4,420 matches
-
japoneză, strategiile politeții negative sunt mult mai frecvente, folosite pentru a marca diferența de statut dintre interlocutori, grija de a nu intra în teritoriul personal al interlocutorului; în cultura română, ospitalitatea se manifestă, de pildă, prin strategii ale politeții pozitive (insistențe verbale, dorința de a veni în ajutorul celuilalt), în timp ce în cazul relațiilor ierarhice inferiorul recurge la un comportament deferent față de superior (strategii ale politeții negative). Membrii culturilor individualiste tind să recurgă mai degrabă la strategii de promovare a imaginii personale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
frust se reflectă în negociere prin afirmații directe: „Nu e bine cum vrei tu”, „Nu ai dreptate”, „Nu îmi convine”, „Așa nu-i drept”. Negocierea este deseori influențată de relațiile dintre interlocutori (diferențele de statut constituie un argument etic puternic). Insistența pe divergență, repetitivitatea, implicarea afectelor, exagerarea beneficiilor aduse de soluția personală, ignorarea soluției celuilalt face ca negocierea să se apropie deseori de conflictul verbal: „Până la urmă ajungeți să vă și bateți...”. Este posibil ca lungi pledoarii în favoarea soluției personale, discursuri
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sunt 2 oC, vorbitorul consideră adevărat conținutul propozițional al actului de vorbire. El folosește cuvintele pentru a descrie o stare din lumea reală pe care o crede/o prezintă ca adevărată. Există diverse subclase de acte reprezentative (asertive): afirmație, sugestie, insistență, presupunere, deducție, plângere, reproș etc. Prin actele de vorbire directive vorbitorul încearcă să-l determine pe ascultător să facă o anumită acțiune: când spune Închide geamul! vorbitorul dorește să-l facă pe ascultător să acționeze în sensul conținutului propozițional al
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
bancă; Băsescu; bine; binedorit; biochimie; brioșă; bun; e cald; Carpe diem!; ceafă; chestionar; cîndva; clipe; colegi; comandă; conta; dansez; de mult; demult; devreme; mi-e dor; dorințe; drum; mă duc; durere; examen; facem; fix; foame; gata; hai!; how; imposibil; impuls; insistență; instant; instantaneu; interes; irelevant; început; îngîndurat; lecție; licență; merg; minte; misterios; mîncare; momentul ăsta; în momentul de față; neapărat; nerăbdător; nerepetabil; ca niciodată; nimic; nou; now; nu; obligat; oboseală; oportunitate; ore; pe urmă; pictor; pijamale; plecare; plictiseală; plimbare; plîng; plouă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
doarme; dorește; dori; dovadă; dreapta; drum; a duce; efectua; elabora; engleză; English; executare; execută ceva; face; a face; te face; facebook; fapte bune; față; făpturi; făuritor; fericită; foc; frunză; furori; găsește; gest; gîndi; din greu; grup; hărnicie; idee; iertare; inițiativă; insistență; isprăvește; împreună; început; a încerca; încercare; încet; încredere; îndemînare; îndeplini; a îndeplini; a înfăptui; întreprinde; învîrte; lapte; lejer; leneș; liber; lovește; lucrul; un lucru; lucruri bune; lucruri mari; lumea; made; marcare; mașini; mergi; meșteșug; minune; miros; mișcare; mișcă; se mișcă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
răbdător (5); reușită (5); voință (5); calitate (4); corect (4); curajos (4); indiferent (4); îndrăzneț (4); muncă (4); optimist (4); persoană (4); student (4); activ (3); băiat (3); constant (3); conștient (3); dornic (3); enervant (3); exigent (3); indulgent (3); insistență (3); mereu (3); perspicace (3); școală (3); abil (2); admirație (2); ager (2); ascultător (2); aspru (2); convingător (2); docil (2); doritor (2); eminent (2); evoluție (2); grijă (2); a insista (2); isteț (2); înainte (2); îndîrjit (2); îndrăzneală (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deasupra; deochea; deosebit; în depărtare; descoperire; în