4,097 matches
-
cunoscut, trimite la cunoașterea altui obiect. Având în minte înțelegerea conceptului ca semn (A.7) care trebuie decodat pentru a putea înțelege semnificatul, se naște următoarea întrebare: de ce ajunge Toma să aibă această perspectivă asupra conceptului? De ce este nevoie ca intelectul să formeze o astfel de reprezentare mentală? Un indiciu poate fi aflat din punctele comune pe care intelectul le are cu unul dintre simțurile interne, cu imaginația (A.8): (ÎI.8.11.) [...] în parte sensitiva invenitur duplex ope rațio. Una
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pentru a putea înțelege semnificatul, se naște următoarea întrebare: de ce ajunge Toma să aibă această perspectivă asupra conceptului? De ce este nevoie ca intelectul să formeze o astfel de reprezentare mentală? Un indiciu poate fi aflat din punctele comune pe care intelectul le are cu unul dintre simțurile interne, cu imaginația (A.8): (ÎI.8.11.) [...] în parte sensitiva invenitur duplex ope rațio. Una secundum solam immutationem, et sic perficitur ope rațio sensus per hoc quod immutatur a sensibili. Alia operațio est
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
are loc prin schimbarea provenită de la obiectul sensibil. Cealaltă operație este formarea, în măsura în care puterea imaginativa își formează o imagine a obiectului absent sau a unui obiect care nu a fost niciodata văzut. Și ambele aceste operații sunt de găsit în intelect. Într-adevăr, în primul rând se considera că intelectul posibil [efectuează o operație] pasivă în măsura în care capătă formă de la specia inteligibila. Astfel actualizat [de specia inteligibila], [intelectul posibil] formează mai apoi ori definiția, ori diviziunea, ori com punerea, care este semnificata
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
operație este formarea, în măsura în care puterea imaginativa își formează o imagine a obiectului absent sau a unui obiect care nu a fost niciodata văzut. Și ambele aceste operații sunt de găsit în intelect. Într-adevăr, în primul rând se considera că intelectul posibil [efectuează o operație] pasivă în măsura în care capătă formă de la specia inteligibila. Astfel actualizat [de specia inteligibila], [intelectul posibil] formează mai apoi ori definiția, ori diviziunea, ori com punerea, care este semnificata prin cuvânt. (ÎI.8.12.) Ulterius autem considerandum est
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care nu a fost niciodata văzut. Și ambele aceste operații sunt de găsit în intelect. Într-adevăr, în primul rând se considera că intelectul posibil [efectuează o operație] pasivă în măsura în care capătă formă de la specia inteligibila. Astfel actualizat [de specia inteligibila], [intelectul posibil] formează mai apoi ori definiția, ori diviziunea, ori com punerea, care este semnificata prin cuvânt. (ÎI.8.12.) Ulterius autem considerandum est quod intellectus, per speciem rei formatus, intelligendo format în seipso quandam intentionem rei intellectae, quae est rațio
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
illi rei similem: quia quale est unumquodque, talia operatur. Et ex hoc quod intențio intellecta est similis alicui rei, sequitur quod intellectus, formando huiusmodi intentionem, rem illam intelligat (S. c. G., I, 53, n. 3a4). Mai mult, trebuie considerat că intelectul, format prin specia obiectului, atunci când înțelege formează în el însuși o anumita intenție a obiectului înțeles, care este rațiunea obiectului însuși semnificata de definiție. Și aceasta este într adevăr necesară, căci intelectul înțelege la fel lucrul prezent și pe cel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
53, n. 3a4). Mai mult, trebuie considerat că intelectul, format prin specia obiectului, atunci când înțelege formează în el însuși o anumita intenție a obiectului înțeles, care este rațiunea obiectului însuși semnificata de definiție. Și aceasta este într adevăr necesară, căci intelectul înțelege la fel lucrul prezent și pe cel absent, iar sub acest aspect, intelectul și imaginația sunt asemenea; dar intelectul este mai amplu, deoarece înțelege obiectul separat de condițiile materiale, fără de care obiectele nu există în natură; iar acest lucru
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
înțelege formează în el însuși o anumita intenție a obiectului înțeles, care este rațiunea obiectului însuși semnificata de definiție. Și aceasta este într adevăr necesară, căci intelectul înțelege la fel lucrul prezent și pe cel absent, iar sub acest aspect, intelectul și imaginația sunt asemenea; dar intelectul este mai amplu, deoarece înțelege obiectul separat de condițiile materiale, fără de care obiectele nu există în natură; iar acest lucru nu ar putea fi realizat dacă intelectul nu ar forma în sine însuși intenția
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
