KorAP: Find »[drukola/base=interna & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...94 95 96 ...486 >

12,135 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606

l-am întrebat agasată. Pentru că exact asta am spus și eu, a rânjit el. Am venit aici ca să-i fac pe plac soției, Chaquie a venit ca să scape de bărbată-său, Don e aici din cauza maică-sii, Davy s-a internat ca să nu-și piardă serviciul, Eamonn e aici din cauza soră-sii, iar John Joe din cauza nepoată-sii. Toți ne-am internat ca să-i facem pe plac cuiva. Nu știam ce să spun. N-aveam ce să fac dacă toți se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
plac soției, Chaquie a venit ca să scape de bărbată-său, Don e aici din cauza maică-sii, Davy s-a internat ca să nu-și piardă serviciul, Eamonn e aici din cauza soră-sii, iar John Joe din cauza nepoată-sii. Toți ne-am internat ca să-i facem pe plac cuiva. Nu știam ce să spun. N-aveam ce să fac dacă toți se aflau în faza de negare. 21tc "21" Era luni dimineață. Noaptea trecută avusesem un somn extrem de agitat. îl visasem tot timpul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
a întors către Neil. —De ce ți-ai bătut soția? N-a fost vina mea, a urlat el. Eram beat. Imediat a părut șocat de ceea ce-i ieșise pe gură. Ca și când n-ar fi vrut să spună așa ceva. Când ai fost internat aici, a spus Josephine uitându-se pe o altă foaie, i-ai spus doctorului Billings că beai în medie cam patru pahare de bere pe săptămână... am tresărit cu toții auzind sunetul acela straniu ce venea dinspre Emer. Un fel de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
stai jos, a spus Billings cu o voce monotonă. —Luke ia o grămadă de droguri! am scrâșnit eu, cu toate că nu era așa. —Rachel, problema este - nu, te rog să stai jos - Rachel, problema este că nu domnul Costello se află internat pentru dependență de droguri. Billings a făcut o pauză. —Dar tu ești. Dar n-ar trebui SĂ FIU AICI! Eram disperată. —A fost O GREȘEALĂ NENOROCITĂ! — Cu siguranță n-a fost o greșeală, a zis Billings. Nu te-ai gândit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
concluzia că toți erau niște bețivi mincinoși care-și băteau nevestele. Chiar și femeile. îl auzeam plângându-se: —Mă simt așa de trădat. Nu-mi vine să cred ce mi-a făcut! E nebună! Să știți că ea ar trebui internată într-un spital de nebuni, nu eu... O vreme am renunțat să-l urăsc pe Luke pentru a-l putea urî cât mai bine pe Neil. Oricum, clipele lui în calitate de cea mai interesantă persoană din camera aia erau numărate. Eu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
să-i fac pe plac. Așa că mi-am lipit un zâmbet pe buze și m-am dus către ea. Mike mi s-a alăturat și am încercat să purtăm o conversație. Nici unul dintre noi n-a întrebat-o de ce fusese internată, deși bănuiam că era vorba de mâncare și ingurgitatul în exces. Tipa era grozav de speriată și părea că se simte mizerabil, așa că m-am trezit spunând: —Nu-ți face griji, prima mea zi a fost la fel de îngrozitoare, dar după

