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Poate că vom afla vreodată. Poate că nu. Dar între timp, cum spune sfîntul Augustin, sufletul meu arde, căci doresc să știu. Personajul "captivului" se aseamănă cu sfîntul Pavel. Acolo unde sfîntul are conștiința problemei timpului, naratorul-Borges se întreabă dacă "indianul cu ochi albaștri" a avut aceeași conștiință că renaște și moare în clipa în care a devenit "fiul pierdut". Intensitatea repetiției, în P12, a lui "aș fi dorit să știu" se lămurește atunci cînd Borges spune că "problema timpului este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
comporta într-o manieră ce nu corespunde eticii unei anume culturi, provocând neînțelegeri sau conflicte. 1.5. Etapele dezvoltării Comunicării interculturale 1.5.1. Baza conceptuală Studiul Comunicării interculturale a început prin anii `50, odată cu studiile lui Edward Hall despre Indienii Hopi și Navaro. Hall încerca să înțeleagă cum funcționează comunicarea interculturală și a oferit câteva concepte care încercau să elucideze natura problematică a Comunicării interculturale în cartea sa, The Silent Language. Cărțile sale, The Silent Language și The Hidden Dimension
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
că nu au nimic comun cu Serbia. Mai ales că muntenegrenii, care sunt tot sârbi, s-au separat de Serbia. Cu ajutorul Uniunii Europene... Așadar, resursele demografice, factorul uman vor deveni tot mai decisive pe viitor. Ne vor demonstra-o chinezii, indienii, brazilienii și alte seminții. - Înseamnă că așa dispar națiunile? - Pe ruinele altor construcții artificiale, nu pot să apară aceleași frontiere. Nimeni nu poate garanta destinul Federației Ruse dincolo de Urali. La fel cum Marea Britanie n-a rămas în America. Vechile populații
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]