5,940 matches
-
acțiune să întreprindeți ca reacție la panică: adică dacă să rămîneți sau dacă să părăsiți situația respectivă. 1.8.3. Atacul de cord Mulți oameni interpretează greșit simptomele reacției luptă sau fugi și cred că probabil vor muri din cauza unui infarct. Acest lucru se explică prin faptul că nu au suferit niciodată un infarct, prin urmare nu știu care sînt diferențele dintre un infarct și un atac de panică. Printre principalele simptome ale unei afecțiuni cardiace se numără senzația de sufocare și durerile
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
să părăsiți situația respectivă. 1.8.3. Atacul de cord Mulți oameni interpretează greșit simptomele reacției luptă sau fugi și cred că probabil vor muri din cauza unui infarct. Acest lucru se explică prin faptul că nu au suferit niciodată un infarct, prin urmare nu știu care sînt diferențele dintre un infarct și un atac de panică. Printre principalele simptome ale unei afecțiuni cardiace se numără senzația de sufocare și durerile în piept, însă, în general, aceste simptome sînt asociate cu efortul și dispar
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de cord Mulți oameni interpretează greșit simptomele reacției luptă sau fugi și cred că probabil vor muri din cauza unui infarct. Acest lucru se explică prin faptul că nu au suferit niciodată un infarct, prin urmare nu știu care sînt diferențele dintre un infarct și un atac de panică. Printre principalele simptome ale unei afecțiuni cardiace se numără senzația de sufocare și durerile în piept, însă, în general, aceste simptome sînt asociate cu efortul și dispar mai repede decît celelalte. Simptomele sînt foarte diferite
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cele specifice unui atac de panică, acestea din urmă putînd surveni în orice moment. Desigur, simptomele de panică pot apărea concomitent cu un efort fizic și se pot înrăutăți dacă sînt asociate cu efortul, însă sînt diferite de simptomele unui infarct. Nu în ultimul rînd, dacă ați făcut un control medical și o electrocardiogramă (prin care se măsoară modificările electrice din inimă) și vi s-a spus că totul este în regulă, puteți trage concluzia că atacurile de care suferiți nu
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
putea întîmpla ceva neplăcut. Este însoțită adesea de o serie de simptome fizice (transpirație, ritm cardiac accelerat și dificultăți de respirație) care sînt, la rîndul lor, extrem de îngrijorătoare. Uneori, persoanele cu astfel de simptome cred că vor muri din cauza unui infarct sau că vor înnebuni. Anxietatea este specifică unor anumite situații (cum ar fi evenimentele sociale, locurile aglomerate sau transportul în comun) sau poate fi o stare de neliniște generală legată de multe aspecte din viață. Dacă întîmpinați probleme serioase în
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cu atît este considerată mai periculoasă. În plus, chiar dacă persoana respectivă nu recurge la evitare, anxietatea raportată la situația respectivă continuă să se acumuleze. Deseori, oamenii cred că, dacă nu părăsesc situația, vor pierde controlul, vor înnebuni, vor face un infarct sau vor suferi alte consecințe îngrozitoare. În cel mai bun caz, tind să creadă că stările neplăcute vor fi de nesuportat. Terapia prin expunere urmărește să demonstreze că lucrurile nu stau așa și ajută persoana respectivă să se confrunte cu
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Doamne, cât râvniserăm ! FĂceam, evident, ordine prin Universitate, pentru că, ini‑ țial, ne-am păstrat agenda de revistă studențească. Și umorul. De exemplu, am publicat pe prima pagină liste închipuite de securiști din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“. Erau unii să facă infarct, săracii, căutându-se tre‑ cuți pe liste. Din păcate nu, n-aveam tabele reale cu secu‑ riști. Și, dacă mă gândesc bine azi, nici nu știu dacă era bine să le dăm. Atunci nu gândeam așa. Eram foarte radicali. Studenții
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de toate mărimile, răspândind o lumină egală, liniștitoare. VASILE GÂRNEȚ: Meciul România-Anglia, pe care îl privim, după cină, la hotel, este decisiv pentru calificare și oarecum lămuritor pentru potențialul echipei, cu Hagi suspendat pentru cumul de cartonașe. Un meci de infarct. Conduc ai noștri, apoi sunt ei conduși cu 2:1, ca apoi, în final, să câștigăm cu 3:2, printr-un penalty. Nu ne-am mai înecat la mal, ba dimpotrivă, ne-am salvat în final. Emoții și multă bucurie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
