3,937 matches
-
șapte membri, din care fac parte: secretarul județului, care deține și funcția de președinte al comisiei, directorul executiv al DGASPC-ului, care deține și funcția de vicepreședinte al comisiei, iar restul de membri provin de la instituții care în activitatea lor interacționează cu DGASPC-ul și cu interesul acestuia, însemnând Inspectoratul Școlar Județean, Direcția Muncii, un reprezentant al ONG-urilor, Inspectoratul Județean de Poliție, un medic pediatru. DGASPC-ul este instituția care se ocupă de întocmirea întregii documentații cu privire la un copil, modelează
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
preotul, implică prin activitatea lui și instituția bisericească a locului. Preotul, ca unul care are o cultură teologică prin intermediul căreia își exercită activitatea profesională pe care o și trăiește în același timp, fiind persoana prin intermediul căruia Dumnezeu se face prezent, interacționează cu cultura organizațională a instituției unde lucrează. Așadar, o dezvoltare de carieră în această situație se identifică atât cu o lărgire informațională cu privire la protecția și la promovarea drepturilor copilului, cât și cu o implicare sacerdotală în problematica copilului, implicare care
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
etc.), celelalte instituții au un rol secundar în ceea ce privește asistența socială din România. Spre exemplu, DGASPC este instituția care are ca domeniu de activitate problematicile copilului dintr-un județ, mai ales în privința copilului instituționalizat. Toate celelalte instituții care în activitatea lor interacționează cu copilul reprezintă un potențial sprijin în rezolvarea cazului/cazurilor în funcție de problema identificată la copilul respectiv. Așadar, nu întâmplător destul de multe instituții sunt implicate indirect în procesul de asistență socială. Dacă privim cu multă atenție Figura 14, observăm că, datorită
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cât și afectivă a implicării potrivite cu cerințele a priori ale sistemului cadru de funcționare a instituției de protecție a copilului. Un alt aspect care trebuie luat în calcul în această problemă identificată este și acela că în instituția DGASPC interacționează și două feluri de persoane cu două feluri de profesii, chiar putem spune cu două culturi profesionale: asistentul social și juristul. Un caz de copil aflat în dificultate poate fi privit din două perspective: 1. din perspectiva asistentului social, care
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
active asupra E. coli. Din cele două fluorochinolone testate, Ofloxacinul este mult mai eficient (5,2% rezistență) comparativ cu Ciprofloxacinul (rata de rezistență 9,1%). În ce privește aminoglicozidele, Tobramicina este mult mai eficientă decât Gentamicina. Aminoglicozidele sunt antibiotice importante clinic, care interacționează cu ribozomii bacterieni și perturbă propria translație. Rezistența la aminoglicozide la izolatele clinice este în mare măsură rezultatul enzimelor care fosforilează, adenilează sau acetilează antibioticele. Aproximativ 1/3 din izolate sunt rezistente la Cloramfenicol și Sulfametaxazol. Antibioticele beta-lactamice acționează prin
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
puțin pentru doze mici/moderate [Christians et al., 1998]. Utilizarea concomitentă a statinelor și a inhibitorilor de calcineurină (ciclosporină A, tacrolimus) folosiți ca imunosupresive de bază la pacienții transplantați renal trebuie efectuată cu prudență, deoarece aceste două clase de medicamente interacționează la nivelul enzimatic al citocromului P450. în acest sens, pravastatinul pare mai puțin problematic decât celelalte statine [Massy et al., 1995]. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei II (IECA) Administrarea de IECA la pacienții uremici coronarieni, în lumina trial-ului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
imediat după ședința de hemodializă [Meier et al., 1999]. Se consideră că prezența potențialelor tardive ar reflecta substratul structural miocardic responsabil pentru aritmiile ventriculare prin mecanism de reintrare. Apariția PVT ar depinde însă și de prezența unor factori dinamici care interacționează cu substratul anatomic anormal [Cripps et al., 1990]. Prezența potențialelor ventriculare tardive se corelează pozitiv cu HVS, prezența HTA, fracția de ejecție ventriculară redusă și cu prezența cardiopatiei ischemice subclinice la pacienții hemodializați [Meier et al., 1999]. Deși rolul SAECG
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
vizuală (performance, dans, cinema, multimedia etc.), literatură contemporană, diverse proiecte educaționale, muzică. Prin crearea muzeului Kiasma s-a dorit de fapt să se consolideze poziția artei contemporane în Finlanda, aducând-o mereu în atenția publicului, determinându-l pe acesta să interacționeze cu arta. La fiecare optsprezece luni are loc o selecție de lucrări, iar în momentul redactării articolului se făcea o reexaminare a expoziției Postmodernismul Nordic. Curatorii Helka Ketonen și Eija Aarnio au identificat în expoziție patru teme centrale: "elevat și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Observator cultural", nr. 584, iulie 2011, p. 19. *** Periferic 7: Focusing Iași; international binnal for contemporary art, în "Suplimentul de cultură", an III, nr. 66, 4-10 martie 2006, p. 10. Petruț, Margareta, "Avem nevoie să înțelegem cum spațiul și timpul interacționează pentru a produce cele mai bune rezultate pentru oameni", în "Tribuna", serie nouă, an V, nr. 87, 16-30 aprilie 2006, p. 24. Polgár, Al., Din colț în colț, în "IDEA. Artă+Societate", nr. 14, 2003, p. 52. Polgar, Alexandru, Das