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
cu toții am găsit creatura și... — Doamne, vin încoace, l-a întrerupt mama. Arăta de parcă era pe cale să leșine. Nu mă simțeam bine deloc. Dacă-i era așa de rușine că eram acolo, voiam să știu de ce mă obligase să mă internez. Judecând după zâmbetul îngrozitor de dulceag pe care-l afișa, am dedus că se văzuseră reciproc. A, bună, Philomena, a spus mama cu același zâmbet cretin. M-am întors. Era femeia pe care o văzusem stând cu Chris cu o duminică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
Asta nu-i nimic. Deseori, eu mă trezeam și nu știam dacă sunt viu sau mort“. Chestie pe care ar fi avut tot dreptul s-o spună. în schimb, se băteau între ei aruncând sugestii entuziaste. De genul: să se interneze la Cloisters, era loc pentru o femeie, în camera pe care Nancy și Misty o împărțeau era un pat liber... Dacă n-ai altă soluție, poți oricând să împarți patul cu mine, i-a propus Mike. Am simțit că mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
de simțul umorului! Spre groaza mea, din clipa în care mașina a părăsit grădina clinicii, am început să tremur. Lumea reală era ciudată și înfricoșătoare. Simțeam că stătusem multă vreme departe de ea. Chestia asta m-a deranjat. Nu fusesem internată la Cloisters de nici două săptămâni și deja mă simțeam ca o prizonieră. Am mers în orașul cel mai apropiat, la dentistul O’Dowd, stomatologul pe care clinica Cloisters îl folosea de fiecare dată când dinții vreunui pacient începeau să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
gândea. Eram o ciudățenie, o neadaptată, cineva care trăia la periferia vieții. Amărâtă, am presupus că toată dimineața își dăduse coate cu asistentele, zicând: —Cum o fi drogata? M-am simțit profund neînțeleasă. Fetița aia mă judeca doar pentru că eram internată la Cloisters, dar înțelesese totul complet greșit. Eu nu eram una dintre ei. Chicotind fără prea multă discreție, fetișoara mi-a dat să completez un formular. — Nota de plată o trimitem la, ăăăă, CLOISTERS? m-a întrebat ea cu o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
vânt răvășind un lan de porumb. Așa de tare mă obișnuisem să cred că omul ăsta deținea mereu controlul și că le știa pe toate, încât vulnerabilitatea lui m-a speriat. — Să știi că nu e prima oară când sunt internat aici, mi-a spus el trăgându-și un scaun lângă mine. Chiar n-am știut. Informația asta m-a șocat. Asta însemna că dependența lui de droguri era foarte gravă. Da, am mai fost internat acum patru ani. Dar atunci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
e prima oară când sunt internat aici, mi-a spus el trăgându-și un scaun lângă mine. Chiar n-am știut. Informația asta m-a șocat. Asta însemna că dependența lui de droguri era foarte gravă. Da, am mai fost internat acum patru ani. Dar atunci n-am ascultat nimic din ce mi s-a spus. De data asta, o să fac totul ca la carte și-o să-mi refac viața. Te simțeai rău de tot? l-am întrebat agitată. îl plăceam

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
am reușit să strecor și eu un cuvânt, mama mi-a confirmat cu jumătate de gură că da, ea și tata aveau să vină a doua zi ca să-mi mănânce ficații. Aproape că nu-mi venea să cred. Cu toate că eram internată într-un centru de tratament și situații de genul ăsta interveneau în viața oricui, nu trebuiau să intervină și în viața mea. Eu nu eram ca toți ceilalți. Și asta nu era o stare de negare tipică nebunilor sau drogaților

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
Când Don a spus asta, am fost surprinsă cât de mulți oameni au zâmbit, ca și cum înțelegeau perfect ce vrea să spună, și câți au clătinat din cap unii către ceilalți. Am urât-o pe biata maică-mea fiindcă m-a internat aici. Dar am înțeles, suferind din belșug, cât de egoist am fost și cum mi-am irosit viața. Așa că vă doresc mult noroc. Țineți-vă tari, fiindcă soarele o să apară. Și vreau să vă mai spun ceva. N-o să mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
săptămână mai târziu - ampierdutosăptămână întreagă, văvinesăcredeți? N-ammaipățitniciodată așaceva - m-am trezit în timp ce niște tipi mă violau undeva în afara Liverpool-ului! Francie a făcut o pauză ca să respire, după care și-a continuat povestea: M-au lăsat să mor acolo, am fost internată în spital, externată în dimineața următoare, arestată, deportată, făcută pachet și trimisă acasă, iar în minutul în care am ajuns acolo m-au și trimis aici. Și iată-mă! Toată lumea din cameră tăcea. Iar pe fața fiecărui bărbat se citea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
Din cauza lui, Philomena aproape c-a avut o cădere psihică, a zis mama cu o voce ascuțită, din care îți dădeai seama că era pe punctul de a izbucni în lacrimi. Era momentul să dispar. Și-apoi amândoi au fost internați la nebuni. Mi-am amintit de femeia solidă, cu voce tunătoare, care-l vizitase pe Chris la clinică. — Nu părea deloc necăjită, am zis eu în bătaie de joc. Arăta ca o vită în toată regula. —Judeci pripit... Vocea mamei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
mea, măcelăreasa, pregătitul cinei pentru restul familiei sau o plimbare pe malul mării. Găseam o plăcere fantastică în tot felul de gesturi mărunte. Deseori îmi venea în minte poezia Advent a lui Patrick Kavanagh, așa cum mi se întâmplase când mă internasem la Cloisters. Am încercat prea multe, prea multe am gustat, iubitule, și, printr-o spărtură prea largă nu mai pătrunde nimic nou. Am învățat ce înseamnă să fii integru și loial față de prieteni. Cu Helen prin preajmă, n-am avut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
trebui să iasă cu nimeni până nu trece un an de când a lăsat sticla, dar sunt nebună după el, s-a lamentat Helen. N-am ce face! — Nu sticla, drogurile, am zis eu ca-n transă. —Cum? —Chris a fost internat pentru droguri, nu pentru băutură, am spus eu fără să știu exact de ce trebuia să-i explic toate astea lui Helen. —Care Chris? —Chris Hutchinson, noul tău... , m-am forțat să rostesc cuvântul,... prieten. Nu, a exclamat Helen extrem de nedumerită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558

