4,226 matches
-
în România pe locul trei (Tabelul 1), este, totuși, cel mai complex și, într-un fel, cel mai spectaculos fenotip. Impactul psihic, medical, social și familial este maxim când boala apare în copilărie. Fără un suport psihic și educațional adecvat, interferențele tratamentului cu procesul de învățământ pot fi uneori catastrofale pentru viitorul copilului sau al tânărului în cauză. Am fost printre primii care au arătat (37) că dintr-un număr mare de pacienți diabetici înregistrați la Centrul de Diabet „I. Pavel
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
acestora care să justifice o abordare individualizată a problemelor cardiologice la pacienții renali, iar în al doilea rând de a stabili datele disponibile care să susțină deciziile terapeutice la o categorie de pacienți la care în mod tipic există o interferență între comorbiditățile renale și cele non-renale. Există o lipsă covârșitoare de date bazate pe studii controlate care să ghideze activitatea practică, astfel că aceasta trebuie să se bazeze (în mare măsură) pe extrapolarea datelor obținute de la alte grupuri de pacienți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de ruralizare-barbarizare s-a petrecut și în alte zone ale Europei, foste provincii romane, cum ar fi Panonia, Noricum, Raetia, fiind o realitate cunoscută, cel puțin pentru Raeția, din scrierile Sfântului Severin . Situații similare se întâlnesc și pentru zonele de interferență dintre spațiul nord-dunărean și stepele nordcaucaziene și caspice. Pentru a percepe mai convingător procesul de ruralizarebarbarizare, vom apela la situații asemă nătoare petrecute în spațiul nord-caucazian, dominat, începând cu secolul al VII-lea, de turcii kazari. Kazarii, după ce au adoptat
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
altă parte creșterea acizilor grași liberi care promovează consumul crescut de oxigen. Din metabolismul acizilor grași rezultă un număr de intermediari care se acumulează intramiocitar și favorizează apariția unor tulburări de excitabilitate și conductibilitate manifestate clinic prin aritmii, iar prin interferența cu activitatea pompelor ionice se ajunge la supraîncărcarea miocitelor cu calciu și apariția disfuncției contractile. Excesul de acizi grași inhibă atât transportul cât și metabolismul normal al glucozei, scăzând glicoliza și promovând sinteza de glicogen ce se depune intramiocitar. În
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
folosite cu reținere în trecut, datorită riscului de a masca o hipoglicemie și a alterării în timp a toleranței la glucoză, așa cum au arătat unele studii pe termen lung. Actualmente, au apărut noi clase de β blocante selective, a căror interferență cu metabolismul intermediar este foarte redusă sau absentă și care se pot utiliza în cazuri individualizate, mai ales pentru pacienții coronarieni sau cu aritmii la care beneficiul este maxim. Betablocantele cu liposolubilitate redusă nu trec bariera hemato-encefalică și deci nu
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
rezultat din studiu, pacienții digitalizați au fost mai puțin simptomatici și au avut mai puține spitalizări, ceea ce dovedește utilitatea clinică a tratamentului, mai ales la pacienții intens simptomatici, care au o formă mai severă de boală. Există și date cu privire la interferența digitalei cu metabolismul glucozei, dar în practica clinică această problemă apare rar și este de mică amploare (52). Diureticele antialdosteronice. Spironolactona a fost recomandată ca tratament cronic al IC, ca urmare a rezultatelor studiului RALES unde prin asocierea ei la
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
construirea situațiilor, romanticul este „bizar” si deloc moralist, așa cum este cel dintâi. Dezinteresat de natură, clasicului ii lipsesc sentimentele pentru frumusețile acesteia; romanticul este copleșit de natura ocrotitoare și participativă la toate stările lui interioare. Cu toate acestea, Călinescu susține interferența curentelor de-a lungul istoriei literare, argumentând că și În antichitatea elină clasică se regăsesc „umbre romantice”, iar În Evul mediu romantic se manifestau și „forme clasice”. De altfel este cunoscută o perioadă În care clasicismul și romantismul au „conviețuit
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai prost decât Farfuridi și mai canalie decât Cațavencu”. (v. P. Misir) Ghemul de complicații se rostogolește și se Îngroașă plecând de la așa zisa tehnică a „bulgărului de zăpadă” Trei procedee artistice contribuie la realizarea comediei: repetiția, evoluția inversă și interferența seriilor de personaje aflate În conflict. Cetățeanul turmentat realizează prin intrările lui În scenă repetiția. El aprinde și stinge, Într-un fel conflictul. Starea conflictuală a seriilor de personaje evoluează invers față de momentul inițial. Cațavencu, triumfător Înițial, pierde, iar grupul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aprinde și stinge, Într-un fel conflictul. Starea conflictuală a seriilor de personaje evoluează invers față de momentul inițial. Cațavencu, triumfător Înițial, pierde, iar grupul Trahanache - Tipătescu - Zoe, Învinși inițial, triumfă În final, chiar dacă a intervenit Dandanache, un al