20,383 matches
-
primul rând studenților, viitori practicieni în domeniul asistenței sociale. Cunoașterea metodelor dar și a principalelor teorii ce pun baza pregătirii în domeniul asistențial sunt elementele ce conturează o solidă pregătire pentru asistentul social care va trebui să fie un bun intermediar al serviciilor sociale. Putem afirma ca profesia de asistent social în România a ajuns la maturitate după ce a trecut prin nenumărate schimbări la nivelul politicilor sociale sau de ordin legislativ dar și prin faptul că începând cu 1990 și până în
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
soției și al copiilor lui, care asistă la reuniune) sunt în poziție de egalitate, fiind detașați de apartenențele lor familiale; această egalitate este dată de împărtășirea dependenței care este produsă prin intervenția celor care se prezintă ca ocupând poziția de intermediari în raport cu puterea centrală; ei produc astfel cadrul simbolic în care sunt încastrați, și de aceea dezbaterile și deciziile se prezintă ca niște indicii de autonomie. Domeniul relațiilor comerciale apare ca un fel de câmp autonom, subordonat în fapt câmpului politic
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
stil contrastează puternic cu stilul caselor țărănești. Această diferențiere ierarhică astfel constituită nu își află legitimitatea în ea însăși, iar toți cei ce ocupă această poziție superioară vor căuta să o legitimeze în spațiul politic, mai precis constituindu-se ca intermediari ai autorității centrale, adică intrând în procesul prin care este pusă în scenă unitatea în dependență a tuturor. Legitimitatea poziției superioare este o variație de grad în relația cu centrul politic în funcție de proximitate și distanță. Așadar, această diferențiere ierarhică ce
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
simbolic împărtășit este fosta putere regală. Este vorba de o dorință de conservare a modului de comunicare. Negarea posibilității de a produce noua putere centrală ca mediator simbolic trece prin refuzul de a accepta autoritatea notabililor care se prezintă ca intermediari și vor să o legitimeze ca atare. Acest conflict îi pune față în față pe țăranii conduși de o fracțiune a notabililor care s-au separat de cei care au luat în posesie autoritatea locală de stat; el se traduce
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
să-și păstreze supremația în raport cu vecinii ei din sud (Bateke) și din nord (Mbochi). La Gamboma, asistăm la un monopol etnic al pieței: de exemplu, pescarii Mbochi nu vin să-și vândă peștii direct la piață, ci îi vând unor intermediari Bangangoulou care, la rândul lor, îi vând din nou (cu profit, bineînțeles) la Gamboma. Acest fenomen etnic are aspecte foarte variate, care pot fi rezumate sub forma a două dinamisme: • Oamenii vin de pe ansamblul teritoriului ocupat de etnie, această emigrație
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
minimă a populației. Or, sistemul electoral instaurat fiind întemeiat pe sufragiul universal (pentru moment cel puțin; se vorbește din ce în ce mai mult de un sistem care să nu acorde drept de vot decât titularilor unui certificat de studii), era nevoie de un intermediar între această birocrație și populația rurală străină de jocul ei politic: aceasta a fost șefia. Șeful a devenit un agent electoral. Ar fi multe de spus despre acest paradox care stabilește legătura dintre suprastructura politică generată de independență și populație
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mod paradoxal integrat într-un context sociologic al raporturilor personale a cărui infrastructură este subzistența. Care este procesul desfășurării lui? Suma este colectată printre diverșii membri ai unei familii și vărsată familiei opuse, între membrii căreia se efectuează o redistribuire; intermediarul celor două grupuri familiale este un judecător sau un notabil oarecare. De exemplu, o afacere de adulter este în mod esențial un conflict între două familii; ne uluiește inexistența unui conflict individual între soț și amant sau între soț și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aceste trăsături fiindcă arta sa se vrea, după formula lui Adorno, "antiteza socială a societății" (Adorno, 1995, p. 26) (cf. și Bourdieu, 1975, despre diviziunea muncii artistice, și Moulin, 1992, despre ideologia autodidaxiei); într-o mișcare simetrică mai recentă, diversitatea intermediarilor și publicurile însele tind să le nege artiștilor exclusivitatea actului creator și declară că se percep, la rândul lor, ca adevărați creatori sau, cel puțin, ca participanți la viața creativă. Acest fapt se repetă în fiecare etapă: fiecare membru "se
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
