5,236 matches
-
O simplă amintire despre Petre Pandrea e un text iscălit de Andrei Pandrea, iar Mihai Neagu dă o evocare intitulată Amurgul lui Petre Țuțea. În câteva numere din 1960-1961 sunt comentate „cazurile” Vintilă Horia, Petru Dumitriu, Șerban Cioculescu. Rubricile se intitulează „Cronica pesimistului”, „Note și comentarii”, „Din lumea exilului”, „Despre frații înstrăinați” (cu referire la românii din fosta Iugoslavie), „Semnalări”, „Din ziare, cărți, reviste”, „Doruri și necazuri”, „Calendar național”, „Varia”, „Puncte și contrapuncte”, „Tribuna liberă”, unele fiind miscelanee de actualități culturale
VATRA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290468_a_291797]
-
A mai colaborat la „Doina”, „Ilustrațiunea”, „Adevărul”, „România jună”, „Literatură și artă”, „Noua revistă română”, „L’Indépendance roumaine”, „La Roumanie”, „La Renaissance latine”, „Le Temps”, „Journal des débats”, „Indépendance belge” ș.a. A fost înmormântat în cimitirul Montparnasse. Studiul lui V. intitulat Le Mouvement littéraire en Roumanie (1899) conturează o judecată generală și obiectivă asupra creației scriitorilor români. I se va reproșa însă comentatorului incapacitatea receptării unor autori de valoare ca, de exemplu, Ioan Slavici, contactul indirect cu literatura din țară contribuind
VASCHIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290441_a_291770]
-
dialog cu vaste consecințe”, care „nu poate să lase în umbră o îngrijorare profundă față de una din scăderile precumpănitoare ale timpului nostru”. În capitolul Structurologie, examenul critic vizează și doi gânditori români: Ștefan Lupașcu și Constantin Noica. Nou itinerar (1968), intitulat inițial Pentru o ontologie a culturii românești, este primul volum de eseuri, studii și articole scrise și publicate în limba română. Cartea - „o adevarată împlinire pentru cultura noastră în exil” (Mihai Cismărescu) - cuprinde texte apărute în cea mai mare parte
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
Z. nu atribuie caracter romantic inerent simbolismului, expresionismului și suprarealismului. În general, studiul frizează superficialitatea, pe de altă parte irită prin prețiozitate. Neajunsuri de felul acesta, cărora li se adaugă formulări confuze, improprietăți terminologice etc., afectează și analiza consacrată naturalismului, intitulată Sub semnul realului (1974). Debutând cu geneza curentului și manifestarea sa în Franța, studiul descrie și forme proprii altor literaturi (germană, italiană, spaniolă, anglo-irlandeză, norvegiană, daneză, suedeză, rusă, polonă, maghiară, română etc.), stabilind caracterele comune ale orientării. Teza ar fi
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
celei călinesciene) sau, mai rar, coborât în zona anecdoticului. [...] Estet de maxim rafinament, dar de un rafinament perfect „sănătos”, fără „perversități”, Romulus Vulpescu identifică arta cu meșteșugul. Cel mai elegant și mai reprezentativ volum al său de poezii originale se intitulează, semnificativ și oarecum programatic, Arte & meserie. DUMITRU MICU SCRIERI: Poezii, București, 1965; Proză. Exerciții de stil, București, 1967; Hoinărind prin București, cu fotografii de George Șerban, București, 1968; Récital extraordinaire, tr. Ileana Vulpescu, Paris, 1969; și alte poezii, București, 1970
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
Zahei orbul, publicat în 1970, și lirica de senectute. Prima apariție postumă, cartea Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V.Voiculescu (1964) va fi urmată de o selecție ilustrativă din versurile antume, precum și de ciclurile inedite intitulate de editori Veghe și Clepsidră. Situația manuscriselor de poezie - confiscate la arestarea scriitorului (printre care se află „caietul negru” cu lirica ultimilor ani dispusă cronologic), în parte încredințate chiar de autor lui Andrei Scrima („manuscrisul Scrima”, orânduit după afinități tematice
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