treilea personaj. Interferența tuturor personajelor din finalul comediei adâncește și mai mult latura comică a operei marelui dramaturg. Trăsătura fundamentală a Întregii opere caragialiene este perenitatea. Este de-a dreptul surprinzătoare sarea existențială a unui popor parcă blestemat să repete toate tarele, mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Zoe, Tipătescu și Trahanache vor fi Învinși, finalul comediei inversează situațiile și Cațavencu este cel invins, În chip dramatic, iar ceilalți triumfă. Comedia se termină cu aplanarea tuturor conflictelor, Caragiale dovedindu-se din nou un artist al comicului de situație. Interferența personajelor este evidențiată În finalul piesei prin petrecerea care Încheie alegerile desfășurate constituțional; la care toate personajele se Îmbrățișează și se sărută, Închinând o cupa de șampanie În cinstea „unui stat curat constituțional!” Eugen Ionescu, În lucrarea „Portretul lui Caragiale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acestei interpretări. Ținând cont de multitudinea rolurilor și faptelor de cultură intrate în acest joc cultural, configurarea multiplelor relații și legături româno-finlandeze vine să confirme existența unor adevărate momente favorabile, "sărbătorești", care constituie tot atâtea puncte de contact și de interferențe benefice, pe care autorul le selectază cu parcimonie din marea masă de informații și aspecte de toate naturile și calibrele, acel tip de aspecte care ies în prim plan și fără de care o asemnea incursiune ar rămâne fără obiectivul ei
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ținut vitregit precum cel al Laponiei. Într-un cuvânt, finlandeza începe să devină un idiom propriu, iar lupta pentru identitate și libertate capătă noi forme de manifestare. Prin capitolul al II-lea suntem invitați să pășim în altă zonă de interferențe, cea care vizează relațiile cu Finlanda din perspectiva românească. Aceste relații ne sunt prezentate prin ochii celor care au călătorit în Finlanda, au cunoscut-o la fața locului și ne-au prezentat diverse aspecte din viața societății finlandeze, chiar dacă aceste
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
revistă ce se caracterizează prin marea bogăție de texte pe această temă. Între materialele publicate aici, se numără cele intitulate Relații diplomatice dintre România și Finlanda, Relațiile româno-finlandeze în 1941. Eduard Hjalmar Palin-ministrul Finlandei la București, semnat de Silvliu Miloiu, Interferențe socio-culturale româno- finlandeze de Lucian Fătu, Confluențe româno-finlandeze de Mircea Iliescu, ca și dări de seamă despre expoziții, sărbătoarea francofoniei, omagiu lui Brâncuși etc. Un bogat material pe această temă este descoperit de autor în paginile revistei "Secolul 20", revistă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
un spectru nebănuit de vast și diversificat de informații despre Finlanda, dintre care unele cu un potențial variabil sub raport literar, dar care ilustrează până la urmă potențialul ridicat pe care acest "subiect" poate să-l întrețină sub raporturile confluențelor și interferențelor în spațiul celor două culturi (chiar dacă jazzul, filmul, rock-ul sau teatrul de păpuși pot crea și ele evenimente pe măsură). Demn de tot interesul este însă capitolul intitulat Lectoratul de la Turku și revista "Columna", care dă măsura unei exigențe
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Transilvania" etc. Capitolul al patrulea a fost rezervat unei celule românești din Finlanda, mai precis lectoratului de limbă și cultură română de la Universitatea din Turku, înființat în 1975, și revistei "Columna", singura revistă cu apariție constantă din 1982 dedicată exclusiv interferențelor culturale româno-finlandeze. Lectoratul de la Turku a fost, până în 2008, singurul din întreaga Scandinavie și a fost motorul principal de promovare a limbii și culturii române în Finlanda. Totodată, a mediat, în special cu ocazia diferitelor evenimente organizate în anii '80-
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
instrument de lucru trilingv. Structura este similară, dar de mai lungă întindere, cu articolul publicat de Alexandru Popescu în "Revista Română de Studii Baltice și Nordice"61. Restul capitolelor apar doar în limba română și se opresc, de exemplu, asupra interferențelor româno-finlandeze - Date și fapte. Cronologie a relațiilor româno-finlandeze. Tabel Sinoptic. Urmează o bibliografie cronologică, apoi un capitol rezervat unor scurte citate din lucrări sau cuvântări ale unor oameni de cultură sau politici menit să reliefeze contactele existente intitulat Oglinzi paralele
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
acestui continent, minimalistă, este de fapt sursa originalului. Aici iau naștere profesiunile primordiale: agricultura, păstoritul și pescuitul. Spiritualitatea arhaică din aceasta zonă a generat un bogat lirism popular 192. După primul batant al revistei (Pagini de civilizație și cultură), urmează Interferențe de la Kalevala la moderni. Aici remarcăm un articol, de fapt o traducere de Grete Tartler a unei prelegeri susținute de Jacob Grimm, care propune încă o incursiune în literatura finlandeză. În concepția acestuia, Kalevala este o "o bogăție de mituri
