35,526 matches
-
lui Darwin. I-am răspuns că nu ci doar vreau să fac unele comentarii. Deci, lumea științifică este de 103 acord că omul, din primele clipe de viață, a fost supus selecției naturale care i-a dat vigoare și evoluție intelectuală, lucru care se poate traduce, cum spune și Darwin, cel puternic a supraviețuit. în această teorie, zic eu, aparent omul face parte din același regn, tip de clasă și ordin cu maimuțele antropoide animație în sală deci dintre zeci de
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
așa s-a găsit proba maternității unui individ? Sau a unui grup? Sau a unui infractor? Probele de ADN luate de la albi, negri și galbeni sunt asemănătoare despărțite de cățiva cromozomi. Dar cine nu face deosebirea dintre capacitatea de creație intelectuală a omului alb sau galben, care-i mai ordonat, mai disciplinat social. și omul negru se remarcă prin rezultate excepționale în jocurile colective și mai ales în atletism, muzică. Am în măna mea un prospect al unui medicament; la final
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Pămănt. Este teoria mea cu specia umană la care țin foarte mult. Poate o să vă surprindă ceea ce o să vă spun, chiar dacă repet, dar vă invit să faceți o comparație antropologică. Cele trei rase de om, de la habitat pănă la performanțele intelectuale și fizice, se deosebesc. Cine are performanțe în jocurile colective, dar mai ales în atletism, indiferent pe ce continent a ajuns? Este omul negru calități de felină, de panteră și de o noblețe deosebită cu care a suportat 133 sute
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
suprapune o icoană vibrantă pe aparența lucrurilor este act poetic. Astfel, veritabila, unica noastră realitate pe care ne-o putem crea și viețui este cea poetică Cea de a treia realitate depășește posibilitățile cunoașterii senzoriale, precum și cele ale cunoașterii discursive, intelectuale. Această neorealitate necesită un al treilea mijloc de cunoaștere, și anume intuiția poetică, capabilă să pătrundă nemijlocit, fulgurant în inima acestei suprarealități, după legea "totului sau a nimicului" (una din legile fundamentale ale activității inimii!), îngăduind intrarea în funcție a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
cum se explică faptul că o "voce" dictează poemul sau o piesă muzicală, o "mână" conduce mâna sculptorului în a modela marmora sau a pictorului în a orândui imaginile și culorile pe pânza tabloului ? Cine îi insufla lui Eminescu "fulgurațiile intelectuale", lui Beethoven secvențele melodice pe care le nota febril pe carnetul său, în peregrinările prin pădurea vieneză? Dicteul în artă rămâne unul din misterele care își reînnoiește mereu vălurile, asemenea zeiței Isis. Mărturii Încă presocraticii își exprimau uimirea față de mecanismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Se poate însă gândi și altfel, plecând de la o realitate fundamentală: Hölderlin, Eminescu, Nietzsche s-au mișcat în zona extremă a simțirii și cugetării in extasis mentis. Tensiunea nemăsurată a unui intelect eroic, de care vorbea Giordano Bruno, acele "fulgurații intelectuale" din viziunea lui Eminescu, au suit atât de înalt, atât de departe, încât este ca și cum a fost pierdut drumul înapoi ? Sau, cunoscând starea ultimă, acea "nelume" dincolo de a fi și a nu fi, intuită de Eminescu, ființa empirică s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Gânditorul rostește Ființa, poetul întemeiază Ființa, așa cum recunoștea Heidegger: "esența poematică a gândirii salvează domnia adevărului Ființei". O scoate din vremuire și o transformă în prezent etern nunc stans, al lui Boethius. La Eminescu adevărurile poetico-metafizice reprezintă intuiții, acele "fulgurații intelectuale" de care vorbea, și nu concluzii în cadrul unui "sistem" de gândire preconceput, al unor formule teoretice mai mult sau mai puțin dogmatice. Un sistem filozofic poate fi contestat, un poem nu. Pentru că primul este un complex de supoziții, un agregat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
al celebrării frumuseții firii și al tărâmului natal, al vieții în diversele ei hipostaze, iubirea peste toate. Fascinația liricii blagiene vine din necontenitul zbor al gândului, proiectând mitic și transfigurând poetic universul și ziua umană un izvor nesecat al emoției intelectuale: "Lumea e albastră haină,/ în care ne cuprindem strânși în taină,/ ca vraja sângelui să nu se piardă,/ ca vraja basmului mereu să ardă". Poetul primește de la Marele Anonim "diferențialele divine", asemenea razelor Unului din viziunea lui Hölderlin, și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ca omul să creeze o nouă lume. La acest binom, autorul Criticii puterii de judecare, adaugă gustul și spiritul "având înțeles estetic, spiritul înviorător, însuflețitor al minții făcând-o să vibreze telic" în alți termeni ceea noi