să iasă la iveală adevărul gol-goluț. Eva se folosi de O ca să scrie ONEST. Gaskell continuă cu TÎRFĂ, iar Sally scrise DEMENT. — Minunat! comentă Gaskell. Cartea Revelațiilor alfabetice. — Măi copil-minune, zău că mă omori! zise Sally. — Du-te și te internează, îi replică Gaskell, strecurându-și mâna pe coapsa Evei, în sus. — Ține-ți mâinile acasă! zise Eva și îl împinse cât colo. Apoi se folosi de un Ă ca să scrie PĂCAT. Gaskell folosi T-ul și scrise BĂRBĂTOAICĂ. — Și să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
a unei femei într-un bărbat, adică o schimbare de sex instantanee, a fost, ca să folosesc o expresie modernă, o experiență trăsnet. — Eu mă gândeam acum la bietul Mayfield, zise șeful Catedrei de Geografie. Din câte am înțeles, e încă internat la spitalul de boli mintale. — Condamnat? întrebă cu speranță în glas dr. Board. — Deprimat. Și suferind de epuizare. — Nici nu-i de mirare. Oricine e în stare să uzeze de... să abuzeze de limbaj în halul ăla și-o caută

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446

sau era o completare personală. Poftim, unde am ajuns! Parcă văd că o avem clientă pe nenorocită. Victima ajunge la noi, nu demenții ăia care voiau să-i dea foc. Aia n-au nici pe dracu’, să știți. Nu-i internează nimeni la nebuni, cum ar trebui... Devenise furioasă, îi privea pe cei doi ascultători indiferenți, de parcă ar fi fost amestecați, vinovați, îi îngloba, de fapt, într-o mai vastă nemulțumire. Se aplecă, strânse de pe bancă farfurioara, ceașca de ceai, punga

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
te trăsnește. A pus și suc de roșii, rapandula. I-am spus să nu pună suc de roșii la musaca! Să nu mai pună niciodată suc de roșii! — Aiurezi. Nu e nici o musaca. Jeny nu e aici.Atrebuit s-o internez. Primăvara, e inevitabil. O apucă,totdeauna, primăvara. Ieri am reinternat-o. Aha, vasăzică ai internat-o. Buun. Da’ Bazil de ce n-a apărut? — Bazil face baie. L-a durut capul, începea să se bâlbâie, nu e semn bun. Știi, crizele lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
pună suc de roșii la musaca! Să nu mai pună niciodată suc de roșii! — Aiurezi. Nu e nici o musaca. Jeny nu e aici.Atrebuit s-o internez. Primăvara, e inevitabil. O apucă,totdeauna, primăvara. Ieri am reinternat-o. Aha, vasăzică ai internat-o. Buun. Da’ Bazil de ce n-a apărut? — Bazil face baie. L-a durut capul, începea să se bâlbâie, nu e semn bun. Știi, crizele lui. Câteodată revin. Baia o să-l refacă. — În cadă face baie? Ei, nu, că înnebunesc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
printr-o versiune orală, total opusă. Înaltele principii pe care le tot repeta, zilnic, în retoricele sale bătălii? „Avem mare nevoie de fleacurile astea, Mateiaș. Suntem în vârstă, n-avem copii. Ferească Dumnezeu, vine vreo boală. Nici nu ne mai internează marii tăi umaniști, la vârsta noastră. La farmacie, la Curviștină, ai văzut cum merge... Iar dacă se strică dușul, tot la Aghiuță Piliuță ăla ajungem. Cu un Kent ne-am asigurat liniștea. În orice caz, te ajuți azi cu porcăriile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
încercat să se răzbune. Anumite indicii cronologice din roman lasă să se înțeleagă că Tolea a pornit în urmărirea lui Tavi în săptămâna de dinainte de Paști. Chiar în noaptea de Înviere a anului 1980, Tolea își pierde mințile și este internat în clinica doctorului Marga. În acea noapte caldă de aprilie, Bucureștiul era cufundat într-un întuneric ca smoala (Ceaușescu interzisese iluminatul public, pentru „economisirea“ energiei electrice), dar, după slujba de Înviere de la miezul nopții, străzile se umplu de mii de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]