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nr. 145, 16-30 septembrie 2008, p. 11. 494 Ibidem. 495 Ion Pop, Traducerile care fac, totuși, o literatură, în "Tribuna", an VIII, nr. 157, 16-31 martie 2009, p. 10. 496 Margareta Petruț, Avem nevoie să înțelegem cum spațiul și timpul interacționează pentru a produce cele mai bune rezultate pentru oameni, în "Tribuna", serie nouă, an V, nr. 87, 16-30 aprilie 2006, p. 24. 497 Ibidem, pp. 24-25. 498 Horațiu Damian, Teatru/Man. In. Fest, moi non plus. Scurtă trecere în revistă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
l-am văzut pe Daniel alergând după tramvaie, între stații, să prindă un unghi mai bun de fotografiat, s-a făcut și urmărire cu mașina a tramvaielor-instituție, s-a filmat, s-au urmărit instituțiile „românilor“ în mișcare atunci, s-a interacționat cu populația și, puțin provocată, populația de noi... a ieșit învingătoare. Daniel în acțiune autodocumentându-se. Documentarea proiectului lui a fost urmărire în context real! Atunci am înțeles, Daniel crede în același lucru în care cred și eu, artistul/autorul, persoana
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
că pentru cele două categorii comunicarea directă joacă un rol preponderent în deciziile de investire. Hong, Kubik și Stein (2002Ă merg și mai departe postulând că indivizii cei mai sociali sunt și cei mai capabili să investească pe piață deoarece, interacționând mai mult, au mai multe șanse să se facă convinși de pertinența investiției financiare. Propunerea lor este sprijinită de observarea unei populații de 7 500 de cincagenari americani. Având acces la o anchetă sociologică completă a eșantionului respectiv de persoane
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
și mimica mișcări ale mușchilor feței, care sunt coordonate sau subordonate unei arhitecturi de ansamblu (corpul uman) și capătă semnificații în funcție de factorii interni sau externi ai persoanei, conducând la exprimarea unor atitudini variate. De regulă, cei care știu cum să interacționeze cu ceilalți utilizează limbajul gestual cu succes și conștientizează rolul acestuia în manipulare, ascultare, persuadare, seducere, formarea unei prime impresii favorabile etc., deținând astfel un mare avantaj socio-profesional. Persoanele cu abilități de comunicare disting firesc și repede când să avanseze
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
atletic ferm în ținută și mișcări; * ectomorful tipul intelectual reținut în atitudine și mișcări. Plecând de la tipurile temperamentale descrise de psihologul Hans J. Eysenck (1967) după nivelul de nevrozism 35, putem anticipa apariția unor gesturi caracteristice la persoanele cu care interacționăm: melancolicii și colericii cu un nivel înalt de nevrozism sau instabilitate pot utiliza gesturi accentuate, agresive și rectilinii, iar flegmaticii și sangvinicii cu un nivel scăzut de nevrozism și stabilitate pot manifesta gesturi nesigure, calme și curbilinii. Și în viziunea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
metafora ,,viața ca teatru", în care unii încearcă să impresioneze în timp ce alții se lasă impresionați, fiind tentați să se informeze despre ceilalți și să acționeze în contexte sociale previzibile, să schimbe informații care să le permită definirea situației în care interacționează. În contexte sociale directe, actorii-observatori se pot informa despre ceilalți pe baza surselor oficiale, care cuprind informații obținute pe cale verbală și pe baza surselor neoficiale, care se transmit prin ,,vehicule purtătoare de semne", transmise mai mult sau mai puțin în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
corp în interacțiunea cu elevii din dorința îmbunătățirii comunicării didactice. De asemenea, fiecare profesor trebuie să fie conștient de faptul că starea sa psihică este trădată repede, sincer și autentic de propriile mișcări și gesturi pe care le face când interacționează cu elevii. Cercetarea lui Babad et al. (1989) ne demonstrează locul ocupat de limbajul corpului în exprimarea emoțiilor și sentimentelor profesorului. Design-ul cercetării a constat în filmarea și analizarea fiecărei secvențe de comunicare a profesorului: prima secvență a prezentat
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
desfășurat în conformitate cu scheme și repere fixe, ci depinde de nivelul de înțelegere și de semnificațiile pe care elevii le atribuie celor învățate. Înțelesul cuvintelor este intim legat de particularitățile și competențele acestora (cognitivă, socio-emoțională, comunicațională etc.). De multe ori profesorul interacționează cu personalități distincte, fiecare cu propriul nume, cu ,,povești" diferite, cu interese și nevoi individuale (sau, mai grav, fără nici un interes pentru studiu), situație care îl obligă să ia în considerare modalități educaționale diverse, să aleagă metode și strategii variate
