3,324 matches
-
sociale. Analiza interacțiunilor, a structurilor și a rețelelor este, în sociologie, coextensivă cu analiza genezei acestora. Din perspectiva analizei rețelelor sociale, tot ceea ce este social nu poate fi conceput și investigat decât cu referire la proprietățile relațiilor, ale interacțiunilor și interdependențelor dintre diverse entități sau unități sociale, lăsând în umbră simplele referiri la proprietățile unităților. Prin integrarea în rețele, unitățile devin nu doar noduri ale acestora, ci dobândesc proprietăți pe care altfel nu le-ar avea și prin care dinamizează rețelele
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
includ modelul fluxului de resurse (adică rețele în care resursele circulă prin legături - o situație similară celei descrise în povestea banilor otrăviți din capitolul 2) și teorii care presupun că legăturile ce compun rețelele sociale definesc sisteme de dependențe și interdependențe (altfel spus, legăturile nu sunt canale de circulație a resurselor). În ordonarea teoriilor mă folosesc de două metafore: metafora fluxului resurselor (a sistemului de țevi) și metafora construcției arhitecturale. A doua clasificare a teoriilor utilizează drept criteriu modalitatea de abordare
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sfaturi etc.). Această metaforă corespunde modelului teoretic al fluxului resurselor (network flow model). A doua metaforă propune conceptualizarea rețelelor sociale sub forma unor construcții arhitecturale (the network architecture) în care elementele componente sunt legăturile sociale, aflate într-o stare de interdependență. Această metaforă corespunde modelului teoretic arhitectural (the network architecture model) care pune accentul pe explicarea structurilor sociale de dependență sau de interdependență (Borgatti și Lopez-Kidwell, 2012). Cele două metafore au implicații distincte în analiza teoretică și în studiul empiric al
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
unor construcții arhitecturale (the network architecture) în care elementele componente sunt legăturile sociale, aflate într-o stare de interdependență. Această metaforă corespunde modelului teoretic arhitectural (the network architecture model) care pune accentul pe explicarea structurilor sociale de dependență sau de interdependență (Borgatti și Lopez-Kidwell, 2012). Cele două metafore au implicații distincte în analiza teoretică și în studiul empiric al rețelelor sociale. În cazul sistemelor de țevi prin care circulă resurse, ideea de bază este aceea că poziționarea în rețea oferă actorilor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
persoane (degree = 6). Acest lucru îi va permite, de exemplu, să afle mai repede un banc, un zvon sau orice altă informație care circulă în această rețea de 10 persoane. În cazul metaforei construcției arhitecturale, rețeaua reprezintă un sistem de interdependențe sau de dependențe folosit în studiul unor procese precum manifestarea relațiilor de putere, dezvoltarea încrederii sau gestionarea riscului de defectare (Cook et al., 1983; Willer, 1999). Dacă privim rețeaua din figura 3.1 din perspectiva modelului arhitectural al legăturilor, atunci
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
și B să apară o relație schimb, fiecare dintre cei doi actori trebuie să fie interesat de obținerea unei anumite cantități din resursa controlată de celălalt actor (schimbul are loc dacă cei doi actori se află într-o relație de interdependență). Această asumpție implică faptul că între A și B există o anumită formă de dependență, reciprocă sau directă. Altfel spus, A este dependent direct de comportamentul lui B pentru obținerea resursei j, iar B este dependent direct de comportamentul lui
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
este inegală. adică lui B, ci altui actor (figura 4.13b). Actorii Z și T primesc beneficii din partea actorilor R, W și Y, dar transferă beneficii altui actor, Q (figura 4.13c). Între indivizi pot exista însă și relații de interdependență, nu doar relații de dependență precum cele din figura 4.13. Potrivit lui Molm (1994), relațiile de interdependență sunt caracteristice tuturor formelor de cooperare în care doi sau mai mulți indivizi se comportă ca o unitate colectivă sau ca un tot
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
din partea actorilor R, W și Y, dar transferă beneficii altui actor, Q (figura 4.13c). Între indivizi pot exista însă și relații de interdependență, nu doar relații de dependență precum cele din figura 4.13. Potrivit lui Molm (1994), relațiile de interdependență sunt caracteristice tuturor formelor de cooperare în care doi sau mai mulți indivizi se comportă ca o unitate colectivă sau ca un tot unitar. În structurile de interdependență, niciunul dintre actorii individuali nu exercită controlul asupra rezultatelor sau câștigurilor sale
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
dependență precum cele din figura 4.13. Potrivit lui Molm (1994), relațiile de interdependență sunt caracteristice tuturor formelor de cooperare în care doi sau mai mulți indivizi se comportă ca o unitate colectivă sau ca un tot unitar. În structurile de interdependență, niciunul dintre actorii individuali nu exercită controlul asupra rezultatelor sau câștigurilor sale sau ale celorlalți 30. Controlul este deținut sau împărțit în comun. Comportându-se colectiv, actorii produc evenimente (câștiguri, bunuri, beneficii) pe care nu le-ar fi putut produce
