44,521 matches
-
la aceste susțineri, Curtea constată că legea supusă controlului de constituționalitate, deși, așa cum este menționat în titlul acesteia, se referă la modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, în realitate, completează acest act normativ - legea generală în materia contravențiilor - instituind o procedură specială, simplificată, scrisă, de soluționare a căilor de atac împotriva proceselor-verbale de sancționare prin care s-a aplicat sancțiunea avertismentului sau sancțiunea amenzii contravenționale care nu depășește suma de 3.000 de lei. Procedura specială simplificată introdusă prin dispozițiile
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
Poporului potrivit căreia textul criticat transformă dreptul persoanei de a formula plângere împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției într-o obligație de exercitare a unei acțiuni în justiție, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece textul criticat nu instituie obligația de a ataca toate procesele-verbale de constatare și sancționare a contravenției care stabilesc sancțiunea avertismentului sau amenda contravențională sub 3.000 de lei, ceea ce ar echivala cu o prezumție a nelegalității tuturor proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravenției
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă și să își corecteze conduita. Astfel, în ipoteza în care sancțiunea contestată este avertismentul sau amenda care nu depășește suma de 3.000 de lei, dispozițiile criticate instituie norme derogatorii de la procedura de drept comun a contestării proceselor-verbale de sancționare, petentul având la dispoziție doar procedura reglementată de dispozițiile criticate, neputând alege între aceasta și procedura de drept comun, reglementată de art. 31-36 din Ordonanța Guvernului nr.
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
plângere împotriva procesului-verbal de constatare și de aplicare a sancțiunii, făcând distincție între „înscrisurile de care contravenientul înțelege să se folosească“ și „dovezile de care petentul înțelege să se folosească“. Aplicând metoda de interpretare literală, Curtea observă că textul criticat instituie posibilitatea de a depune probe diferite în funcție de calitatea procesuală activă, după cum urmează: contravenientul poate depune numai înscrisuri, iar ceilalți petenți orice dovezi pe care le consideră necesare. Însă, aplicând metoda logică de interpretare a unei norme juridice
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
Așadar, prin modul în care sunt redactate, atât dispozițiile art. 36^1 alin. (2) și (3), cât și dispozițiile art. 36^1 alin. (9) din legea criticată sunt neclare cu privire la probele pe care le pot aduce petenții în procedura simplificată instituită de legiuitor, ceea ce conduce la imposibilitatea de aplicare a acestora de către părți și de către instanța judecătorească. De asemenea, Curtea constată că legiuitorul nu a instituit un termen de trimitere la instanța judecătorească a formularului de plângere contravențională
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
privire la probele pe care le pot aduce petenții în procedura simplificată instituită de legiuitor, ceea ce conduce la imposibilitatea de aplicare a acestora de către părți și de către instanța judecătorească. De asemenea, Curtea constată că legiuitorul nu a instituit un termen de trimitere la instanța judecătorească a formularului de plângere contravențională. Or, procedura de contestare a proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, ca orice procedură desfășurată în fața unei instanțe judecătorești, trebuie să fie reglementată în mod clar
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
în Cauza Garyfallou Aebe împotriva Greciei, paragraful 32, și la 2 septembrie 1998 în Cauza Kadubec împotriva Slovaciei, paragraful 50. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, al doilea și al treilea criteriu avute în vedere în scopul aplicării garanțiilor instituite de art. 6 din Convenție sunt alternative, și nu neapărat cumulative. Astfel, pentru ca art. 6 să fie aplicabil, este suficient ca fapta respectivă să fie considerată, prin natura sa, „penală“ din punctul de vedere al Convenției sau ca, prin
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
jurisprudența sa, de exemplu, prin Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006. Mai mult, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituite obligația legiuitorului de a garanta parcurgerea în fiecare cauză a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii. Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor părților interesate de a exercita căile de atac prevăzute de lege. Totodată, Curtea a statuat că legiuitorul poate institui un tratament juridic diferit pentru exercitarea căii de atac a recursului, reglementând anumite situații în care nu se poate formula recurs, însă acest tratament juridic diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