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Muzeul Internațional de Artă și Muzeul de Artă Finlandeză. Zona de interes a muzeului Kiasma este arta contemporană, deținând o colecție de 4000 de lucrări realizate după 1960. Muzeul funcționează ca un living-room și are la bază o strategie de interferență și interdisciplinaritate, lucru care permite catalizarea ideilor, proiectelor și discursurilor artistice. Aici au loc evenimente care țin de cultura vizuală (performance, dans, cinema, multimedia etc.), literatură contemporană, diverse proiecte educaționale, muzică. Prin crearea muzeului Kiasma s-a dorit de fapt
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
sunt ele reflectate în revista "Columna". Statutul acesteia este oarecum ambivalent, nefiind propriu-zis o apariție a spațiului românesc, dar publicând contribuțiile oamenilor de cultură români, alături de cei finlandezi. Nu în ultimul rând, este singura publicație care se dedică în intregime interferențelor culturale româno-finlandeze, fapt care îi asigură o poziție de prim rang în bibliografia prezentei lucrări. Capitolul 5 Traduceri din literatura finlandeză în secolul XXI Literatura finlandeză, în traduceri românești, nu a cunoscut niciodată cote impresionante. De altfel, autorii finlandezi, în
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
unui regizor modern. Jouko Turkka, traducere de Szilágyi Sándor, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 257. Eretescu, Constantin, Lumea exilului (I), în "Observator cultural", nr. 121, iunie 2002, pp. 16-17. Fătu, Lucian, Interferențe socio-culturale româno-finlandeze, în "Columna", nr. 19, martie 2008, p. 3. Foca, D., Sillanpää..., în "România literară", an I, nr. 38, 1939, p. 10. Gafița, Gabriel, Sillanpää și spiritul țării Suomi, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Dorim să dimensionăm în plan superior schimburile economice, culturale, științifice, educative... Interviu cu E.S. domnul Neagu Udroiu, ambasador al României în Finlanda și Estonia, în "Columna", nr. 15, 2001, p. 10. 67 Cf. Ibidem, pp. 9-12. 68 Cf. Lucian Fătu, Interferențe socio-culturale româno-finlandeze, în "Columna", nr. 15, 2001, pp. 3-4. 69 Cf. Mircea Iliescu, Confluențe româno-finlandeze. Activități culturale derulate de Ambasada României la Helsinki în preajma aderării României la UE, în "Columna", nr. 19, 2008, pp. 5-7. 70 În perioada aceea Finlanda
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
unor estetice forme spațiale - își are originile în arta tradițională niponă. Cu implicații remarcabile de natură spirituală, etică și tehnică, practica origami a depășit granițele culturale ale lumii asiatice, pătrunzând în lumea nonasiatică, unde gânditorii au situat-o, datorită nebănuitelor interferențe constatate, fie între știință și artă, fie între artă și meșteșug, ori între artă și educație. Cert este că tehnica origami s-a impus în cultura universală ca o expresie profundă a creativității umane. Origami conduce la multiple corelații interdisciplinare
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
acestor sisteme de amplificare cu părțile lor bune și limite, pentru a putea fi folosite în cunoștință de cauză, în scopul ameliorării comunicării acestor persoane. Dintre punctele tari se pot enumera : • transmiterea directă a sunetului de la sursă la ascultător, fără interferențe, fără zgomot de fond sau ecou ; • dimensiunile reduse, fiabilitatea, manevrarea ușoară, schimbarea automată a frecvenței ; • filtrarea zgomotelor din mediul ambiant, estompându-le și trecându-le într-un plan secundar, asigurând astfel fidelitatea receptării interlocutorului chiar și în locuri puternic poluate
Utilizarea sistemului FM ?n activit??ile didactice cu elevii hipoacuzici by Maria Tanislav () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84358_a_85683]
-
după intensitate (gestul expresiv și gestul inexpresiv), după întinderea temporală (gestul care durează mai mult și gestul care durează mai puțin), după precizie (gestul precis și gestul imprecis), după partea corpului care se implică (gestul-cap, umeri, trunchi, brațe, mâini, picioare). Interferența dintre structurile lucrării este asigurată de perspectiva semiotică asupra discursului didactic și a situațiilor de comunicare, a semiozei didactice. Din punct de vedere semiotic, scrie autoarea, discursul didactic reprezintă un set de semne citite contextual. Un gest-semn al profesorului își
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în vreme ce, în țările capitaliste societatea intenționează să schimbe politica apropriindu-și arta subversivă (de denunțare)214. Însă avocații eticii radicalismului artistic văd în relația artistului cu instituția (galeria de artă, muzeul, centrul de artă, academia etc.), mai curând, compromisul subvenționat decât interferența subversivă. În ceea ce privește raportul dintre caracterul public și conținutul politic, potrivit lui Rochlitz, chiar dacă operele de artă cu finalitate politică se prezintă sub forma unor simboluri accesibile în mod public, acest lucru nu garantează existența unei sinonimii între "artă angajată", "articulare artistică
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]