2,375 matches
-
teamă că ar comite ceva asemănător, sfârșitul lor funest poate avea asupra lui efectele despre care tocmai vorbeam." (Discurs despre Tragedie) Cazul omului foarte virtuos care este persecutat "din ordinele altuia care nu (este) destul de rău ca să atragă prea multă indignare asupra lui și care arată mai mult slăbiciune, decât atitudine criminală în persecuția pe care o efectuează" este și el demn să figureze în universul tragic. Corneille îl realizează în Polyeucte. Felix, carierist slab și fricos, își trimite ginerele la
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ar putea analiza sufletul fiecărui om după gradul de emoție pe care-l manifestă la Teatru; dacă fața-i rămâne indiferentă, dacă ochiul lui nu este deloc umed, când Tatăl de familie îi spune fiului: unde mergi, nefericitule? Dacă focurile indignării nu-i ard inima, când Narcisse reușește să-l corupă pe Nero, este, cu siguranță, un om de nimic; nu-și va putea salva reputația decât mărturisindu-și imbecilitatea." Model oferit spectatorilor, omul virtuos este personajul de predilecție al dramei
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și să prelucreze ideile sau tezele din care s-a inspirat, dar mai ales în stilul lor cuceritor. El nu se urcă la amvon doar pentru a săvârși un ritual. Vrea să instruiască, să educe, să deștepte conștiințele somnolente. Cu indignare, vehemență sau cu mustrări părintești, denunță păcatele obștei, îndeosebi ireligiozitatea și nesupunerea în fața cârmuitorului. În fond, A.I. e un moralist, auster, veghind cu ochi de Argus la păzirea bunelor moravuri și irumpând tonitruant când i se pare că neregulile au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
contemplativ, pătimaș și duios, frământat și capricios. A.I., cel mai de seamă orator bisericesc la noi, a dat prin suita de didahii străluciri literare elocvenței sacre. Spontaneitatea exordiilor, trecerea firească de la planul material la cel alegoric, reintrările familiare în chestiune, indignările, întristările, mustrările, interogațiile retorice, curmate la timp înainte de a deveni bombastice, pasiunea ce echilibrează toată exacta mașinărie a cazaniei destăinuie un orator excelent și un stilist desăvârșit. Didahiile rămân și azi vii. G. CĂLINESCU SCRIERI: Predice făcute pe la praznice mari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
totuși cu el cîteva cărți de istorie a Bizanțului în caz că era arestat 165. A primit foarte multe scrisori avînd ca subiect tulburările. Înalta societate bucureșteană era indignată. O mare doamnă, un fel de "văduvă de duce", nu-și putea stăpîni indignarea, amintindu-i lui Iorga că pînă și Frederic cel Mare pusese în scenă piese franțuzești, iar Goethe și Schiller se născuseră și fuseseră educați în timpul domniei lui. Îl făceau răspunzător pe Iorga, spunînd: "Dumneavoastră sînteți apostolul majorității studenților, iar ei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a instituit "legile Apponyi", contrarii politicii prevăzătoare a lui Farens Deák și Josef Eötvös. Măsurile lui însemnau maghiarizarea învățămîntului primar. Atunci cînd sediul Bisericii Unite a fost mutat de la Blaj la Hajdùdorog, o regiune pur maghiară, Iorga și-a exprimat indignarea față de "absurditatea idealului maghiar al unui stat exclusiv maghiar, pe care acești grofi feudali, cîțiva magistrați megalomani și evreii încearcă să-l instituie atacînd ultima redută a naționalismului românesc, Biserica Unită Română." Vaticanul a cedat presiunilor, numind la Hajdùdorog un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a proclamat adesea principiul "fiecare națiune între granițele ei sfinte". Dar care erau granițele diferitelor naționalități într-o regiune atît de amestecată ca Banatul? Clémenceau s-a înfuriat mai ales pe români, iar Puterile i-au prezentat un ultimatum României. Indignarea lui Clémenceau era artificială. El ar fi trebuit să știe că naționalismul integral era o cale cu sens unic și să-și amintească de promisiunile făcute românilor în 1916. În cele din urmă, în iulie 1919, Banatul a fost împărțit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1906 și cea din 1922. Pentru el, nu limba română constituia acum problema, ci cadavrele și mutilațiile din universități și instituirea inacceptabilă a unui numerus clausus, măsură incompatibilă cu democrația 110. S-ar fi putut face mai mult pentru dirijarea indignării acestei mișcări a studenților și tineretului într-o direcție pozitivă. În 1922, Iorga făcea încă parte din opoziție, dar în cadrul regimului. Din nefericire, era rupt de noua realitate românească și nu era la curent cu apariția "Noului naționalism". Ca și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