-l produce, el își găsește legitimitatea prin ceea ce devine sau va putea deveni în multiplele interpretări care-l metamorfozează de-a lungul timpului. Diferite figuri de interpreți populează lumile culturii în zona spectacolelor vii, evident, dar și în cea a intermediarilor de toate felurile. Toate au ambiția de a da sens bunurilor culturale. • Interpreții din spectacolele vii Virtuozii de notorietate internațională se consideră (sau sunt priviți) drept creatori în toată puterea cuvântului și trăiesc din "semnătura" lor; cariera lor, ca și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Coregrafii, veniți întotdeauna dinspre practica dansului, își creează specificitatea monopolizând registrul scrisului, gesticii și scenografiei. La rândul lor, dar în tensiune cu cei dintâi, dansatorii din companii tind să introducă invenția unui stil propriu în munca interpretativă impusă (Dominique Bagouet). • Intermediarii culturali Virtuozitatea interpretării este difuzată prin puterea medierii care se operează între operă și publicuri. Și aici, acțiunea intermediarilor constă în a crea diverse prezentări și perspective asupra operei, cu ajutorul unor puneri în scenă originale, capabile să-i consacre pe
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în tensiune cu cei dintâi, dansatorii din companii tind să introducă invenția unui stil propriu în munca interpretativă impusă (Dominique Bagouet). • Intermediarii culturali Virtuozitatea interpretării este difuzată prin puterea medierii care se operează între operă și publicuri. Și aici, acțiunea intermediarilor constă în a crea diverse prezentări și perspective asupra operei, cu ajutorul unor puneri în scenă originale, capabile să-i consacre pe inițiatorii lor drept cvasicreatori: comisarul de expoziție se folosește de faima artiștilor și devine el însuși artist (Yves Michaud
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
La Construction journalistique d'une catégorie du débat public: le "social", PUR, Rennes, 2000; Thomas Ferenczi, L'Invention du journalisme en France, Payot, Paris, 1996). Dacă nu toate activitățile culturale au ajuns la același stadiu de profesionalizare (ne gândim la "intermediarii și intervenienții culturali"), este adesea din cauza unei sindica-lizări slăbite de un individualism supradeterminant. Unii pot să aibă, în plus, interesul unor definiții "moi" ("experții" sau "agenții"), în măsura în care ele autorizează trecerile în cadrul activităților interdependente. Este cazul tipic al criticilor de artă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
corespunde bunurilor și serviciilor culturale introduse în schimb și producătorilor și prestatorilor înșiși: artiștii, dar și toți cei care se mobilizează pentru a "oferi" bunuri, adică negustorii, instituțiile, presa... Oferta trebuie așadar înțeleasă în sens larg, căci ea include toți intermediarii care sunt reprezentanții concreți ai acestei entități abstracte numite "piață" (cf. Becq, 1994, despre dezvoltarea concomitentă a intermedierii comerciale și a teoriilor estetice, care participă împreună la transformarea valorii de uz în valoare de schimb). • Bunurile În analizele socioeconomice, bunurile
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
schimbate nu sunt studiate pentru ele însele, ci pornind de la actorii care le fac să circule și de la "regimurile de schimb" (adică modurile de construire a valorii lor) în care se inserează. Ele depind de diferitele tipuri de ofertanți, de intermediari și de consumatori pe care îi mobilizează, de "rețelele" în care se înscriu. Caracteristicile lor formale sunt simplificate la extrem: pictura este calificată drept "abstractă" sau "figurativă", "istorică" sau "contemporană", "avangardistă" sau "clasică". Motivul este că această sociologie se limitează
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
bunuri și servicii dezvoltă cariere pe care sociologia economiei încearcă să le caracterizeze după gradul lor de imersiune în logicile comerciale. Unii urmează o cale academică, tradițională și protejată de exigențele pieței, iar alții își încearcă șansa în fața publicului, devenind intermediari. Modurile de socializare a artiștilor diferențiază profesiile: când formarea este instituționalizată (în conservatoarele de muzică, de exemplu), profesiile sunt numite "închise", deoarece necesită o trecere și o triere prealabilă de către școli și un corp de profesori, prin multiple evaluări și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
profesori, prin multiple evaluări și diplome; altele, în schimb, rămân relativ deschise. Meseria de "plastician" (a devenit destul de deplasat să vorbești de "artiști"...) nu necesită întotdeauna o trecere prin școli superioare de arte frumoase sau obținerea unei diplome (Moulin, 1992). • Intermediarii de pe piață Modelul de întreprinzător descris de Schumpeter constituie, pentru Moulin (1967 și 1992), figura ideal-tipică a pieței moderne, cel puțin începând cu impresioniștii și dezvoltarea carierelor neacademice (White, 1991). Negustorii de ta-blouri sunt inovatori și investitori care, pentru a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
