4,621 matches
-
body-stuffers" (cei care Înghit fiole de crack) o Ingestii potențial toxice de substanțe care nu se adsorb bine pe cărbunele activat (fier, plumb, litiu, zinc). Contraindicații o Perforare sau obstrucție intestinală o HD o Ileus o Căi aeriene neprotejate o Instabilitate hemodinamică o Vărsături incoercibile Complicații o grețuri, vărsături, aspirație, crampe Cărbune activat ¾ Prima documentare 1930 când Touery, care a ingerat de câteva ori doze letale de stricnină, urmate de cărbune activat, În fața Academiei Franceze a supraviețuit. ¾ 1g/kg PO sau
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
mai toxic - metanol, etilenglicol. În această situație este obligatorie și asocierea tratamentului antidot. 3.Intoxicația cu salicilați, fenobarbital, litiu sau teofilină când concentrația lor sanguină este ridicată și pacientul nu răspunde la măsurile de terapie intensivă clasice (tulburări metabolice importante, instabilitate hemodinamică, neurotoxicitate, stare de rău convulsiv, aritmii rebele). Complicații 1.Hipotensiune. 2.Dezechilibru electrolitic și osmolar. 3.Hipoxemie. 4.Sângerare spontană sau tromboză la locul de acces. 5.Embolie gazoasă. 6.Tulburări de ritm cardiac. 7.Risc de infecție. 8
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
cu alungirea intervalului QT (prin efect stabilizant de membrană); 2. Radiografia toracică - pentru cazurile cu edem pulmonar acut. 3. Laborator: hipoglicemie; hiperpotasemie; creșterea creatininei serice; creșterea transaminazelor; determinarea enzimelor cardiace pentru a exclude infarctul acut de miocard la pacientul cu instabilitate hemodinamică; dozarea beta-blocantelor În sânge (fără o corelație clară Între concentrația sanguină și toxicitate). Complicații Cea mai de temut complicație o reprezintă disociația electromecanică. Alte complicații sunt cele ale colapsului cardiovascular sau ale unei spitalizări prelungite În unitatea de terapie
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
supravegherea medicului de familie. La pacienții cu intoxicație cronică și fără simptome cardiace, după corecția factorilor care au condus la toxicitate și după Întreruperea digitalicelor, pacientul poate fi urmărit În continuare de medicul de familie. Criterii pentru admiterea În spital: instabilitate hemodinamică; tulburări de ritm și de conducere refractare; tulburări electrolitice severe; deshidratare; tentativă de suicid. Pacienții cu tentativă de suicid trebuie să beneficieze de asistență psihiatrică. DE REȚINUT! 1. Fereastra terapeutică foarte mică reprezintă o problemă a terapiei digitalice. 2
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
luni întregi. Afectarea sistemică. Din totalul copiilor cu boală clinic manifestă la naștere, un procent de 25%-50% se nasc prematur, în registrând un scor Apgar scăzut. În acest lot sunt cuprinși și cei cu întârziere de creștere intrauterină și instabilitate în reglarea temperaturii. Alte manifestări sistemice includ: limfadenopatia, hepatosplenomegalia, miocardita, sindromul nefrotic, vărsături, diaree și tulburări de alimentație. La nivelul coastelor, vertebrelor și femurului apar benzi de transparență metafizară și neregularități ale liniei de calcificare provizorie a platoului epifizar, fără
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
cunoască următoarele situări în imagine: c. Circumferința are tot un echilibru fragil, la fiecare atingere putându-se deplasa spre stânga sau spre dreapta. Trei schimbări de poziție în urma acțiunii unei forțe: În concluzie, toate triunghiurile cu vârful în jos sugerează instabilitatea formelor în imagine. Această concluzie este valabilă pentru toate formele cu un singur punct de sprijin în imagine. X. Proporția formelor în imagine și semnificația lor A. Formele și proporția lor Ierarhizarea formelor în imagine se face mai întâi după
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