poziții antalgice. În plus față de consilierea pacientului, echipa trebuie să aibă în vedere și susținerea familiei. Prin urmare, pe lângă medici, asistenți medicali, kinetoterapeuți, din echipa care oferă îngrijiri paliative fac parte și psihologi, sociologi sau preoți. Programul medical româno-olandez Matra, intitulat PACARO (PAlliative CAre ROmania), și-a propus, printre altele, evaluarea satisfacției familiilor care au primit îngrijiri de acest fel. Cele mai multe dintre acestea au fost extrem de mulțumite de îngrijirile acordate la domiciliu, ceea ce recomandă de la sine preluarea acestui tip de îngrijiri
II. ÎNGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Denisa Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_628]
-
care, în opinia oficială, serveau scopuri ostile regimului. Prin reminiscențele din copilărie incluse în text, prin referirile la existența amară a țărănimii sărace, a dezmoșteniților în general, publicistica prefigurează proza narativă a lui S. Un articol din „Lumea românească” se intitulează Desculții. Trecând peste romanele Taifunul (1937)și Oameni cu joben (1941), narațiuni comerciale, renegate mai târziu de autor, întreaga proză explicit literară e de caracter autobiografic asumat: „Biografia mea - dezvăluie scriitorul - este uriașa ladă din care am scos pe rând
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
transferându-se la Muzeul Literaturii Române din același oraș. Debutează în 1969, cu versuri, la „Miorița”, revista liceului din Târgu Frumos, iar prima plachetă, Întoarcerea menestrelului, îi apare în 1979, fiind urmată de colaborarea cu un substanțial grup de poeme, intitulat Nopțile Șeherazadei, la volumul colectiv Intonații (1989). În studenție a frecventat cenaclurile „Mihai Eminescu”, Junimea. E prezent în „Alma Mater”, „Ateneu”, „Antiteze”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Dacia literară”, „Dialog”, „Oglinda literară”, „Porto-Franco”, „Poezia” ș.a. Cartea prin care T. face dovada talentului
TALPALARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290042_a_291371]
-
amplu asupra alegerilor falsificate de la Facultatea de Litere și Filosofie bucureșteană. Vladimir Domocoș scrie despre „mizeria sexuală” a tinerilor, pe care o explică prin criza economică și socială, V. Mariniuc publică articolul Soarta tineretului muncitoresc, în timp ce Virgil Teodorescu, în însemnările intitulate Asigurări sociale, vorbește despre „prinții social-democrați”, indivizi „de o lăcomie atât de uluitoare...”. Petre Vâlcu face o „cronică a sinuciderilor”, cu incisive comentarii asupra extraselor de presă privind fenomenul în rândul tinerilor. Alt text cu caracter social, vizând accidentele de
TANARA GENERAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290047_a_291376]
-
mine să-i țin locul.// Jocul e amuzant,/ Stăpânesc cum pot/ Lumea de bile și cercuri/ Dar, uite e foarte târziu/ Și jonglerul tată/ Nu se mai întoarce”). Poate că cel mai net șpagat formal există între ciclul de cărți intitulat La Lilieci (I-VI, 1973-1998; Premiul Uniunii Scriitorilor, 1973) și unul dintre ultimele volume de versuri ale lui S., numit Apă vie, apă moartă (1987). În primul caz frapează predilecția pentru anecdotic, uneori chiar pentru narativ, ca și tenta de
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
tendința de a umple timpul și spațiul vieții cotidiene cu „obiecte”, în special jucării sau de a le îngădui copiilor să petreacă timp nelimitat în fața televizorului și al calculatorului. Relevant este cazul Denis, prezentat în studiul de caz nr.2, intitulat Bunicul singur nu poate substitui mama copilului, indiferent de eforturi. Acestea având funcția de mediere a raportului interpersonal însuși, ajungând în final să-l altereze pe plan calitativ, iar rezultatele sunt destul de neplăcute, în ceea ce privește calitatea raporturilor interpersonale. Articolele publicate pe
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