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
se relaxeze sau să se concentreze. Un astfel de profesor se deplasează mult printre elevi în timpul unei lucrări scrise, distrăgându-le atenția în efectuarea sarcinilor de lucru; • stabilesc și păstrează distanța fizică și psihică (de exemplu, inițiativa elevului de a interacționa poate să fie blocată sau diminuată de limbajul nonverbal al profesorului: expresia facială nesociabilă, încrucișarea mâinilor în conversație, privirea rece, postura rigidă a corpului etc.). În concluzie, enumerăm principalele funcții ale gestului în comunicarea didactică: • acompaniază comunicarea verbală cu scopul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
important al lipsei de sinceritate. Recomandăm centrarea atenției profesorului pe frecvența de apariție a adaptorilor la elevi pentru a menține motivația școlară și a preveni comportamentele indezirabile. * Gesturi de mânuire a obiectelor în comunicarea didactică: ,,mișcări de mânuire"128. Profesorul interacționează cu obiecte, materiale sau părți ale sălii de clasă, folosind gesturi de mânuire: • directă, prin atingerea și manipularea lucrurilor din clasă (răsfoiește paginile unei cărți, așază o planșă, potrivește perdelele din clasă, tastează la calculator); • indirectă, prin examinarea și studierea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de ani, analizat în legătură cu termenul carieră. Exercițiu: Vă rugăm să vă analizați actualul loc de muncă (sau unul trecut) din următoarele puncte de vedere: 1. Poziția dumneavoastră profesională; 2. Responsabilitățile de la locul de muncă; 3. Clienții dumneavoastră publicul cu care interacționați; 4. Așteptările pozitive pe care le aveți de la actualul loc de muncă; perspective; 5. Rezerve (pe plan personal și profesional) pe care le manifestați în legătură cu locul de muncă. 6. Așteptările pe care le aveți de la acest curs; în ce mod
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
în mod separat. Factori psihologici, sociali, educaționali, economici, de natură fizică, dar și șansa sunt luați în considerare în analiza carierei. Factori de natură comunitară, multiculturală, care țin de influențele, stilul decizional și atitudinile față de muncă ale grupurilor cu care interacționează individul au căpătat o importanța majoră în opinia specialiștilor. Zunker (1994) consideră dezvoltarea carierei ca fiind un concept similar dezvoltării ocupaționale/vocaționale, care presupune un proces neîntrerupt de ajustare a credințelor, valorilor, abilităților și aptitudinilor, intereselor și trăsăturilor de personalitate
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
minoritar al clientului în funcție de situație, fără să forțeze, fără să îl facă să se simtă diferit, ci acceptat, integrat, egal. Fie că este vorba despre femei, copii și adulți defavorizați, foști condamnați, pensionari, minorități religioase sau etnice, consilierii în carieră interacționează în mod frecvent cu persoane care au valori, experiențe, atitudini și experiențe diferite de ale lor. Nu sunt puține cazurile în care astfel de specialiști perpetuează în mediul lor profesional o serie de stereotipii sociale comune, în defavoarea clienților lor, cauza
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
important în orientarea către un loc de muncă sau altul. Nivelul de adaptare la schimbare va condiționa alegerea ocupației, a locului de muncă, a mediului de lucru și, în definitiv, a drumului pe care cariera clientului o va parcurge. Putem interacționa cu clienți extrem de flexibili, care sunt pregătiți să își schimbe ocupația chiar și după douăzeci de ani în câmpul muncii, sau cu clienți care își doresc să ajungă la pensie făcând același lucru pe care l-au învățat la începuturile
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
ceilalți într-un mod eficient. În timpul procesului de comunicare nu ne limităm la interceptarea și procesarea stimulilor auditivi ci folosim și alte elemente legate de contextul general al procesului de comunicare, cum ar fi: percepția noastră asupra persoanelor cu care interacționăm, relația pe care o stabilim cu aceștia, starea noastră fizică și psihică, motivație și interese. Exercițiu: Enumerați, din experiența personală, obstacolele în calea unei ascultări eficiente pe care le întâlniți în discuțiile zilnice cu prietenii și colegii. Care sunt cele
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
virtuale (pentru cyber consiliere). Exercițiu: Cum vă imaginați mediul/cadrul ideal pentru susținerea unei sesiuni de consiliere? De ce resurse anume ați avea nevoie? Vom vorbi despre condițiile specifice de mediu pentru sesiunile "tradiționale" de consiliere, în cadrul cărora clientul și consilierul interacționează direct, într-un mediu mai mult sau mai puțin convențional. Este general recunoscut faptul că întâlnirile dintre consilier și client sunt ținute într-un spațiu relativ izolat, care să asigure un nivel minimal de intimitate necesar bunei desfășurări a procesului
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]