5,050 matches
-
nu este, așadar, neapărat contrară intereselor celor mai defavorizați din punct de vedere economic membri ai societății și, drept urmare, evidențiază Dworkin, nici exigențelor dreptății sociale. Aș dori să adaug acestor argumente dworkiniene în favoarea suficientismului încă unul: acela că suficientismul legitimează inegalități "repugnante" în accesul la îngrijirea medicală doar atâta vreme cât specifică pachetul "suficient" sau "adecvat" de servicii medicale la care sunt îndreptățiți cei nevoiași într-un mod foarte minimalist. Această problemă dispare (sau este cel puțin serios atenuată) atâta vreme cât pachetul "suficient" sau
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
cel mai rău în cadrul societății să o ducă cel mai bine posibil în termeni absoluți ai bunăstării. Unul dintre cele mai celebre rezultate ale raționării de tip prioritarian asupra exigențelor dreptății sociale este principiul rawlsian al diferenței. Conform acestui principiu, inegalitățile sociale și economice sunt drepte atâta vreme cât ele sunt "în cel mai mare beneficiu, consistent cu principiul investițiilor juste, al celor mai puțin avantajați"45. Acest principiu, a argumentat Rawls, ar fi unul dintre principiile în privința legitimității cărora ar cădea de
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
de filosofii care au apărat prioritarianismul în alte domenii decât cel al distribuției îngrijirii medicale. Prioritarianismul poate fi apărat atât cu referire la serviciile de îngrijire medicală, cât și cu referire la starea de sănătate în general. Din perspectiva sa, inegalitățile în accesul la îngrijirea medicală sau în starea de sănătate nu sunt nedrepte în sine. Ceea ce este injust este fie nivelul absolut de acces foarte scăzut, fie starea de sănătate absolută foarte scăzută a unor membri ai societății, atunci când aceste
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
ca fiind drept și un acces universal inegal (atâta vreme cât și cetățenii care o duc cel mai rău în cadrul societății în privința oportunităților efective de a apela la îngrijirea de sănătate beneficiază totuși de un "minim decent" de servicii medicale, respectiv atâta vreme cât inegalitatea de acces reprezintă un pas necesar pentru îmbunătățirea situației celor care o duc cel mai rău în privința oportunităților de îngrijire medicală sau de sănătate). Aceste diferențe nu trebuie, însă, să ne distragă atenția de la "substratul comun" aflat în spatele lor: ideea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
nu este suficient pentru atingerea dreptății în sănătate. Așa cum au demonstrat studiile empirice începând cu așa numitele "studii Whitehall", coordonate în Anglia de Michael Marmot 9 accesul universal la serviciile medicale nu elimină și nici măcar nu reduce în mod semnificativ inegalitățile în starea de sănătate din cadrul societății. Un impact mult mai semnificativ în această direcție îl au alți factori controlabili social care afectează starea de sănătate a populației: venitul, educația, ocupația sau clasa socială. În aceste condiții, tentativa de a acorda
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
elderly", în Philosophy and Public Affairs, 18, 1989, pp. 297-311. Buchanan, Allen, Justice and Health Care. Selected Essays, Oxford University Press, New York, 2000. Calabresi, Guido, Bobbitt, Phillip, Tragic Choices, W. W. Norton & Company, New York, 1978. Callinicos, Alex, Egalitatea. Sărăcie și inegalitate în economiile dezvoltate, Antet, București, 2001. Callahan, Daniel, Setting Limits: Medical Goals in an Aging Society, Simon and Schruster, New York, 1987. Cappelen, A. W., Norheim, O. F., "Responsibility in health care: a liberal egalitarian approach", în Journal of Medical Ethics
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Membership, Harvard University Press, Cambridge, 2006. Olaru, Bogdan (coord.), Controverse etice în epoca biotehnologiilor, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2008. Olaru, Bogdan (ed.), Autonomy, Responsibility, and Health Care. Critical Reflections, Zeta Books, Bucharest, 2009. Oprea, Liviu, "Aspecte etice ale inegalităților sociale în îngrijirile medicale", în Revista Română de Bioetică, 8, 2, 2010, pp. 3-6. Parfit, Derek, "Equality or Priority?", în Andrew Mason (ed.), Ideals of Equality, Blackwell, Oxford, 1998, pp. 202-221. Persaud, Rajendra, "Smokers' rights to health care", în Journal
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
în acest sens este Friedrich Hayek. A se vedea mai ales lucrarea sa Law, Legislation and Liberty, vol. IIThe Mirage of Social Justice, Routledge & Kegan Paul, London, 1976. 19 A se vedea, în acest sens, Alex Callinicos, Egalitatea. Sărăcie și inegalitate în economiile dezvoltate, Antet, București, 2001. 20 Acesta este principalul temei în favoarea redistribuției invocat de egalitarienii șansei. A se vedea, spre exemplu, Larry Temkin, Inequality, Oxford University Press, Oxford, 1993. 21 A se vedea mai ales studiile lui Harry Frankfurt