am numit "emoția intelectuală a artei" Într-un cuvânt, " Capacitatea de a imagina este foarte puternică în crearea unei alte naturi din materia oferită de natura reală", scrie Kant. Și filozoful din Königsberg relevă faptul că imaginația "dispune de libertatea prelucrării acestei materii pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ele "năzuiesc spre ceva care se află dincolo de limitele experienței empirice", ceea ce "le dă aparența unei realități obiective". Ca atare, puterea de imaginație este creatoare, accentuează Kant, în sensul că ea depășește conceptele intelectului: "Ea pune în mișcare facultatea ideilor intelectuale spre a gândi anume, cu prilejul unei reprezentări mai mult decât se poate cuprinde și concepe în ea în mod lămurit." Geniul, scrie Kant, este cel care poate îndeplini dezideratul unor asemenea creații.. Hölderlin va duce mai departe viziunea kantiană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
-se Also sprach Zarathustra. Așa fiind, Platon și Nietzsche sunt citiți mai mult decât alți filozofi, tocmai pentru poeticitatea gândirii lor. La fel și Spinoza citit mai ales de filozofi ca Hegel și Nietzsche din cauza purității poetice și a elanului intelectual amor intellectualis Dei din Ethica sa, depășind infinit faptul că vorbește în teoreme și demonstrații cu aer rigid, more geometrico. Dar o altă atracție a cărții sale o constituie demnitatea pe care o conferă omului de a fi una cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
fiecare dată ne naștem altfel, purificați "mai sus de noi înșine", cum cerea Nietzsche. Friedrich Nietzsche filozoful poet Martin Heidegger vorbea de poeți-gânditori, precum Pindar, Hölderlin, și de gânditori-poeți, precum presocraticii, Platon, Nietzsche. Marea, veritabila poezie este metafizică. Este "pasiunea intelectuală" de care vorbea Leonardo da Vinci. Or, tocmai aceasta a creat Nietzsche: o filozofie în mare tensiune poetică, mergând până la celebra afirmare care formează titlul uneia din poeziile sale: "Nur Narr! Nur Dichter!" Numai nebun ! Numai poet ! Căci Zarathustra poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ele prin raționamente rigide, ci prin infuzarea unui patetism poetic al minții. Prin gândirea poetică nietzscheană ne auto-descoperim ca adevăr al ființei și ne înaripează în elanul de a ne depăși. Acest lucru nu prin precepte, "prescripții", ci prin "sentimentul intelectual" care nu se află decât într-o sensibilitate filozofică deschisă spre adevăruri ultime, prin "intuiția metafizică" de care vorbea Eminescu. Gândirea lui Nietzsche ne menține într-o tensiune continuă, poetică, străbătând prin apofantic și apofatic, prin afirmații și negații, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
o poezie sublimă: era necesitatea singurătății omului de a se deschide spre divinitate ca supremă complementaritate, astfel că poezia s-a născut cu necesitate din rugăciune; nu a fost întâmplător că apoi s-a scris o poezie clasică, a ordinei intelectuale aici pe pământ, eroismul Iliadei fiind o necesitate a ordinei sociale; apoi a apărut o poezie a inimii, romantică, a intimității, după ce omul Renașterii s-a despărțit de rest în eu și non-eu; iar acum egolatria, in nuce atunci, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
iată viziunea poetico-filozofică a lui Giordano Bruno, care se afla în intenționalitatea lui Eminescu privind modificarea Luceafărului. În cartea sa fundamentală, De gli eroici furori despre entuziasmele eroice filozoful italian afirmă că zborul intelectului celor rari nu sfârșește niciodată; Puterea intelectuală nu se află niciodată în repaus, nu este nicicând satisfăcută cu un adevăr inteligibil, ci aspiră mereu și mereu spre adevărul de necuprins, nu este mulțumită niciodată cu ceva finit... Ea despică bolta cerească, se avântă în nemărginire și, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
realitățile eliberatoare ultime care constituie cheia de boltă în gândirea poetică a lui Bruno. Iată alte texte în acest sens din opera amintită: "Nobilul foc mă nalță și mă mântuie de natura inferioară... Mereu voi fi asemenea Phoenixului... Prin lumina intelectuală sufletul meu suie iluminând și arzând prin dumnezeiască iradiere... Cu focul împreună mă mistui și înapoi în eter mă întorc.... Pentru a ajunge dincolo de stele și de empireul ceresc de sub eter nu este nevoie de a deschide ochii spre cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