sau tendința de a se izola de majoritatea elevilor din cauza glumelor neplăcute ale acestora, iar altele destul de frecvent întâlnite. Primul loc în consemnările consiliilor profesorale îl ocupă conduitele discordante: nesupunerea, obrăznicia față de profesori, violența față de colegi, absenteismul, cărora le urmează instabilitatea , lenea , minciuna, fuga și vagabondajul,furtul și manifestări perverse etc.Să ne oprim asupra unora dintre ele. Instabilitatea de tip caracterial este una din formele cele mai indezirabile ale devierilor de conduită la vârsta școlară. Elevul instabil se află în
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
întâlnite. Primul loc în consemnările consiliilor profesorale îl ocupă conduitele discordante: nesupunerea, obrăznicia față de profesori, violența față de colegi, absenteismul, cărora le urmează instabilitatea , lenea , minciuna, fuga și vagabondajul,furtul și manifestări perverse etc.Să ne oprim asupra unora dintre ele. Instabilitatea de tip caracterial este una din formele cele mai indezirabile ale devierilor de conduită la vârsta școlară. Elevul instabil se află în mișcare necontenită, vorbeșta cu voce tare, răspunde neîntrebat, perturbă liniștea clasei, producând indisciplină generală; pedepsit, el nu se
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
răspunde neîntrebat, perturbă liniștea clasei, producând indisciplină generală; pedepsit, el nu se liniștește, ci, dimpotrivă, continuă cu și mai multă intensitate să se manifeste. Evident, aspectul caracterial al acestei conduite se reliefează mai mult prin consecințele sale decât prin intenții Instabilitatea psihomotorie din cadrul conduitelor carac teriale nu trebuie privită ca o dezadaptare biologică sau biopsihologică, ci ca una pedagogico-socială. Trebuie să se recunoască în această instabilitate un mod particular de integrare a copilului în mediul social, prin nedepășirea consecințelor caracteriale <footnote
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
aspectul caracterial al acestei conduite se reliefează mai mult prin consecințele sale decât prin intenții Instabilitatea psihomotorie din cadrul conduitelor carac teriale nu trebuie privită ca o dezadaptare biologică sau biopsihologică, ci ca una pedagogico-socială. Trebuie să se recunoască în această instabilitate un mod particular de integrare a copilului în mediul social, prin nedepășirea consecințelor caracteriale <footnote I.Străchinaru, Devierile de conduită la copii footnote> . Instabilitatea respectivă are o com ponentă motrică și una mintală, în general, ea se exprimă printr-o
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ca o dezadaptare biologică sau biopsihologică, ci ca una pedagogico-socială. Trebuie să se recunoască în această instabilitate un mod particular de integrare a copilului în mediul social, prin nedepășirea consecințelor caracteriale <footnote I.Străchinaru, Devierile de conduită la copii footnote> . Instabilitatea respectivă are o com ponentă motrică și una mintală, în general, ea se exprimă printr-o discontinuitate a conduitei, prin mișcări parazite, fiind totdeauna dublată, pe plan psihologic, de o atenție labilă, o mare varietate si nestatornicie a intereselor, rapiditate
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de conduită la copii footnote> arată — după R. Bascon -că reacțiile acestui tip de caracteriali sunt intense și accentuate, emotive, cu o eficiență practică totdeauna redusă și că „mai tîrziu aceste tendințe se pot transporta în viața socială sub forma instabilității profesionale", însă nu de puține ori la originea lor îndepărtată se află existența unor conflicte între copil și cadrele didactice, conflicte la care participă și părinții, prin încercare nechibzuită de a face responsabil pe profesor de orice eșec al copilului
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
pe păgubași. Mai mult, acești copii furau uneori mai mult. pentru a demonstra performanțe maxime, sau pentru plăcerea riscului d e a fura. decît pentru o anumită utilitate personală. Deosebit de acești subiecți s-a diferențiat o categorie caracterizată printr-o instabilitate deosebită pe plan afectiv și hiperexcitabilitate. Furtul în acest caz se prezenta ca o modalitate de compensare a sentimentului de inferioritate personală. Experiența acumulată cu privire la această problemă arată că furtul este determinat, în majoritatea cazurilor, de satisfacerea unor trebuințe imediate