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Political Philosophy, 15, 3, 2007, p. 346. 16 Sudhir Anand, op. cit., p. 18. 17 Celelalte două întrebări fundamentale pentru orice teorie a dreptății în sănătate sau în distribuția serviciilor medicale sunt, în opinia lui Daniels, următoarele: 1) Când sunt injuste inegalitățile în starea de sănătate? și 2) Cum putem satisface nevoile medicale aflate în competiție, ținând cont în mod just de constrângerile rezonabile care afectează disponibilitatea resurselor medicale? Pentru răspunsurile lui Daniels la aceste întrebări a se vedea, spre exemplu, Norman
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Smokers and taxes", în Journal of Medical Ethics, 25, 5, 1999, p. 419, citat în Hugh V. McLachlan, "Tobacco, taxation, and fairness", Journal of Medical Ethics, 28, 2002, p. 381. Acesta este și principalul argument invocat de Le Grand în favoarea inegalității de acces la serviciile de îngrijiri medicale pentru persoanele cu stiluri de viață riscante pentru sănătate. Astfel, in opinia sa, taxarea suplimentară a stilurilor de viață riscante pentru sănătate este necesară pentru a finanța costurile medicale suplimentare pe care ele
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Totuși în baza articolului 6, femeile erau înlăturate de la vot: “legi speciale, votate cu majoritate de două treimi, vor determina condițiile sub care femeile pot avea exercițiul drepturilor politice”. Acesta trebuie analizat în strânsă legătură cu articolul 7 care reflecta inegalitatea dintre femei și bărbați: “Soția și copii minori profită, în condițiunile prevăzute de lege, de naturalizarea soțului sau tatălui“. Tot în domeniul drepturilor fundamentale trebuie subliniate prevederile referitoare la proprietate care reflectă, pe de o parte, preocuparea pentru garantarea dreptului
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
instruirea civică” cea mai profitabilă. Însă, de fapt, înainte de a discuta despre violența în școală si răspunsurile râvnite, ar trebui probabil să ne amintim că prevenirea oricărui act de violență în școală ține, în primul rând, de tot ceea ce combate inegalitățile, mecanismele de stigmatizare si de excludere si toate formele de non-comunicare.
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
ar implica eliminarea totală a meritului sau a lipsei acestuia atît la nivelul vieții individuale, cît și la cel al vieții societăților. Acest fapt nu ar avea deloc nevoie să fie constatat cu atîta precizie, dacă plîngerea sau triumful asupra inegalității fericirii (prea exclusiv considerată după împărțirea bunurilor materiale) nu ar constitui motivele cel mai secret ascunse ale tuturor vanităților vexate sau triumfante, cauză esențială a injustiției dominante. Vechiul Testament vorbește despre soarta temporală a poporului simbolic "ales" și tot simbolic chemat
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
obscuritatea nopții spirituale, în căutarea sensului vieții, am pierdut inocența de a fi. Ei bine, știința economică nu face excepție de la această cădere și este de reflectat încă asupra determinantelor sale culturale, spirituale, antropologice. Căderea ratelor de creștere economică, accentuarea inegalităților și disparităților, sărăcia, incoerența evoluțiilor monetare, declinul sistemelor educative, deteriorarea corelației demo-economice, mondializarea și multe altele sunt doar epifenomene, manifestări la suprafața lucrurilor, care nu-și pot găsi rezolvarea fără o tratare a cauzelor lor profunde, altminteri vom asista în
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
a contaminat, mai apoi, cu virusul de-cadenței și virtuoasa Atena. Este ea realizabilă din nou? În Legile, autorul propune, în acest sens, o serie de texte legislative, alcătuind o adevărată Constituție politică și socială. Obstacolul principal este identificat în inegalitățile economice existente, iar pentru a-l surmonta, Platon propune o organizare economică bazată pe comunitatea bunurilor, pe atribuirea de proprietăți egale și de drepturi egale tuturor cetățenilor. Este interzisă înstrăinarea terenurilor, împrumutul cu dobîndă ridicată, aurul și argintul sunt rezervate
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
nu condamnă bogăția și e de acord cu ierarhizarea ei. Față de capitalul cămătăresc, atitudinea inițială este mai degrabă ostilă. De ase-menea, e condamnată dobînda, cu valoarea că-reia creditorul recuperează o valoare mai mare decît cea cedată, iar aceasta ar crea inegalități și ar contraveni principiilor morale. Cîștigul tre-buie să rezulte nu din manevrarea banilor, ci din muncă. Cu timpul însă, pe măsură ce dezvoltarea economică cerea tot mai multe capitaluri, Toma D'Aquino se vede nevoit să accepte creditul bănesc, inclusiv un nivel
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de egală libertate ("fiecare persoană trebuie să aibă un drept egal asupra sistemului cel mai întins de libertăți de bază egale pentru toți cei care sunt compatibili cu același sistem pentru alții"), apoi un al doilea principiu zis al diferenței ("inegalitățile sociale și economice trebuie să fie organizate astfel încît: a) să se poată aștepta în mod rezonabil ca ele să fie în avantajul fiecăruia și b) ele să fie atașate unor poziții și funcții deschise tuturor"). Aceste două principii sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