mistui și înapoi în eter mă întorc.... Pentru a ajunge dincolo de stele și de empireul ceresc de sub eter nu este nevoie de a deschide ochii spre cer, de a ridica mâinile, de a merge la templu, ci de o lumină intelectuală, care vede dumnezeirea în sine însăși, suflet din suflet, viață din viață, esență din esență." De observat că, în afară de evocarea pasării Phoenix, versul lui Bruno, " Sunt de ajuns valurile oceanului să stingă ardoarea acestor flăcări?" este analog celor din Odă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ajuns la desprinderea totală, "neatins și neatingând" în expresie eminesciană astfel că, în seara de 27 iulie 1942, a izbucnit iluminarea care constituia transcenderea ultimă transposibilul însemnând beatitudinea pură a eliberării spirituale în mers indefinit. Pentru că, afirmă Giordano Bruno, " Puterea intelectuală nu este niciodată satisfăcută cu un adevăr comprehensibil, nu este mulțumită cu nici un adevăr finit, ci tinde mereu către acel adevăr care nu este comprehensibil." A fost ziua celei de a doua nașteri: o transmutare fulgurantă într-un niciunde invadat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
sunt incerte. Ochi, păr, job... sufăr din dragoste, probabil, ca orice funcționară drăguță și proastă, citesc reviste pentru femei și vin ca roboțelul dimineața într-un birou trist ca al lui Alex (ca al tău, Alex!), în care mă dau intelectuală, interesantă, elegantă în ciorapii mei Adesgo cu un strop de ojă în vârful degetului mic, pitit în pantof, să nu se ducă firul. Mă duc conștiincios la cosmetică și-mi doresc să locuiesc într-un orășel american din alea unde
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
cerșetori, cu mințile rătăcite... ... pe treptele unei biserici. Exact, pe treptele unei biserici! Ce prostie e asta? Ți-ai făcut lecțiile. Asta era povestea ta? Marea ta poveste, pentru care aveai nevoie de o muză? De o cititoare-turistă-damă de companie intelectuală? De o conștiință pe care, la o adică, să o poți ciupi și de fund? De micuța ta Jimminy Cricket, cu flipși crem și maieu alb stil tetra? Oricum, văd că te-a prins... E de doi lei, dacă vrei
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
este necesară deoarece ea ne arată atât potențialul forței de muncă, cât și potențialul economic al unei localități. Resursele de muncă reprezintă numărul de persoane capabile de muncă, adică acea parte a populației care dispune de ansamblul capacităților fizice și intelectuale necesare defășurării unor activități utile. Noțiunea de “resursă de muncă” este legată de cea de “populație activă”, care este componenta cea mai importantă a resurselor de muncă. Conform Biroului Internațional al Muncii, populația activă din punct de vedere economic cuprinde
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
alegoric, că „tiparniță” avem în municipiul nostru, și se știe că noi (pluralul modestiei și al solidarității cu strămoșii! - Lulu Chiracu), încă de la călugărul Paisie, ne-am ocupat pe aceste meleaguri cu scrisul, încât turcii, impresionați de intensa noastră activitate intelectuală, renunțau adesea la pielea dobitoacelor luate cu hapca, ca să ne rămână pe ce scrie... („Aș! Nu descoperiseră tananții... - mârâie același Lulu Chiracu, dar nu-l aude nimeni. Ai dracului turci, cum se gândeau ei și la burdihanul lor, și la
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
dispreț, dar și de generoasă înțelegere, voind să sublinieze că, de fapt, nu vrea să absolutizeze propriile păreri. Îi este greu să creadă că mai poate comunica orice și oricât cu cei apropiați. Îi suspectează de ilogism și de lene intelectuală. Cei mai mulți sunt de părere că tocmai aici stă farmecul domnului avocat Lepădatu. Crede și el în secrete tendințe ale naturii spre un anume echilibru, în timp ce propriei persoane nu-i află necesara frână în avântul spre autoestimare și impunere în fața celorlalți
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
numeroase încercări și verificări. Gândirea creatoare este deosebit de complexă și are la bază o serie de factori care-i permit combinările, transformările, implicările, relațiile, identificările sau evaluările. Pe lângă coeficentul de inteligență, un rol important în creativitate, îl au: ereditatea, capacitățile intelectuale, aptitudinile, caracterul, mediul socio-cultural, efortul susținut de pregătire și investigație; toate aceste componente ale creativității duc la formarea abilităților de inovare. Preșcolarul dispune de un potențial creativ care trebuie dezvoltat prin acțiuni continue și organizate. Activarea și stimularea potențialului creativ
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
încă bine structurate, relativ stabile. De asemenea, aceste trăsături sunt insuficiente pentru a contribui la obținerea unor rezultate, produse noi și valoroase; b. Procesual- calitățile creative ale diferitelor mecanisme și operații psihice sunt deja cristalizate fiind structurate într-un stil intelectual de abordare creativă a problemelor, stil care asigură elaborarea unor produse noi în plan subiectiv, dar nu și la nivel social; c. Productiv- aptitudinile creative se obiectivizează în obținerea unor produse noi atât în plan subiectiv cât și în plan
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]