producția vegetală, iar, în ultimii ani de viață, a fost director în cadrul Direcției Generale de Statistică a României, coordonând statistica în sectorul agricol. A fost căsătorit și a avut un singur fiu. A decedat la 11 decembrie 1963 în urma unui infarct, fiind înhumat în orașul București. MANOLOV (șERBAN) ALEXANDRA - ÎNVĂȚĂTOARE Printre absolventele de prestigiu ale Liceului de fete din orașul Bolgrad se numără și Alexandra Manolov. Aparține generațiilor de eleve din perioada imediat următoare unirii Basarabiei cu Regatul României. După absolvirea
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
decât tîrziu, în adolescență, pentru că mi se părea dificilă. Am citit poeți români buni și traduceri excelente apărute în acei ani. Nu știu cum e cu modelele, nu am avut unele anume, acele întâlniri memorabile au avut loc pe nesimțite, ca un infarct pe picioare și infarctul e poezia care-ți accelerează pulsul până la viteza sunetului în auz. Am iubit scriitorii care mi-au dat sentimentul că literatura lor e una pe viață și pe moarte, acei furioși din naștere, pentru care lumea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pentru că mi se părea dificilă. Am citit poeți români buni și traduceri excelente apărute în acei ani. Nu știu cum e cu modelele, nu am avut unele anume, acele întâlniri memorabile au avut loc pe nesimțite, ca un infarct pe picioare și infarctul e poezia care-ți accelerează pulsul până la viteza sunetului în auz. Am iubit scriitorii care mi-au dat sentimentul că literatura lor e una pe viață și pe moarte, acei furioși din naștere, pentru care lumea e inacceptabilă așa cum e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mai dezveliți decât capul. * Prezentându-și... marfa, vipurile dovedesc un ridicat spirit comercial. * Aurolacii s-au integrat primii în Europa, devenind, mai ales noaptea, eurolaci. * Capul ce se pleacă dovedește ca șira spinării este... îndoielnică. * Ochii poftesc, iar inima face infarct. * Dragostea târzie e ca și cea prematură. * Cine râde nu-i om rău; cine rânjește nu-i om bun. * Bunătatea omului se citește pe chipul lui: totul e să știi alfabetul. * Cine râde în colțul gurii rămâne cu ea strâmbă
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
peste 10 ani, în 1966, să i se aprobe susținerea acestui examen și obținerea titlului de medic; o studenție ce parcurge anii 1943-1966. Sigur că starea sănătății în aceste circumstanțe s-a deteriorat; la 3 ani de la absolvire, moare prin infarct miocardic acut. În lotul Grapan Victor și cu aceeași traiectorie de exmatriculare repetată și angajare pe posturi de cadru mediu sanitar în diverse instituții în perioada anilor 1955-1966 se află: dr. Levițchi Mihai, actualmente pensionar de pe postul de medic de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
diverse instituții în perioada anilor 1955-1966 se află: dr. Levițchi Mihai, actualmente pensionar de pe postul de medic de familie. dr. Ioniță Nicu, pensionar de pe postul de medic infecționist la Spitalul Pașcani. dr. Găbureac Traian, internist la Spitalul Vaslui, decedat prin infarct miocardic. dr. Nicorescu Traian, radiolog la Spitalul Dorohoi, decedat prin accident cerebral. Diaca Corneliu, medic de familie în rural, decedat prin ciroză hepatică. Macovei Dumitru, medic de familie la Lețcani, decedat prin ciroză hepatică. Unișor Constantin, medic ORL la Negrești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în schimb, întruchiparea blajinității, deși semăna izbitor la înfățișare cu „îngerul fierbinte“N.D. Cocea. Un Cocea însă fără demonie, cu trăsăturile îndulcite. A fost mai târziu secretar de redacție la România literară și Lu ceafărul și a murit dintr-un infarct făcut în autobuzul care-l ducea de la Craiova la Giubega, comuna doljeană de unde era originar. Îmboldiți așadar de impetuos-autoritarul Ionel Marinescu, șeful nostru direct, dar și de propria noastră curiozitate față de noua meserie, ne-am pus pe treabă. Am învățat
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
librăria lui Teodor Manea încep cu mult înainte de-a mă fi născut, prin tatăl meu. În 1911, tata, care avea zece ani și încă nu isprăvise școala primară, a rămas orfan, căci bunicul a murit pe neașteptate dintr-un infarct. Cu cinci copii de crescut, bunica se afla la mare strâmtoare și atunci tata s-a hotărât să acționeze el însuși pentru ameliorarea acestei situații. Mai departe, povestea continuă ca în Dickens. Librarul Manea, pe atunci om tânăr, negustor de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Radu Iliescu și Radu Pascu Manea, trebuie să afirm că încă sunt deficitari în a aprecia fazele când se înscrie din interiorul semicercului și la pași. Ion Arsene, antrenor Știința: . Alexandrina Soare, antrenor Dunărea: (Florin Filioreanu) 6 MARTIE Meci de infarct: HC Odorhei - Știința Bacău 25 26(13-15) Știința a început în forță derby-ul de la Odorhei și în minutul 12 conducea cu 8-2, pe fondul unei evoluții foarte bune a lui Tevzadze. Din păcate, gazdele au revenit și au izbutit chiar