cercetător de viață de profunzimea d-lui Camil Petrescu l-a găsit nu în apartamentele unui ospiciu, operație de două ori mai ușoară, ci l-a aflat respirând același ozon cu noi, care desconsideră aceste rare, dar învecinate, exemplare de inegalitate între spiritul avid și cosmosul imperfect, nedezlegat, înveninat."9 (s. a.) Pe un ton apodictic și hiperbolic, anonimul (astăzi) V. Cristian considera că ultima apariție romanescă interbelică a lui Camil Petrescu reușește să aducă un suflu nou în epica interbelică, tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
componența profilului psihologic pot fi constatate și la normali. În acest scop, vorbim de o heterocronie normală, care afectează esențial echilibrul personalității, spre deosebire de heterocronia deficienților mintal, generatoare de dizarmonie, numită de R. Zazzo, heterocronie oligofrenică. Heterocronia oligofrenică este expresia unor inegalități în ritmurile dezvoltării diferitelor componente ale personalității, pe fondul unei întârzieri globale, sub valorile medii ale dezvoltării normale. R. Zazzo consideră că există o caracteristică a deficientului mintal convergența dintre deficitul de organizare intelectuală, vâscozitatea genetică și inerție (Luria); din
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
atinse 66". Stadiile de dezvoltare formează subiectul "psihologiei genetice" a lui Jean Piaget 67. Numai că stadiile acestea pot să nu aibă o dezvoltare normală nici pe orizontală și nici pe verticală. Heterocronia poate duce la un tablou de o inegalitate extremă între diferitele aspecte ale dezvoltării, dar chiar și în interiorul lor. Un copil debil mintal de opt ani poate fi la nivelul vârstei mintale corespunzătoare în privința nivelului senzo-motor și la nivelul de trei ani privind funcția semiotică. La fel, un
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
la pedepsirea severă a propriilor copii. 4.3. Mediul social La rândul său, mediul social conține numeroase surse de influență de natură să inducă, să stimuleze și să intretină agresivitatea În mediul școlar: situația economică, slabiciunea mecanismelor de control social, inegalitățile sociale, criza valorilor morale, mass-media, disfunctionalități la nivelul factorilor responsabili cu educația tinerilor, lipsa de cooperare implicate În educație. Pentru fostele țări comuniste,creșterea funcțională a violenței În general, nu numai a violenței școlare, este pusă pe seama unui complex de
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
de 8 ori în intervalul 1960-1985 la nivelul întregului areal arabofon, din care 1 milion persoane în Egipt, 0,4 milioane în Algeria, 0,25 milioane în Maroc. Dar tocmai această fluctuantă bogăție acumulată a devenit în timp sursa marilor inegalități economice în lumea arabofonă, fapt ce a potențat escaladarea frustrărilor și tensiunilor fratricide interarabe. Imensele disparități regionale sunt elocvent ilustrate de distribuția P.I.B. raportat la numărul de locuitori. La scara întregului spațiu arabofon clivajul maxim este dat de diferețele dintre
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
în scurt timp corpusuri intangibile. Noțiunea de drept obiectiv este nucleul însuși al sociologiei corporatiste. Sensul ierarhic al vieții sociale este de asemenea evident. Evul Mediu se dovedește incapabil să conceapă un ordin (ordo) care să nu se bazeze pe inegalitatea funciară a condițiilor și funcțiilor sociale. Tradiția feudală de o parte, cea ecleziastică de altă parte, au jucat rolul principal în formarea acestei convingeri. Abordând ideea corporativă atingem, de aceea, miezul problemei. Viața corporativă însăși ridică o serie de întrebări
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în legătură cu lupta contra monarhiei absolute, a puterilor absolute ale regelui. Colaborării dintre monarhul suveran și popor i se va contrapune suveranitatea populară. Secole la rând însă mitul a făcut să fie acceptată o identitate greșită între guvernanți și guvernați, adică inegalitatea funciară între unul sau mai mulți oameni "făcuți" pentru a conduce (deținătorii puterii) și restul oamenilor, "făcuți" pentru a se supune. Puterea va afirma că ea dorește să facă și face binele poporului. Aceasta este rațiunea de a guverna (ratio
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
unele probleme particulare vitale. Dar voturile lor, puțin numeroase, contează la fel de puțin în fața averii, influenței și înțelepciunii celor vârstnici. Nu poate fi vorba de egalitatea voturilor, ci de majoritatea lor. Într-un cuvânt, în evoluția sufragiilor se constată acest fapt: inegalitatea domnește și acordul sau dezacordul sunt accidentale. Nici un principiu nu este stabilit în acest sens încă; nu este vorba de unanimitate, întrucât decizia poate fi impusă de către o minoritate mai puternică; de altă parte, se trece la ordinea zilei peste
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]