deșert; drum; dureros; energie; a examina; în față; femei frumoase; femeie; fereastră; după fete; fete; film; fix; fixa; flori; fluturi; frumosul; furios; geam; pe geam; spre geam; gol; greu; holba; imaginație; imagini; indiscreție; insistență; interzis; isteț; iute; încet; încredere; întoarce; a înțelege; învăța; joc; în jos; jos; a limpezi creierul; loc; lucitor; lumea; lumină; la lună; lungă; a lupta; spre mare; meditație; minunat; semiră; motivație; mult; natură; nedumerit; nepăsare; neutralitate; nori; nostalgie; observare; ochi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
degeaba; distracție; divin; divinitate; doleanță; pe Domnul; a dori; a-și dori ceva; dorințe; drăguț; duh; dumnezeiască; la Dumnezeu; epuizare; evlavie; femeie; focului; forță; frig; furor; gîndea; grădina Ghetsimani; greșeală; greutate pe suflet; a ierta; lui Iisus; inconștient; indulgență; insistă; insistență; inutilă; împlinire; încet; a te închina; închina; închinare; îndemna; înduioșat; îndupleca; îngenunchere; îngeri; înjosi; înnobilează; legătură; libertate; lingușire; liniște; lumină; lumînare; pe mama; mănăstire; milog; milogeală; milostenie; milostiv; minte; mulțumire; a mustra; muzică; necaz; necesitate; necunoaștere; necunoscut; nimic; nouă; oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
acțiunea vizează întregul corp, în sensul că membrele sunt angrenate o dată cu trunchiul și capul. Pe măsură ce copilul dobândește ușurință în executarea acestui act motric, se trece la secvenționarea mișcării, pentru a fi cât mai corect și mai cursiv executată, în sensul insistenței asupra execuției separate a mișcării membrelor, capului și trunchiului. Rostogolirea începe cu întoarcerea capului spre direcția dorită. În această poziție se va constata că membrul inferior de partea spre care se rotește capul se extinde, iar cel opus se flectează
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Menținerea poziției în stând privește, în ultimă instanță, modul în care persoana în cauză reușește să-și mențină centrul de greutate în interiorul poligonului de susținere. Teoretic, situația pare simplă, dar pentru a ajunge la realizarea acestui obiectiv, efortul pacientului și insistența kinetoterapeutului trebuie să se sincronizeze și să acționeze în deplin acord. Paleta de mijloace prin intermediul cărora se poate acționa în vederea realizării acestor obiective este destul de largă, sistemul de mijloace folosit diferențiindu-se în trei grupe de exerciții: • exerciții pregătitoare: cu
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
măduvei spinării. Capitolul ameliorării ortostatismului în condiții dinamice parcurge două etape distincte: deplasarea susținută și deplasarea asistată, ultima fiind premergătoare deplasării independente. Realizarea acestei „performanțe” motrice se face pe seama bagajului motric redobândit până la acea dată și reia, cu mai multă insistență, mersul defalcat pe părțile lui componente (de sprijin biși unipodal, cu fazele lui de zbor alternativ) - la început mai lent și progresiv, pe măsura ameliorării secvențialității sale, pacientul reușind în final să-și reconstruiască o nouă engramă motorie, în locul celei
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
educative și ale organizării școlare. Contribuția sa în acest domeniu este originală, nefigurând- pusă astfel - în sintezele de pedagogie ale timpului. Dacă remarcăm și faptul că „Pedagogia socială și personalitatea” a devenit capitol al sintezei din 1938 (Pedagogia generală), precum și insistența sa asupra necesității educației sociale și perseverența în popularizarea operei unor „pedagogi sociali”, ca Pestalozzi și Helvétius, vom avea o imagine a profilului său aparte între pedagogii români. Cei care au studiat opera lui C. Narly au remarcat însă și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