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
productiv (reamintesc că schimbul productiv este o formă specifică de schimb social în care se produc resurse noi doar prin punerea în comun a resurselor existente). Structurile de dependență mutuală implică un risc de nonreciprocitate mai mare decât structurile de interdependență. Astfel, dacă presupunem că inițierea unei relații de schimb implică anumite costuri (de exemplu, pierderea de resurse, 30. Molm (1994) oferă ca exemplu, pentru a descrie o structură de interdependență mutuală, scrierea unei cărți de către doi profesori, în coautorat. Dacă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
implică un risc de nonreciprocitate mai mare decât structurile de interdependență. Astfel, dacă presupunem că inițierea unei relații de schimb implică anumite costuri (de exemplu, pierderea de resurse, 30. Molm (1994) oferă ca exemplu, pentru a descrie o structură de interdependență mutuală, scrierea unei cărți de către doi profesori, în coautorat. Dacă presupunem că lucrarea nu poate fi scrisă fără contribuția ambilor profesori (definiția interdependenței mutuale), se poate afirma că cei doi profesori împart controlul asupra beneficiilor comune sau că ambii sunt
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de exemplu, pierderea de resurse, 30. Molm (1994) oferă ca exemplu, pentru a descrie o structură de interdependență mutuală, scrierea unei cărți de către doi profesori, în coautorat. Dacă presupunem că lucrarea nu poate fi scrisă fără contribuția ambilor profesori (definiția interdependenței mutuale), se poate afirma că cei doi profesori împart controlul asupra beneficiilor comune sau că ambii sunt dependenți de relația în sine. efortul de a adopta un anumit comportament, costurile de oportunitate etc.), atunci structurile sociale de schimb, indiferent de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de actori sunt parțial contingente comportamentului propriu. Din cauza acestei contingențe, niciun actor nu primește beneficii fără a contribui la producerea lor. Potrivit lui Molm (1994), Kollock (1994), Cook și Yamagishi (2003), relațiile de dependență tentează actorii să defecteze, în timp ce relațiile de interdependență încurajează actorii să coopereze. În acest context, este mai ușor să stabilești și să menții o interacțiune cu beneficii reciproce într-o structură de interdependență reciprocă decât într-o structură de dependență mutuală (Molm și Wiggins, 1979). Multe grupuri însă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
1994), Cook și Yamagishi (2003), relațiile de dependență tentează actorii să defecteze, în timp ce relațiile de interdependență încurajează actorii să coopereze. În acest context, este mai ușor să stabilești și să menții o interacțiune cu beneficii reciproce într-o structură de interdependență reciprocă decât într-o structură de dependență mutuală (Molm și Wiggins, 1979). Multe grupuri însă nu au structuri de interdependență pură. Astfel, dacă într-un grup cu mai mult de doi actori 31 acțiunea comună a unui subset de actori
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
În acest context, este mai ușor să stabilești și să menții o interacțiune cu beneficii reciproce într-o structură de interdependență reciprocă decât într-o structură de dependență mutuală (Molm și Wiggins, 1979). Multe grupuri însă nu au structuri de interdependență pură. Astfel, dacă într-un grup cu mai mult de doi actori 31 acțiunea comună a unui subset de actori este suficientă pentru a produce beneficii pentru întregul grup și dacă beneficiile respective sunt nonexclusive (de exemplu, bunurile publice), atunci
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de exemplu, bunurile publice), atunci unii membri pot fi blatiști, adică pot să obțină beneficii fără să contribuie la producerea acestora (Molm, 1994: 167). Relațiile de schimb pot fi transformate din structuri de dependență mutuală în structuri cu elemente de interdependență. Această transformare conduce la diminuarea șanselor de apariție a blatismului. Transformarea structurii relațiilor de schimb în structuri sociale cu elemente de interdependență depinde de structura schimburilor sociale și de organizarea temporală a acestora. 4.2.2.3.4. Dezvoltarea încrederii
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
1994: 167). Relațiile de schimb pot fi transformate din structuri de dependență mutuală în structuri cu elemente de interdependență. Această transformare conduce la diminuarea șanselor de apariție a blatismului. Transformarea structurii relațiilor de schimb în structuri sociale cu elemente de interdependență depinde de structura schimburilor sociale și de organizarea temporală a acestora. 4.2.2.3.4. Dezvoltarea încrederii și dependența serială Blau (1964) a propus încrederea ca soluție la problema nonreciprocității implicate de schimburile reciproce. Dar cum se poate institui
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