servitor, recomandat de Constantin Banu, la Liceul „Principele Carol”, unde îl cunoaște pe Mihail Dragomirescu. După ce îi citește încercările poetice, criticul îl invită să locuiască la el, îndrumându-i și formația culturală. Debutează la revista „Flacăra”, în 1916, cu versurile intitulate Într-un bordei sărac. Constantin Mille îi oferă o bursă, iar George Coșbuc îl ajută, de asemenea, din când în când. În timpul primului război mondial este, în refugiul de la Iași, curier la Ministerul de Interne și, pentru scurt timp, redactor
TALAZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290037_a_291366]
-
1907 (Instigatorul și Coconul Alecu), Tudor Arghezi fiind prezent și cu alte trei texte, Viscolul, Noapte de an, Gașca inspirată, sunt înserate două poezii de G. Bacovia (Arhaism și Doina), iar Tudor Vianu da poemul (de nuanță epigramatica, adresat sieși) intitulat Adevăr și poezie. Cei mai fideli colaboratori în materie de lirica sunt Radu Cârneci, Horia Arama, Alexandru Andrițoiu și Gheorghe Tomozei, care va debuta aici în 1953. Alături de aceștia - Ion Acsan, Leonida Neamțu, Horia Grămescu, Geo Bogza, Veronica Porumbacu, Mihai
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
românesc: Cimilitura..., Miorița în Transilvania, Miorița și riturile funerare la români ș.a. Sunt propuse ipoteze de lucru și soluții interpretative noi, acceptate, în bună parte, de literatura de specialitate. Lucrarea care l-a impus este Meșterul Manole, volumul întâi fiind intitulat Contribuție la studiul unei teme de folclor european (1973), o „contribuție fundamentală, de indiscutabilă originalitate, la cunoașterea unuia dintre miturile esențiale ale culturii populare românești” (Iordan Datcu). Pornind de la „situația de teren a baladei”, autorul își propune o „reluare integrală
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
privind organizarea, desfășurarea, conținutul, metodologia de instruire și sistemele de admitere și absolvire, vechi de cel puțin șase mii de ani. Un text pedagogic celebru și mai vechi incizat pe tăblițele din lut a fost găsit la Nippur. A fost intitulat, convențional, Casa tăblițelor și este considerat cel mai vechi „roman pedagogic” (dar lungimea textului, mult prea mică, nu îndreptățește această denumire). Este o „amintire de școlar” scrisă probabil de un important scrib palatin și a fost folosită poate ca manual
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
audă de „invizibili”. În 1654, Seth Ward a scris o lucrare în care îi disocia pe Bacon și Fludd, intitulată Vindiciae Academiarum. El îl certa furios pe John Webster care publicase, în același an, un encomion al celor doi gânditori, intitulat elegant Academiarum Examen (Examinarea academiilor). Din pana lui Ward se isca „răzbunarea academicienilor”. Cu ce fuseseră lezați? Ei bine, Ward ținea cu tot dinadinsul ca Bacon să fie considerat „dascălul filosofiei experimentale”, dar în nici un caz un „netrebnic matematician” ca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Apple, fost student și discipol al lui Huebner). În 1962 a avut loc un alt eveniment de cotitură. Association for Supervision and Curriculum Development (ASCD) a publicat un anuar care a devenit o lucrare clasică a pedagogiei americane. Volumul era intitulat Perceiving, Behaving, Becoming și promitea „o nouă viziune asupra educației”15. Și promisiunea era onorată în mod generos. Se năștea, într-adevăr, un nou curent pedagogic în educația și teoria curriculară americane: curentul umanist. Două dintre cele mai proeminente personalități
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