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
7 metri, una chiar în ultima secundă, prin Sandu Iacob. Dar ce poți să-i reproșezi lui Sandu, care a tras efectiv echipa după el împreună cu Shota Tevzadze ? Una peste alta, a fost un meci frumos, cu un final de infarct, în care meritam măcar un egal, chiar dacă nu ne ajuta cu nimic. Mai rămâne o întrebare: cum rămâne cu demiterea lui Otto Heel? A fost el singurul vinovat de ceea ce s-a întâmplat în Challenge Cup ? Meciul de azi a
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
că doar în cetatea mea de hârtie sunt cu adevărat viu și apărat. Film Am văzut un film tulburător, care mi-a mers drept la inimă. Unul dintre acele filme de dragoste care merg la inima oricui, iar după un infarct cel mai bine e să le lași acolo, să nu le zgândărești. Ca toate marile povești de iubire cu un buget de peste 100 de milioane de dolari, și aceasta era simplă: un miliardar a cunoscut la un banchet de binefacere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ultima oară rugăciunea. I s-a rugat lui Dumnezeu seară de seară, din duminica aceea tristă, când a împlinit șase ani, iar bunicul dinspre mamă a fost atât de bucuros că a apucat să-l vadă mare, încât a făcut infarct și a murit. „Astăzi - a zis atunci maică-sa - o să te învăț cum să te rogi, să-i ceri lui Doamne-Doamne să-l primească pe tataie în Rai.“ Pe alți copii mămicile lor îi învățau o rugăciune standard și asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
nomenclaturist într-o zi de mai, când tot cartierul miroase a viață nouă și a pereți dați cu Dufo galben și roz, behăi cu plăcere. Așa că i-am tras nomenclaturistului pensionar un behăit drept în față, de era să facă infarct. Fluxul energetic al behăitului meu primordial l-a azvârlit câțiva metri dincolo de gard. Behăitul, ca și revolta, ca și supărarea, e de două feluri: interior și manifest. Noi, românii, ne răsculăm numai pe dinăuntru. Alții, când e să răzbune ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
înmulțirea era complet greșită. Cu Gina domnul Arvinte nu se culcase. „A naibii muiere, și doar s-a îndopat cu schintre! Da’ ce-or fi fost schintrele astea, că nici ieftine nu erau! Îi trebuiau ei schintre, ca să fac eu infarct acum?“ Toată noaptea domnul Arvinte n-a visat decât mese pline cu schintre mari, negricioase și alunecoase, iar spre dimineață, de inimă rea, a făcut un infarct mititel, din categoria celor care-ți asigură un al doilea suportabil, dar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
astea, că nici ieftine nu erau! Îi trebuiau ei schintre, ca să fac eu infarct acum?“ Toată noaptea domnul Arvinte n-a visat decât mese pline cu schintre mari, negricioase și alunecoase, iar spre dimineață, de inimă rea, a făcut un infarct mititel, din categoria celor care-ți asigură un al doilea suportabil, dar nu și pe-al treilea. „E de la schintrele Ginei!“, i-a zis bâlbâind ușor domnul Arvinte doctorului, care, deși se știe ce urât scriu doctorii și cum pocesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
-i era prieten, îi evita privirea. Scria și tot scria ceva într-un catastif, deși, la drept vorbind, putea s-o facă și mai târziu. „Care-i problema?“, l-a întrebat Vasile B. „Problema e că te paște oricând un infarct“, a răspuns cardiologul. „Ce înseamnă oricând?“, a stăruit Vasile B. sperând ca măcar prietenul său să fie mai explicit. Ceilalți medici pe la care trecuse până atunci îi spuseseră, de parcă s-ar fi vorbit, același lucru: „E nevoie de niște investigații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
preferat să-l trateze altcineva. „Oricând înseamnă acum, când pleci de la mine sau peste o lună. În orice caz, nu peste un an. Ai nevoie de niște investigații mai complexe. Nu te panica. Astăzi, nu se mai moare dintr-un infarct. Astăzi mor de inimă numai cei fără posibilități sau care se neglijează.“ Pentru Vasile B. viitorul n-avea nici o dimensiune. Era ceva confuz, însă întins până departe. Când discută despre viitor, bărbații și femeile de șaizeci de ani se gândesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]