concluziitc "Câteva concluzii" Seminarul Pedagogic al Universității din Iași a fost o instituție educativă modernă, concepută în spirit european, comparabilă, în unele privințe chiar superioară, celor similare din Germania sau Franța acelui timp. Școala superioară contemporană promovează astăzi cu deosebită insistență această formulă postuniversitară de formare a formatorilor. A fost, mai întâi, un centru de „antrenament” profesional, oferind candidaților la cariera didactică modele comportamentale, soluții practice, asistență competentă, ajutându-i să-și formeze și perfecționeze priceperile și conduitele didactice cerute de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
129 Pregătirea mentală 129 Strategia de înainte de întâlnire 131 Gustările și mesele 133 Ce ne este necesar în timpul întâlnirii 134 Înregistrarea discuției de grup 134 Începerea discuției cu focus grupul 136 Anticiparea evoluției discuției 137 Două tehnici esențiale: pauza și insistența 138 Experții, dominatorii, participanții timizi și cei care bat câmpii 140 Cum reacționăm la comentariile participanților 141 Obiceiul de a da din cap 142 Răspunsurile verbale scurte 142 Încheierea întrunirii focus grupului 142 Cum reacționăm la întrebările participanților 143 Întrebările
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
o oarecare preocupare față de procedeele cantitative, anumite presupuneri în legătură cu natura realității și o oarecare tendință a societății de a avea încredere în numere. Cercetările în domeniul științelor sociale acordau atenție mai ales proiectelor experimentale, grupurilor de control și criteriului aleatoriu. Insistența asupra numerelor a fost benefică deoarece am câștigat în experiență practică, dar a și alimentat dorința de a înțelege mai bine natura umană. De prea multe ori, abordările cantitative erau bazate pe presupuneri aproximative în legătură cu oamenii, lucrurile și realitatea în
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
imediat cu discuția la întrebarea 4. Așteptați-vă la aceste salturi. Trebuie să știți foarte bine încotro vă îndreptați, pentru a vă da seama dacă schimbarea ordinii întrebărilor contează. Două tehnici esențiale: pauza și insistențatc "Două tehnici esențiale\: pauza și insistența" Moderatorii discuțiilor de grup trebuie să cunoască două tehnici esențiale: pauza de cinci secunde și insistența. Ambele tehnici sunt ușor de folosit și ajută la obținerea informațiilor suplimentare de la participanții la grup. Pauza de cinci secunde este folosită de multe
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
încotro vă îndreptați, pentru a vă da seama dacă schimbarea ordinii întrebărilor contează. Două tehnici esențiale: pauza și insistențatc "Două tehnici esențiale\: pauza și insistența" Moderatorii discuțiilor de grup trebuie să cunoască două tehnici esențiale: pauza de cinci secunde și insistența. Ambele tehnici sunt ușor de folosit și ajută la obținerea informațiilor suplimentare de la participanții la grup. Pauza de cinci secunde este folosită de multe ori după ce un participant face un comentariu. Această pauză scurtă provoacă de multe ori apariția altor
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
la ce se spune în momentul de față și la ce aspecte rămân să mai fie abordate. Acest lucru îi ajută să vadă în perspectivă obiectivul grupului și să mențină direcția discuției și orarul stabilit. A doua tehnică esențială este insistența - solicitarea informațiilor suplimentare. În cazul celor mai multe conversații sau discuții de grup, există tendința ca oamenii să facă observații vagi care pot avea mai multe înțelesuri sau să spună „Sunt de acord”. Atunci când se întâmplă acest lucru, insistența reprezintă o tehnică
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