liberal". "Noul naționalism" considera practicile liberale și "sistemul" bazat pe ele drept o imensă ipocrizie. Codreanu l-a împușcat mortal pe brutalul șef al Poliției de la Iași, Manciu, pentru ca, după aceea, să fie achitat de către un juriu. Iorga spumega de indignare 116. În fond, nu trebuie să-i considerăm pe membrii unui juriu drept niște fiare însetate de sînge! Achitarea aceasta era dovada urii oamenilor față de birocrația și de brutalitatea poliției lui Brătianu. Trebuie să înțelegem și mentalitatea acestei zone, care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
stațiunea Mangalia de la Marea Neagră, unde Iorga achiziționase o casă modestă, merită să fie menționate. Atunci cînd Iorga s-a mutat în ea, cîțiva oameni adunați în fața casei susțineau că fusese cumpărată din banii primiți ca mită. Iorga își amintea cu indignare că remarcile acestor lepădături erau rostite "în auzul copiilor mei!" Tot la Mangalia, o delegație de șomeri a făcut apel la Iorga. Cîțiva dintre aceștia au strigat că sînt disperați. Iorga, impulsiv cum era, le-a replicat: în cazul acesta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu era "partid". Partidele politice deveniseră odioase cu promisiunile lor nerespectate, campaniile lor politice și corupția lor. Atunci cînd i s-a cerut să-și prezinte "programul", Codreanu a declarat că organizația sa este o "mișcare" și a respins cu indignare conceptul ca pe ceva sinonim cu programele nerespectate. Mișcarea lui "nu are program, ci credință!" Ortodoxia mișcării lui Codreanu însemna un conflict a priori cu Iorga. În timp ce relația lui Iorga cu ortodoxia era menținută prin intermediul națiunii, la Codreanu era exact
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Cuza și fiul său (cu toate că partizanii lui A. C. Cuza nu erau îndrăgiți de către legionari) aveau o mare influență asupra ziarului "Porunca Vremii", dar nu au ridicat nici un deget ca să oprească această campanie împotriva lui Iorga. Nu și-au manifestat niciodată indignarea față de împroșcarea cu noroi a unui vechi prieten părăsit și singur acum. Mircea, fiul lui Iorga (instigat de Cocoș) a încercat să riposteze acestei campanii, dar metoda lui era defectuoasă. Familia Iorga nu a reacționat cu blîndețe la inițiativele acestuia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de adio, urmat de Henri Focillon. Același lucru l-au făcut Henri Grégoire în Belgia, Oscar Halecki în Polonia, Vittorio Lazzarini în Italia și mulți alții. Presa internațională (din zonele necontrolate de naziști) a primit știrea asasinării cu o profundă indignare. Ziarele americane "New York Times" și "New York Herald Tribune", ziarul elvețian "Basler Nationalzeitung", ziarul argentinian "La Prensa" din Buenos Aires și multe alte ziare din Chile și Brazilia au publicat panegirice în care erau prezentate viața, activitățile și realizările lui Iorga, era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu se predă în fața Americii în Războiul Rece. Astfel, atît Bush cît și Gorbaciov au cedat elegant în fața... naționalismului 4. Să ținem minte toate aceste fapte și să punem un moratoriu pe automulțumirea noastră față de decesul Yaltei. Izbucnirile noastre de indignare față de evenimentele din Balcani sînt totodată sintetice. Statele Unite și Occidentul n-ar fi trebuit și n-ar fi putut controla situația de acolo în alt mod. Ele ar fi putut preveni tragedia chiar și după 1990. Dar dacă (și acești
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Tommy Steele, un rocker britanic relativ energic de la sfârșitul anilor ’50, nu i s-a permis să cânte În Portsmouth de sabat. Johnny Hallyday, o clonă franceză semireușită a rockerului american de tip Gene Vincent sau Eddie Cochran, a stârnit indignarea unei generații de intelectuali francezi conservatori În 1960, când i-a apărut primul disc. Privind retrospectiv, reacția Îngrozită a părinților, profesorilor, clericilor, liderilor de opinie și a politicienilor din toată Europa de Vest pare bizar de energică. În mai puțin de un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
bavarezul Franz-Josef Strauss. Cu permisiunea lui Adenauer și la cererea lui Strauss, poliția a hărțuit redacția, a răvășit birourile și l-a arestat pe editor. Un abuz de putere atât de nerușinat, menit să pună capăt reportajelor incomode, a stârnit indignarea universală - chiar și Frankfurter Allgemeine Zeitung, impecabil de conservator, a observat că „este o pată pe obrazul democrației noastre, care nu poate exista fără o presă liberă - fără libertatea neîngrădită a presei”. Apoi, patru ani mai târziu, În decembrie 1966
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de exemplu, ecologismul a avut la fel de mult succes ca În Germania: Încă din 1970, planurile guvernului laburist de a exploata cea mai mare cascadă din nordul Europei, la Mardola (În apropierea Cercului Polar), pentru producerea de energie hidroelectrică, au stârnit indignarea națională, provocând apariția politicii ecologiste. Dar nici scandalul Mardola, nici protestele ulterioare Împotriva centralelor nucleare nu s-au concretizat Într-o mișcare politică separată: protestele (și compromisurile) au fost negociate În cadrul majorității guvernamentale. „Verzii” au avut mai mult succes În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Îndesat. Conservatorii mai bătrâni erau șocați de disprețul ei rece pentru tradiție sau experiență: când nebunia privatizării a atins apogeul, fostul prim-ministru Harold Macmillan a acuzat-o că vinde „argintăria familiei”. Predecesorul ei, Edward Heath, care descria cândva cu indignare mașinațiunile bine cunoscute ale unui afacerist britanic corupt drept „fața inacceptabilă a capitalismului”, o detesta pe Thatcher - care nici că se sinchisea. Revoluția thatcheristă a consolidat statul, a cultivat piața - și a Început să dizolve firele care le uneau cândva