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
la copii footnote> analizând rolulul trăsăturilor temperamentale în constituirea manifestărilor caracteriale, pune în evidență la caracteriali trăsături afectiv-temperamentale relativ rudimentare, insuficient înnobilate cu conținut relațional social adecvat. Unele conduite reprobabile ale copilului caracterial se pot structura datorită reacției explozive sau instabilității sale, dar ele, conduitele respective pot să apară și prin mecanismul de proiectare directă a unui temperament dificil, dominat de impulsul afirmării. În aceste cazuri în care tendința de aserțiune proprie este exagerată, se produc reacții complexe în sensul tendinței
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
indivizi de-a lungul timpului, oferind singura modalitate eficientă de evaluare a continuității personalității în cursul vieții. In general, evaluările performanței intelectuale indică con tinuitățile cele mai puternice; sunt urmate, în ordine descrescătoare, de variabilele de personalitate precum extraversiunea, stabilitatea/instabilitatea emoțională și controlul impulsurilor; continuitatea cea mai fragilă se înregistrează pentru atitudinile politice și opiniile despre sine (aprecierea de sine, satisfacția personală). Factorii genetici, ca și cei legați de interacțiunea genotip-mediu contribuie la continuitatea caracteristicilor intelectuale și de personalitate, de-
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
localizată, după tipul de impulsie <footnote Impulsie - comportament subit, brusc, neașteptat și nerațional, adesea periculos, perceput de subiect ca o trebuință imperioasă -în Dicționar de psihologie de Roland Doron și Francoise Parot, Editura Humanitas, București, 1999 footnote> luat în considerație. Instabilitatea se caracterizează prin impulsivitate , hiperemotivitate , rapiditatea manifestărilor de dispoziție. O serie de cercetări efectuate asupra idealului de viață al tânărului adolescent și imaginii sale despre sine au pus în evidență o pronunțată tendință de instabilitate, de oscilație între comportament autonom
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
1999 footnote> luat în considerație. Instabilitatea se caracterizează prin impulsivitate , hiperemotivitate , rapiditatea manifestărilor de dispoziție. O serie de cercetări efectuate asupra idealului de viață al tânărului adolescent și imaginii sale despre sine au pus în evidență o pronunțată tendință de instabilitate, de oscilație între comportament autonom, definit prin îndrăzneală, gust pentru risc, dorință de libertate și indulgență, aspirație către nou, nonconformism și un comportament dependent, definit de obligații și cerințe sociale coercitive. Instabilitatea se manifestă în aria sensibilității afective, ca și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
au pus în evidență o pronunțată tendință de instabilitate, de oscilație între comportament autonom, definit prin îndrăzneală, gust pentru risc, dorință de libertate și indulgență, aspirație către nou, nonconformism și un comportament dependent, definit de obligații și cerințe sociale coercitive. Instabilitatea se manifestă în aria sensibilității afective, ca și în cea atitudinală și comportamentală, fiind atât produsul structurării individuale (al predispozițiilor constituționale ale tipului de sistem nervos), cât și rezultatul unor dificultăți adaptative apărute în cadrul relațiilor interpersonale familiale sau al proceselor
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
afective, ca și în cea atitudinală și comportamentală, fiind atât produsul structurării individuale (al predispozițiilor constituționale ale tipului de sistem nervos), cât și rezultatul unor dificultăți adaptative apărute în cadrul relațiilor interpersonale familiale sau al proceselor de integrare socială. Tendințele către instabilitate apar amplificate în cazul unor familii dezorganizate, caracterizate prin spirit de dezordine, conduite antisociale și deficit afectiv, contribuind uneori la agravarea comportamentului deviant și la transformarea sa în comportament delincvent propriu-zis. Îmbinarea afecțiunii parentale și a disciplineiidee susținută de D.