1964: 94) pentru impunerea încrederii: De obicei... relațiile de schimb 32 se dezvoltă în urma unui proces lent, care începe cu tranzacții minore ce necesită un nivel scăzut al încrederii, deoarece riscul implicat este 31. Într-o diadă cu structură de interdependență mutuală, posibilitatea blatismului este inexistentă (de exemplu, coautoratul). 32. Este vorba despre relațiile de schimb reciproc. Pentru Blau, relațiile de schimb direct negociat trebuiau respinse, ele neintrând în domeniul de aplicabilitate al teoriei schimbului social. scăzut. Un angajat își poate
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Strategiile de acest tip au fost investigate de Molm (1990) și Axelrod (1984). Strategiile de influență bazate pe dependențele seriale sunt o modalitate de a transforma structura relațiilor de schimb dintr-o structură de dependență mutuală într o structură de interdependență, în care câștigurile unui actor depind nu doar de ceea ce face celălalt, ci și de ceea ce face însuși actorul. În strategiile de influență bazate pe dependența serială, actorii folosesc beneficiile pe care le pot transmite partenerilor de schimb drept forme
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
inerente, care fac schimbul social riscant și potențial instabil. Pentru reducerea riscului nonreciprocității (al defectării), diferiți autori, printre care și Molm, propun ca soluție strategii de modificare a structurii relațiilor de schimb: din structuri de dependență mutuală în structuri de interdependență. Această soluție pornește de la faptul că variația și nivelul riscului nonreciprocității sunt determinate de forma schimbului social. Prin urmare, intensitatea riscului nonreciprocității crește pe măsură ce ne îndepărtăm de tranzacțiile negociate și ne apropiem de tranzacțiile reciproce. Introducerea unor elemente de interdependență
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
interdependență. Această soluție pornește de la faptul că variația și nivelul riscului nonreciprocității sunt determinate de forma schimbului social. Prin urmare, intensitatea riscului nonreciprocității crește pe măsură ce ne îndepărtăm de tranzacțiile negociate și ne apropiem de tranzacțiile reciproce. Introducerea unor elemente de interdependență în structura de dependență mutuală a schimburilor sociale îi face pe actorii sociali dependenți de relația de schimb și crește probabilitatea ca aceștia să ia în calcul contextul mai larg al relației de schimb (adică rețeaua de schimb) și seria
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
rețelele infracționale și s-au realizat simulări ale gestionării unor atacuri cu arme biologice și chimice. În plus, au fost propuse diverse pachete software de analiză precum KeyPlayer 1.0. În domeniul afacerilor, au fost analizate relațiile de dependență și interdependență dintre organizații în vederea identificării modalităților de creștere a performanței organizaționale. De asemenea, au fost investigate atât emergența și mecanismele de funcționare a coalițiilor și alianțelor dintre organizații, cât și comportamentul rețelelor interorganizaționale (coalițiile ilegale). Analiza rețelelor sociale a fost aplicată
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Varietatea cataloagelor impune conceperea acestora ca un tot unitar, integrarea lor făcându-le într-un sistem. Prin sistem de cataloage al unei biblioteci înțelegem numărul de cataloage existent în biblioteca respectivă, organizate după un plan prestabilit, aflat întro relație de interdependență și interacțiune reciprocă, care își propune să dezvăluie multilateral colecțiile bibliotecii conform misiunii acesteia. Structura acestor cataloage este în funcție de mărimea bibliotecii, de scopul informării utilizatorilor. Sistemul de cataloage trebuie să răspundă și exact la întrebările pe care le pot formula
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
stilurile de conducere sunt: autoritar, democratic, „laissez-faire". Stilul autoritar: îngrădește activitățile, se regăsește o tendință de abandonare a responsabilităților, se simte absența inițiativei, duce la apatie sau iritabilitate, se creionează tendințele de dezintegrare a colectivului. Stilul democratic: favorizează aptitudinile, stimulează interdependența subordonaților, încurajează inițiativa, se simte intervenția salutară a colectivului în momente de criză. 211. Care sunt etapele realizării unui proiect: de la idee la proiect (management activ)? R: Ideea devine proiect când sunt cunoscute și definite: * Situația existentă * Unde se dorește
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
din dorința de răzbunare față de pretinsul infractor sau pentru a profita de pe urma acestuia. I.2. Cauzalitatea victimală Cauzalitatea victimală reprezintă o structură comportamentală complexă a victimei care a jucat un rol oarecare în săvârșirea agresiunii și care este determinată de interdependența unor factori obiectivi (economici, politici, ideologici, religioși) și a unor factori subiectivi (interese individuale, sentimente de inferioritate, de superioritate, atitudinile și relațiile interindividuale). Cauzalitatea victimală este întotdeauna concretă și formează împreuna cu mediul ambiental o totalitate, oferind modele explicative ale
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]