tehnică esențială este insistența - solicitarea informațiilor suplimentare. În cazul celor mai multe conversații sau discuții de grup, există tendința ca oamenii să facă observații vagi care pot avea mai multe înțelesuri sau să spună „Sunt de acord”. Atunci când se întâmplă acest lucru, insistența reprezintă o tehnică eficace pentru revelarea informațiilor suplimentare. De obicei, insistența presupune comentarii cum ar fi următoarele: Puteți explica mai detaliat această chestiune? • Îmi puteți da un exemplu referitor la ce vreți să spuneți? • Puteți dezvolta acest subiect? • Spuneți-ne
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
sau discuții de grup, există tendința ca oamenii să facă observații vagi care pot avea mai multe înțelesuri sau să spună „Sunt de acord”. Atunci când se întâmplă acest lucru, insistența reprezintă o tehnică eficace pentru revelarea informațiilor suplimentare. De obicei, insistența presupune comentarii cum ar fi următoarele: Puteți explica mai detaliat această chestiune? • Îmi puteți da un exemplu referitor la ce vreți să spuneți? • Puteți dezvolta acest subiect? • Spuneți-ne mai multe lucruri în legătură cu acest aspect. • Continuați. • Altceva? • Vă rog să
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
detaliat această chestiune? • Îmi puteți da un exemplu referitor la ce vreți să spuneți? • Puteți dezvolta acest subiect? • Spuneți-ne mai multe lucruri în legătură cu acest aspect. • Continuați. • Altceva? • Vă rog să explicați la ce vă referiți exact. • Nu înțeleg. Folosiți insistența o dată la începutul interviului, pentru a comunica importanța preciziei răspunsurilor. De exemplu, dacă un participant indică aprobarea spunând „Sunt de acord”, moderatorul trebuie să insiste spunându-i „Spuneți-ne mai multe lucruri în legătură cu acest aspect” sau „Ce experiențe v-au
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
mai mult. Subliniem acest aspect, deoarece unii cercetători neexperimentați sunt atât de încântați de lucrurile noi pe care le pot afla dintr-un studiu sau de toate lucrurile fascinante ce se spun în cadrul focus grupului, încât se pierd în amănunte. Insistența noastră asupra scopului nu înseamnă că nu suntem deschiși față de lucrurile diferite. Nu avem ochelari de cal. Dar știm când privim un lucru prin prisma scopului și cântărim posibilele beneficii pe care le putem avea de pe urma cercetării acelui lucru. Ce
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
I se reproșează veșnic. Ce prostie!” (25 septembrie 1979 Ă 373). Oricum, trecutul îl obsedează Ă dar dacă îl tot amână, o face nu pentru a și-l ascunde, ci pentru că nu suportă eroarea angajării. Într-o vreme, citește cu insistență cărți despre imperiul roman în epoca invaziilor barbare. Îi scria lui Arșavir Acterian: „Subiectul mă urmărește de mult, din multe motive, unele chiar evidente...” (29 decembrie 1976 Ă 460). Motive care-l obligă să se recunoască, autobiciuindu-se, în ceea ce disprețuiește
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
momentele de tristețe are „nostalgia cruzimii” (I, 74) și care crede în „virtuțile febrei” (26), el, care spune „există în mine un fond de venin pe care nimic nu-l va putea diminua sau neutraliza” (I, 27), privește cu admirație insistențele sfintei Tereza, mai ales în principii, ține să precizeze, asupra „importanței supunerii” (I, 127). După câteva explorări despre furie, Cioran își mută câmpul de observație asupra păsărilor: „Privesc prin lucarnă păsările rotindu-se pe cer la ora asfințitului! Fac de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
-se pe cer la ora asfințitului! Fac de milioane de ani același și același lucru! Înțelepciune ereditară absolută. Ar fi trebuit să fim ca ele, căci e preferabil să fim orice, numai ceea ce suntem nu” (I, 255). Îi citește cu insistență pe înțelepți, dar, la ce bun? Notează: „Nervozitate apocaliptică. La ce bun că i-am citit pe toți înțelepții? Să mă mulez pe materie, să-i urmez exemplul, să-i imit calmul Ă degeaba încerc, nu izbutesc” (I, 163). Oricum
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]