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
unitatea și sensibilitatea echilibrului afectiv <footnote V.Pavelcu apud V.Preda Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> ”. F. Ștefănescu-Goangă și Al. Roșca arătau că adaptabilitatea unei persoane este cu atât mai scăzută cu cât instabilitatea sa emoțională este mai pronunțată, pe de o parte, și cu cât condițiile de mediu în care trăiește și la care trebuie să reacționeze sunt mai complicate și mai dificile. <footnote F. Ștefănescu-Goangă și Al. Roșca apud V.Preda Profilaxia
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Leziunea medulară poate fi suspicionată la un pacient inconștient, comatos, când sunt prezente hipertermia și lipsa de sudorație de la nivel cervical în jos, tetraplegia, atonia, areflexia miotatică. c. Examenul toracelui: În aprecierea leziunilor toracice, de primă importanță sunt zonele de instabilitate care prezintă înfundări și respirație paradoxală. Voletul costal lateral va fi stabilizat prin una din metodele disponibile. Voletul median sternocostal va fi protezat intern. Prezența semnelor ce indică o ruptură bronșică (emfizem subcutan cervicocranian, pneumotorax compresiv) impune toracotomia în urgență
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
disponibile. Voletul median sternocostal va fi protezat intern. Prezența semnelor ce indică o ruptură bronșică (emfizem subcutan cervicocranian, pneumotorax compresiv) impune toracotomia în urgență. Percuția toracelui poate aduce date foarte importante, chiar efectuată cu pacientul în decubit. Matitatea asociată cu instabilitate hemodinamică poate releva un hemotorax masiv care trebuie puncționat imediat. Recidiva rapidă a hemotoraxului după puncție asociată cu lărgirea umbrei mediastinale la examenul radiologic, cu sau fără puls paradoxal sau jugulare turgescente, ridică suspiciunea unei rupturi de aortă. La politraumatizatul
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
două faze există o suprafață de contact foarte mare care conferă sistemului coloidal anumite proprietăți specifice. Această suprafață, numită suprafață interfazică, este cu atât mai mare cu cât dimensiunea unităților cinetice este mai mică. O suprafață interfazică mare determină o instabilitate ridicată a sistemului dispers coloidal. Cea mai importantă consecință a prezenței suprafeței interfazice o reprezintă instabilitatea termodinamică a coloizilor. Dacă particulele celor două componente sunt de dimensiuni mici, de ordinul a 10 -10 m și cu polarități apropiate, atunci amestecarea
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
Această suprafață, numită suprafață interfazică, este cu atât mai mare cu cât dimensiunea unităților cinetice este mai mică. O suprafață interfazică mare determină o instabilitate ridicată a sistemului dispers coloidal. Cea mai importantă consecință a prezenței suprafeței interfazice o reprezintă instabilitatea termodinamică a coloizilor. Dacă particulele celor două componente sunt de dimensiuni mici, de ordinul a 10 -10 m și cu polarități apropiate, atunci amestecarea lor conduce la un sistem omogen, fără suprafață interfazică, stabil termodinamic, numit soluție micromoleculară. Un comportament
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
economic al statelor europene. În numai trei ani, care s-au derulat după terminarea conflagrației mondiale, în România s-au perindat la conducere nu mai puțin de opt guverne, ultimele fiind conduse de generali: Coandă, Artur Văitoianu și Alexandru Averescu. Instabilitatea guvernamentală va genera și mari acțiuni sociale, începând cu greva tipografilor bucureșteni din 13 decembrie 1918, înăbușită sângeros de forțele de ordine, apoi greva generală din octombrie 1920, care va paraliza economia românească. În aceste sens, putem să spunem că
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]