anumita intenție a obiectului înțeles, care este rațiunea obiectului însuși semnificata de definiție. Și aceasta este într adevăr necesară, căci intelectul înțelege la fel lucrul prezent și pe cel absent, iar sub acest aspect, intelectul și imaginația sunt asemenea; dar intelectul este mai amplu, deoarece înțelege obiectul separat de condițiile materiale, fără de care obiectele nu există în natură; iar acest lucru nu ar putea fi realizat dacă intelectul nu ar forma în sine însuși intenția numită anterior. Această intenție înțeleasă, de vreme ce
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pe cel absent, iar sub acest aspect, intelectul și imaginația sunt asemenea; dar intelectul este mai amplu, deoarece înțelege obiectul separat de condițiile materiale, fără de care obiectele nu există în natură; iar acest lucru nu ar putea fi realizat dacă intelectul nu ar forma în sine însuși intenția numită anterior. Această intenție înțeleasă, de vreme ce este limita operației inteligibile, este diferită de specia inteligibila care face ca intelectul [să fie] în act și care trebuie să fie considerată drept principiul operației inteligibile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiectele nu există în natură; iar acest lucru nu ar putea fi realizat dacă intelectul nu ar forma în sine însuși intenția numită anterior. Această intenție înțeleasă, de vreme ce este limita operației inteligibile, este diferită de specia inteligibila care face ca intelectul [să fie] în act și care trebuie să fie considerată drept principiul operației inteligibile, desi ambele sunt asemenea obiectului înțeles, pentru că în acest fel este lucrarea [fiecăruia]. Din faptul că specia inteligibila, care este forma intelectului și începutul cunoas terii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
inteligibila care face ca intelectul [să fie] în act și care trebuie să fie considerată drept principiul operației inteligibile, desi ambele sunt asemenea obiectului înțeles, pentru că în acest fel este lucrarea [fiecăruia]. Din faptul că specia inteligibila, care este forma intelectului și începutul cunoas terii, este asemănarea lucrului exterior, rezultă că și conceptul este o asemănare a lucrului, căci cel care este la fel lucrează la fel. Și deoarece intenția înțeleasă este asemenea unui obiect, rezultă că intelectul, formând o astfel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care este forma intelectului și începutul cunoas terii, este asemănarea lucrului exterior, rezultă că și conceptul este o asemănare a lucrului, căci cel care este la fel lucrează la fel. Și deoarece intenția înțeleasă este asemenea unui obiect, rezultă că intelectul, formând o astfel de intenție, înțelege acel obiect. (ÎI.8.13.) [...] non autem ipse sensus exterior format sibi aliquam formăm sensibilem: hoc autem facit vis imaginativa, cuius formae quodammodo simile est verbum intellectus (Quod. Quaest., V, q. 5, a. 2
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
puterea imaginativa face aceasta, iar cuvântul mental este, într-un anumit aspect, asemenea formei imaginate. La fel cum imaginația formează uneori o imagine a unui obiect ce nu există ca atare în lumea reală, de pildă un minotaur, tot astfel intelectul trebuie să formeze o reprezentare mentală a esenței obiectului, deoarece esență nu există ca atare în lumea reală, ci întotdeauna într-un compus hilemorfic. În lumea reală nu există, în mod independent și concret, ceva de felul universaliilor, de felul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Socrates enim est homo, șed non est species, quamvis homo sit species (Sent. De anim., lib. 2, l. 12, n. 8). Așadar, de aceea este clar că naturii comune nu îi poate fi atribuită intenția universalității decât în măsura în care este în intelect: căci pentru că unul să poată fi predicat despre mai mulți, trebuie mai înainte să fie înțeles separat de principiile prin care este împărțit în mai mulți; de unde rezultă că universaliile, în măsura în care sunt universale, nu există decât în suflet. Naturile însele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
poate oferi o înțelegere mai adecvată a conceptului. În lectură realistă conceptul este înțeles de-a lungul următoarelor linii directoare: conceptul este, în fapt, specia inteligibila într-un stadiu mai elaborat, așa cum se află ea la sfârșitul primei operații a intelectului, ceea ce înseamnă că este produsul intelectului agent, că este id quo-ul cunoas terii intelective a cel prin care obiectul extramental este cunoscut, nu cel pe care îl cunoaștem a și că este formal identic cu forma esențială a obiectului extramental
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a conceptului. În lectură realistă conceptul este înțeles de-a lungul următoarelor linii directoare: conceptul este, în fapt, specia inteligibila într-un stadiu mai elaborat, așa cum se află ea la sfârșitul primei operații a intelectului, ceea ce înseamnă că este produsul intelectului agent, că este id quo-ul cunoas terii intelective a cel prin care obiectul extramental este cunoscut, nu cel pe care îl cunoaștem a și că este formal identic cu forma esențială a obiectului extramental pe care îl reprezintă. În urmă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