personalități ale psihologiei umaniste americane, Carl Rogers și Abraham Maslow, contribuiau cu studii fundamentale la alcătuirea anuarului ASCD. Articolul lui Rogers, „Toward Becoming a Fully Functioning Person”, conținea teoria sa despre formarea „personalității depline și creative”; cel al lui Maslow, intitulat „Some Basic Propositions of a Growth and Self-Actualization Psychology”, schița teoria „învățării totale” prin așa-numitele „experiențe cruciale” (peak experiences). Ambele teorii se opuneau radical psihologiei behavioriste a învățării și formării personalității; și, în consecință, repudiau miturile curriculumului modern ale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au făcut auzite doar câteva critici timide; erau doar preambulul marilor cataclisme. Primii înscriși la cuvânt au fost umaniștii. Prilejul le-a fost oferit în 1970 de către Association for Supervision and Curriculum Development. Anuarul publicat de această instituție americană era intitulat To Nurture Humaneness 12. Editorii (M.M. Scobey și G. Graham) au dedicat volumul educației umaniste, în special problemelor „educației pentru liniște și autorealizare”. Ultimele două concepte, education for tranquility și self-actualization, fuseseră lansate anterior de către Abraham Maslow în celebrul eseu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Willis Harmon (1972) a schițat tendințele de evoluție din societate, din politică și din cunoaștere 25. Cadrul schițat de el le-a permis lui Purpel și Belanger (1972) să schițeze, la rândul lor, implicațiile pentru evoluția curriculumului. Studiul lor se intitula, lămuritor, „Toward a Humanistic Curriculum Theory” („Către o teorie umanistă a curriculumului”)26. Volumul era puternic influențat de ideile lui Schwab, din opera căruia era reprodus semnificativul eseu The Practical: A Language for Curriculum (1970)27. De asemenea, erau retipărite
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acordat importanță bilingvismului și prezervării diversității culturale. Cel mai cunoscut asemenea model a fost propus de American Association of Colleges for Teacher Education (AACTE). A fost implementat în anii ’70 și evaluat în anii următori. Raportul din 1973 a fost intitulat optimist: „No One American Model”88. Profesorii implicați în această investigație au avut ca sarcină să faciliteze cultivarea identităților etnice și să promoveze cunoașterea grupurilor diferite din punct de vedere cultural. Spre deosebire de modelul înțelegerii culturale, cel al competenței culturale se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cuvintele lor, ci cu cele ale epocii”. În înțelegerea semnificațiilor psihosociale ale decretului antiavort, în relația memorie socială - conținuturi normative și limbaj, de reținut este apelul politic ce-a însoțit popularizarea lui. Editorialul Scânteii din numărul ce publică decretul fusese intitulat „Copiii noștri - copiii patriei noastre”. În finalul articolului, în limbajul propagandistic cunoscut, se lansează „chemarea”: „Comitetul Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român adresează în același timp un apel întregii populații, muncitorilor de la orașe și sate, pentru a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
, revistă apărută la Iași, săptămânal, de la 28 noiembrie la 12 decembrie 1899; primul număr a fost intitulat „Rubinul”. Literatura publicată, puțină, este lipsită de valoare, ca și articolele în care un Della Codru divaghează pe tema lipsei de receptivitate a criticilor. Două traduceri, din Goethe (poezia Gânduri de noapte) și din Alphonse Daudet (schița O partidă de
VREMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290655_a_291984]
-
versuri), Al. G. Olteanu, pagini postume aparținând lui Traian Demetrescu, basme populare prelucrate. Fără semnătură, din August Strindberg este tradusă nuvela În cimitir, iar din Catulle Mendès schița Julieta victorioasă. O rubrică de note satirice, pe teme îndeosebi politice, se intitulează „Din viața lui Spanachide”. Poetei Ada Negri îi dedică un articol elogios Al. Vlahuță. În afară de unele cronici dramatice privitoare la spectacolele Teatrului Național din Craiova, în ultimii trei ani publicația s-a dezinteresat cu totul de viața literară și artistică
VOINŢA CRAIOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290631_a_291960]