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
viitor. Statele mai mici din UE - cele ca Grecia sau Portugalia, care făcuseră sacrificii pentru a respecta termenii pactului, precum și cele ca Olanda și Luxemburg, ce se temeau de instabilitatea a ceea ce era acum și moneda lor - și-au exprimat indignarea, dar lecția era clară. În mai puțin de un deceniu de la apariție, pactul de creștere și stabilitate sucombase. Nu e limpede cât de afectat ar fi fost euro dacă țările participante ar fi avut o mai mare libertate de manevră
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și necăsătorit. Când vine vremea să te așezi la casa ta, mai bine te Întorci În Europa. (Om de afaceri maghiar, sondaj de opinie, 2004) Societatea modernă... este o societate democratică ce trebuie analizată fără accese de entuziasm sau de indignare. Raymond Aron Europa era, la sfârșitul mileniului, de o diversitate proliferantă: geometria variabilă a regiunilor, a țărilor și a Uniunii Europene; perspectivele și dispozițiile contrastante ale islamismului și creștinismului, cele două mari religii de pe continent; viteza fără precedent a comunicațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de opinie. Publicul european (spre deosebire de unii oameni de stat din Europa) se opunea cu Înverșunare invaziei irakiene din acel an, precum și liniei de ansamblu a politicii externe americane așa cum a fost ea formulată de președintele George W. Bush. Anxietatea și indignarea izvorâte din această opoziție, deși Împărtășite și exprimate de mulți intelectuali europeni, nu au fost orchestrate sau articulate de ei. Unii scriitori francezi - Lévy, din nou, sau Pascal Bruckner - refuzau să condamne Washingtonul, pe de o parte, pentru a nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Mediul este un amestec de „căldură Înăbușitoare”, „mirosul de asfalt topit”, geamătul metalic al tramvaiului, cu o semnificație aparte, un dozaj realist al lor. Discuția dintre călători nu are relief, trece ușor de la un subiect la altul, până ajunge la indignarea generală, provocată de grădina „țigăncilor”. Dar nimic din toate acestea nu prefigurează misterioasa aventură a eroului, iar hotărârea de a se Întoarce după partituri este justificată logic. Abia după ce coboară, comportamentul său marchează o schimbare. Căldura, motiv care străbate Întreaga
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
astfel de structură e aceea a unui revoltat. Revolta poetului pleacă dintr-o paciență lung apăsată, se precizează Încetul cu Încetul, se canalizează. Ea se explică În momentul istoric În care șase decenii de-a rândul a trăit autorul, cu indignare față de ceea ce a fost nedrept, contra prejudecăților inerente, comode și conservatoare care păstrau cu Îndărătnicie ceea ce era absurd, ceea ce sfida logica, dreptatea, adevărul. Revoltatul devine apostol și profet”. (1) O asemene dispoziție specifică poeziei lui Tudor Arghezi este prezentă În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Comitetul pentru Drepturile Omului din România, aflate sub conducerea lui Laszlo Hamos 1959. București-Moscova-Washington Deși Pacepa și Goma frînaseră puțin cursul relațiilor româno-americane, raporturile președintelui român cu Moscova s-au deteriorat rapid în a doua jumătate a anului 1978. Spre indignarea Moscovei, Ceaușescu a încercat să determine Conferința de la Belgrad să pună stavilă manevrelor Pactului de la Varșovia și ale NATO, însă fără succes. Apoi, liderul român a continuat să caute sprijin în afara CAER, mai ales în Germania Federală și în Marea Britanie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuțiuni adverbiale; particulele adverbiale ci, vi, ne; gradele adverbului; poziția adverbului; Conjuncția: conjuncțiile coordonatoare; conjuncția subordonatoare; locuțiuni conjuncționale; ● Prepoziția: folosirea prepozițiilor; prepoziții articulate; locuțiuni prepoziționale; ● Interjecția: interjecții proprii (care exprimă uimirea, bucuria, amenințarea, îndemnul, regretul, indignarea): ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecții improprii bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuțiuni; ● Sintaxa: Propoziția simplă; Părți principale de propoziție (Subiectul; Predicatul); Părți secundare de propoziție (Atributul; Complementul direct și indirect; Complemente circumstanțiale: de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]