pus în discuția părților efectele dispozițiilor art. 41 din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020 și ale art. 62 din anexa nr. 1 la Decretul nr. 240/2020 referitoare la suspendarea termenelor de prescripție pe toată durata stării de urgență instituite pe teritoriul României. ... 17. La data de 12 aprilie 2022, intimata-debitoare a solicitat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: A) Dacă suspendarea prescripției așa cum este prevăzută
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
de art. 708 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, având în vedere considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 152 din 6 mai 2020 prin care s-a reținut că, din perspectiva conținutului, decretul Președintelui României prin care se instituie starea de urgență este un act administrativ cu caracter normativ, subsecvent legii, prin care se stabilesc în concret măsurile de primă urgență care urmează a fi luate, precum și drepturile și libertățile fundamentale al căror exercițiu urmează a fi restrâns
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 13 mai 2020, s-a reținut că: „În ceea ce privește natura juridică a decretului emis în temeiul art. 93 alin. (1) din Constituție, Curtea reține că decretul prin care Președintele instituie starea de urgență este adoptat în temeiul art. 93 alin. (1) din Constituție, «potrivit legii» care reglementează regimul juridic al stării de urgență, respectiv potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/1999. În emiterea decretului, Președintele acționează ca organ
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
în aplicare, prin raportare la situația de fapt existentă, dispozițiile de reglementare primară care statuează cu privire la regimul juridic al stării de urgență și, anume Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999. Cu alte cuvinte, decretul prin care se instituie starea de urgență este un act administrativ normativ, subsecvent legii, prin care se stabilesc în concret măsurile de primă urgență care urmează a fi luate, precum și drepturile și libertățile fundamentale al căror exercițiu urmează a fi restrâns“ (paragraful 89
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
la Decretul nr. 240/2020, coroborate cu cele ale art. 708 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, depinde soluționarea fondului cauzei deduse judecății. În concret, ceea ce interesează este împrejurarea dacă respectivele cazuri de suspendare a cursului prescripțiilor instituite prin decretele prezidențiale se circumscriu ipotezei generale prevăzute de Codul de procedură civilă, respectiv dacă sintagma „alte cazuri prevăzute de lege“ din dispoziția procesual-civilă, a cărei interpretare se solicită, înglobează și cazurile de suspendare prevăzute de cele două decrete. ... 66
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
încuviințarea măsurii adoptate de Președintele României privind prelungirea stării de urgență pe întreg teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 16 aprilie 2020, în conformitate cu art. 93 alin. (1) din Constituția României, dispozițiile instituite de acestea se impun atât pentru autoritățile statului, însărcinate cu ducerea la îndeplinire a măsurilor adoptate, cât și pentru persoanele fizice și juridice cărora le revine obligația de a respecta regulile statuate în cuprinsul lor. ... 75. Cu alte cuvinte, chestiunea
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
pot să conțină norme de reglementare primară. Luând în considerare că, pe de o parte, cadrul normativ circumscris prin normele cu putere de lege nu poate fi modificat sau completat prin acte infralegale, iar, pe de altă parte, că măsurile instituite în perioada stării de urgență/alertă, în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, au fost necesare și pentru domeniul judiciar, având drept scop protejarea drepturilor și a intereselor legitime ale cetățenilor și ale persoanelor juridice, legiuitorul a apreciat asupra
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
entitățile contractante în procesul de evaluare a ofertelor. ... 37. În acest context, în capitolul IV „Executarea contractului/acordului-cadru“, secțiunea a 2-a „Modificarea și finalizarea contractului sectorial/acordului-cadru“, prin prevederile art. 161 din normele metodologice supuse interpretării în prezenta cauză, s-au instituit următoarele obligații în sarcina autorităților contractante: Articolul 161 (1) Entitatea contractantă are obligația de a emite documente constatatoare care conțin informații referitoare la îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către contractant/contractant asociat și, dacă este cazul, la eventualele
DECIZIA nr. 45 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261685]
-
aplicarea dispozițiilor art. 161 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, forma în vigoare la 5 martie 2020, termenul de 14 zile instituit în sarcina entității contractante are natura juridică a unui termen procedural, legal, imperativ, relativ. Nerespectarea termenului nu atrage sancțiunea nulității documentului constatator. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 19