este o pârghie pentru legitimarea acțiunilor publice. Munca simbolică a criticului Harrison și Cynthia White au pus în evidență poziția-cheie a criticilor. Odată cu apariția sistemului comercial (înființarea galeriilor), ca urmare a deficiențelor de la Salonul Academiei, au apărut și noi actori, intermediari între artiști și public: negustorii și criticii (ei vorbesc de un dealer critic system). "Criticilor, alături de negustori, le revenea dificila sarcină de a stabili reputația unui artist în cutare sau cutare cerc specific de iubitori de artă [...]. O nevoie elementară
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și specializare decât luptă. Moulin prezintă piețe separate, care nu au aceleași sisteme de valori, aceiași experți, aceleași ierarhii sau aceleași coduri (Moulin, 1967, pp. 17-18). Fiecărui tip de bun îi corespund întotdeauna mai multe piețe segmentate: în industriile culturale, intermediarii sunt difuzori de masă integrați în grupuri mari; în pictura istorică, sunt experți, instituții și funcționari ministeriali; în producția contemporană, îi găsim pe jurnaliști, animatori, mediatori de tot felul, "comunicatori". La rândul lor, artiștii, chiar dacă sunt în luptă pentru a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mediatori de tot felul, "comunicatori". La rândul lor, artiștii, chiar dacă sunt în luptă pentru a-și impune producțiile, care sunt tot atâtea "viziuni ale lumii", nu se implică direct în înfruntare: lupta este simbolică și mai ales sistematic mediatizată de intermediari (comercianți, critici, chiar colecționari), care cenzurează ei înșiși ocaziile de conflicte, dezbateri și lupte. Ne gândim la cazul reprezentativ al presei culturale, în care nu mai găsim dezbateri deschise. Toți actorii de pe piață contribuie la ceea ce trebuie să numim un
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
metodologic care urmărește să organizeze diversitatea realului pentru a facilita interpretarea, construind tipologii (cf. tipurile de acțiuni, de legitimități, de grupări). Această modelizare conceptuală a datelor istorice este foarte des utilizată de Weber. Medieri: teoria medierilor își fixează atenția asupra intermediarilor care fac posibil schimbul. Socialul rezidă în acest acord intermediar, care poate fi numit și interacțiune. Morfologie: se referă la fenomenele de grup, în ceea ce privește densitatea, repartizarea, volumul și dinamismul acestuia. Pentru durkheimieni, morfologismul se substituie destul de ușor materialismului (marxist). Muzeologie
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sub ce formă nouă se manifestă această tristă tendință. Opresorul nu mai acționează direct cu propriile forțe asupra oprimatului. Nu, conștiința noastră a devenit mult prea meticuloasă pentru asta. Există încă tiranul și victima, dar între ei se plasează un intermediar care e statul, adică legea însăși. Ce altceva mai în stare de a face să tacă scrupulele noastre și, ceea ce e poate mai apreciat, să învingă rezistențele? Deci, toți, cu orișice titlu, sub un pretext sau sub altul, ne adresăm
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Căci astăzi, ca și altădată, fiecare, un pic mai mult, un pic mai puțin, ar dori să profite de munca celuilalt. Acest sentiment nu îndrăznim să-l afișăm, ni-l disimulăm nouă înșine; și atunci ce facem? Ne imaginăm un intermediar, îl adresăm statului, și fiecare clasă, rând pe rând, vine să-i spună: "Voi care puteți să luați în mod loial, cinstit, luați de la public, și împărțim." Vai! Statul nu are decât o prea mare înclinație să urmeze diabolicul sfat
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
jaful reciproc nu e mai puțin jaf pentru că e reciproc; că nu e mai puțin criminal pentru că e executat legal și ordonat; că nu adaugă nimic la bunăstarea publică; că dimpotrivă, o diminuează de tot ceea ce îl costă pe acest intermediar costisitor pe care îl numim stat. Și această mare himeră am plasat-o, pentru edificarea poporului, pe frontispiciul Constituției. Iată primele cuvinte ale preambulului: "Franța s-a constituit în Republică pentru [...] a-i chema pe toți cetățenii săi la un
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în perioadele dificile. Ca o măsură permanentă, generală, sistematică, nu este altceva decât o mistificare ruinătoare, o imposibilitate, o contradicție care arată locuri de muncă stimulate care se văd și ascunde multe locuri de muncă blocate care nu se văd. Intermediarii Societatea este ansamblul de servicii pe care oamenii și le oferă în mod forțat sau voluntar unul altuia, adică servicii publice și servicii private. Cele dintâi, impuse și reglementate prin lege, care nu este întotdeauna ușor de schimbat atunci când ar
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
constituie în sânul societății un funest parazitism, este atât de curios că mai multe secte moderne, atribuind acest caracter serviciilor libere și private, caută să transforme profesiile în funcții. Aceste secte se ridică cu forță împotriva a ceea ce ele numesc intermediarii. Ele ar suprima cu plăcere capitalistul, bancherul, speculatorul, antreprenorul, negustorul și negociatorul, acuzându-i că se interpun între producție și consum pentru a smulge recompense de la ambele fără a le furniza nicio valoare. Sau mai degrabă ele ar dori să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]