textual invocat, am putut să arăt că altă este de fapt lectură care face dreptate acestei entități intermediare, conceptul, care populează nivelul intelectiv al cunoașterii, anume lectură reprezentationalista, care se bazează pe opt argumente și consecințe ale acestora: (A.1) intelectul posibil este cel care realizează propriu-zis operația de cunoaștere; (A.2) nu poate exista cunoaștere sau înțelegere în lipsă formă rii unui concept; ( A.3) neexistând cunoaștere în lipsă formării conceptului, iar intelectul posibil fiind cel care cunoaște, rezultă că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
argumente și consecințe ale acestora: (A.1) intelectul posibil este cel care realizează propriu-zis operația de cunoaștere; (A.2) nu poate exista cunoaștere sau înțelegere în lipsă formă rii unui concept; ( A.3) neexistând cunoaștere în lipsă formării conceptului, iar intelectul posibil fiind cel care cunoaște, rezultă că intelectul posibil este cel care formează conceptul; (A.4) intelectul posibil nu efectuează doar o operație, aceea activă, de formare a conceptului, ci două. Formarea conceptului are la bază operația pasivă a intelectului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
posibil este cel care realizează propriu-zis operația de cunoaștere; (A.2) nu poate exista cunoaștere sau înțelegere în lipsă formă rii unui concept; ( A.3) neexistând cunoaștere în lipsă formării conceptului, iar intelectul posibil fiind cel care cunoaște, rezultă că intelectul posibil este cel care formează conceptul; (A.4) intelectul posibil nu efectuează doar o operație, aceea activă, de formare a conceptului, ci două. Formarea conceptului are la bază operația pasivă a intelectului posi bil, aceea de a fi actualizat de către
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
A.2) nu poate exista cunoaștere sau înțelegere în lipsă formă rii unui concept; ( A.3) neexistând cunoaștere în lipsă formării conceptului, iar intelectul posibil fiind cel care cunoaște, rezultă că intelectul posibil este cel care formează conceptul; (A.4) intelectul posibil nu efectuează doar o operație, aceea activă, de formare a conceptului, ci două. Formarea conceptului are la bază operația pasivă a intelectului posi bil, aceea de a fi actualizat de către speciile inteligibile, care asigură cauza materială a cunoașterii, pe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelectul posibil fiind cel care cunoaște, rezultă că intelectul posibil este cel care formează conceptul; (A.4) intelectul posibil nu efectuează doar o operație, aceea activă, de formare a conceptului, ci două. Formarea conceptului are la bază operația pasivă a intelectului posi bil, aceea de a fi actualizat de către speciile inteligibile, care asigură cauza materială a cunoașterii, pe baza materialului pus la dispoziție de ele având loc formarea conceptului; A.5) conceptul diferă nu doar de speciile inteligibile, ci și de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fi actualizat de către speciile inteligibile, care asigură cauza materială a cunoașterii, pe baza materialului pus la dispoziție de ele având loc formarea conceptului; A.5) conceptul diferă nu doar de speciile inteligibile, ci și de obiectul extramental și de actul intelectului posibil; (A.6) conceptul este primum cognitum, este primul obiect al cunoașterii pe care intelectul posibil îl formează în cadrul primei operații a intelectului; A.7) conceptul poate fi înțeles ca semn; A.8) intelectul posibil, în operația lui de formare
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
la dispoziție de ele având loc formarea conceptului; A.5) conceptul diferă nu doar de speciile inteligibile, ci și de obiectul extramental și de actul intelectului posibil; (A.6) conceptul este primum cognitum, este primul obiect al cunoașterii pe care intelectul posibil îl formează în cadrul primei operații a intelectului; A.7) conceptul poate fi înțeles ca semn; A.8) intelectul posibil, în operația lui de formare a conceptului, se aseamănă cu imaginația, care își formează o reprezentare a obiectelor care nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
A.5) conceptul diferă nu doar de speciile inteligibile, ci și de obiectul extramental și de actul intelectului posibil; (A.6) conceptul este primum cognitum, este primul obiect al cunoașterii pe care intelectul posibil îl formează în cadrul primei operații a intelectului; A.7) conceptul poate fi înțeles ca semn; A.8) intelectul posibil, în operația lui de formare a conceptului, se aseamănă cu imaginația, care își formează o reprezentare a obiectelor care nu există ca atare în lumea extramentala. Argumentele și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]