DECIZIA nr. 45 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261685]
-
j) acoperă integral, respectiv proporțional cu procentul de împărțire a riscurilor și pierderilor, numai principalul, exclusiv dobânzile și comisioanele bancare și alte sume datorate de beneficiar în baza contractului de credit. ... (10) Garanțiile prevăzute la alin. (9) lit. h) se instituie în baza contractului de garantare în favoarea statului român, reprezentat de M.F., și sunt valabile până la stingerea creanțelor bugetare datorate de beneficiar. (11) În completarea garanției de stat în procent de 80% din credit, creanțele finanțatorilor sunt garantate cu
NORME DE APLICARE din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260224]
-
clauze care să permită modificarea unilaterală de către finanțator a acestuia; ... k) nu solicită beneficiarului constituirea altor garanții în afara celor prevăzute la art. 7 alin. (9) lit. h) și alin. (11) ; ... l) efectuează formalitățile de radiere a ipotecii mobiliare instituite în favoarea statului român, din RNPM, în baza comunicărilor organelor fiscale competente ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală însoțite de acordul Ministerului Finanțelor, în cazul în care are loc recuperarea integrală a creanței bugetare rezultate din plata valorii de executare
NORME DE APLICARE din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260224]
-
reprezentând venituri și disponibilități bănești în lei și în valută, deținute și/sau datorate, cu orice titlu, beneficiarului și codebitorului/codebitorilor de către terțe persoane sau pe care aceștia le vor datora și/sau deține în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente, instituite în baza contractului de garantare în favoarea statului român, reprezentat de MF și a garanției asupra conturilor curente deschise la Banca beneficiarului, codebitorului/codebitorilor; ... iii) copia documentului de identitate al beneficiarului și/sau codebitorului/codebitorilor; ... ... r) să țină o evidență a garanțiilor acordate
NORME DE APLICARE din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260224]
-
de către terțe persoane sau pe care aceștia le vor datora și/sau deține în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente, precum și o garanție asupra conturilor curente deschise la Banca beneficiarului, codebitorului/codebitorilor. (2) Garanțiile prevăzute la alin. (1) se instituie în baza contractului de garantare, în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanțelor, și se înscrie în Registrul Național de Publicitate Mobiliară (RNPM). Operațiunile de înscriere, reînnoire, modificare și radiere a garanției prevăzute la alin. (1) se efectuează de către
NORME DE APLICARE din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260224]
-
cererea de plată, documentele prevăzute la art. 9.1 alin. (1) din convenția de garantare; ... o) în cazul rambursării integrale a finanțării garantate, la termen sau anticipată/respingerii cererii de plată a garanției, să efectueze formalitățile de radiere din RNPM a garanțiilor instituite în favoarea statului român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor. ... Articolul 4.3 Fondul de garantare se obligă: a) să solicite Finanțatorului informații suplimentare, atunci când elementele cuprinse în solicitarea de garantare sau în cererea de plată și în documentația furnizată nu sunt
NORME DE APLICARE din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260224]
-
de judecată aplică legea mai favorabilă Ministerului Finanțelor Publice și instituțiilor subordonate, și anume procedura prevăzută de art. 281 alin. (2) din Legea nr. 207/2015. Autorii excepției apreciază că, astfel, reglementarea criticată contravine dispozițiilor art. 16 din Constituție, întrucât se instituie o situație discriminatorie prin modul în care instanțele de judecată aplică legea, care este mai favorabilă Ministerului Finanțelor Publice și instituțiilor subordonate, refuzând să aplice dispozițiile din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 coroborate cu art. 193 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 401 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261377]
-
stabili atât reguli de procedură speciale, cât și modalități de exercitare a drepturilor procedurale. O astfel de regulă specială este cea consacrată de Codul de procedură fiscală, care, prin procedura de soluționare a contestației administrative împotriva unor acte fiscale, nu instituie o procedură inechitabilă, ci oferă garanții procesuale părților plecând de la aspectul că instanța de judecată nu poate fi învestită cu anularea actului fiscal ce a fost solicitat a fi anulat anterior în procedura de contestare. De altfel, nicio dispoziție
DECIZIA nr. 401 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261377]