4,844 matches
-
Mihail Sebastian. Noutatea Domnișoarei Nastasia stă în unghiul tragic și verosimil sub care e pictată mahalaua; cu material de extracție caragialiană, d. George Mihail Zamfirescu a izbutit să se scuture de influența marelui comic, convertind în viziune dramatică lumea periferică, intuită până acum numai în deformațiile ei morale și intelectuale. Peste rezerve și deficiențe, romanul Maidanul cu dragoste este, până acum, opera capitală în proză a d-lui George Mihail Zamfirescu și evocarea de suflu epopeic a periferiei, văzută în aspectul
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
care se realizează prin compararea rezultatelor obținute cu rezultatele scontate, preconizate (cu obiectivele). Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informație de care dispune școlarul, ci, mai ales, ceea ce poate el să facă utilizând deja ceea ce știe sau intuiește. În acest sens, se recomandă inclusiv autoevaluarea și / sau evaluarea prin consultare în grupuri mici - pentru a sesiza modul în care școlarii își exprimă liber opiniile sau acceptă cu / fără toleranță opiniile celorlalți. În proiectarea probelor de evaluare câteva întrebări
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
confecționat grosolan și omniprezent al intrigii, lipsa de veridicitate a personajelor, imaginate ca „« supraoameni», monștri de ticăloșie sau model de virtute”, fantoșe care „străbat realitatea ca într-un vis miraculos” etc. - și semnala „neosămănătorismul”, constând în idealizarea vieții rurale. Prozatorul, intuind probabil inoportunitatea romanului său în contextul epocii, introdusese în a doua ediție, din 1947, pentru a-l „legitima”, un episod cu o tentativă de organizare socio-economică original „socialistă”, dar și câteva considerații filosofic-umanitare de nuanță demofilă, incluse în final. Subterfugiu
STREIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289976_a_291305]
-
poetului în actualitate; pe de altă parte, discursului sincopat și digresiv i se preferă acum o frază tăioasă, care reduce vizibil ambiguitatea spre folosul denotației. Arborescenței retorice i se substituie parabola morală, care spulberă simulacrele printr-o privire „dezvrăjită”, ce intuiește inautenticitatea vieții sociale: „în fața porții grădinii, împodobiți în chip/ fantastic, alergând de colo/ colo scoși din minți... Unul, reprezentând/ cele trei vârste ale vieții omului: își/ menține echilibrul deasupra/ noastră, invizibil, dincolo de nouri, pe/ picioroange, cu/ pumnul ridicat împotriva călăreților
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
muncitoare în conformitate cu normele societății burgheze. Această reprezentare a modernității societății românești axată pe locul central al statului ca factor de gestionare și de concentrare a resurselor are o seamă de efecte neanticipate asupra percepției statutului burgheziei care nu au fost intuite de Zeletin, ci de unii teoreticieni socialiști și liberali, ca, de exemplu, Constantin Dobrogeanu-Gherea (1955-1920), Ș. Voinea (1893-1969), H. Sanielevici (1875-1951). Este vorba despre poziția dependentă a clasei burgheze față de deciziile și resursele controlate de birocrație, o burghezie care nu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care Puterile europene Îi solicitau aplicarea reformelor În favoarea supușilor creștini, a asigurat Rusiei pretextul de a interveni În conflictul oriental ca „mandatară a Europei” <ref id="37"> 37 Gh. Cliveti, România și crizele internaționale, 1853-1913, Iași, 1993, p. 236.</ref>. Intuind cursul evenimentelor, Domnitorul Îi exprima tatălui său opinia potrivit căreia „situația politică a României cere ca noi să mergem cu cel mai tare” <ref id="38"> 38 Memoriile Regelui Carol I, vol. III, p. 105. </ref>. În cadrul Consiliului de Coroană
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
expune și apăra drepturile țării lor”, exprimându-și, totodată, speranța că diplomații Întruniți la Berlin vor binevoi „să-i asculte mai Înainte de a delibera asupra intereselor românilor” <ref id="126">126 IRD, vol. IV, doc. nr. 137, p. 351. </ref>. Intuind sensul realităților, Carol I aștepta cu „Îngrijorare și Încordare” deciziile Congresului. „Basarabia - aprecia Domnitorul Într-o epistolă către tatăl său - este un preț de pace foarte comod, care nu costă nimic Puterile Mari și la care Rusia ține mai mult
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
să Înhațe tot ce poate fi Înhățat. Lui i se opune tipul de om care de-a lungul vieții Își pune În forul său interior Întrebarea: ce pot eu da?” . Ajungem astfel la o concepție pe care diferite popoare au intuit-o cu toată certitudinea cu mii de ani În urmă și pe care proverbul o exprimă după cum urmează: mai fericit e cel ce dă, decât cel ce ia. Dacă medităm la sensul acestor cuvinte, care sunt expresia unei extrem de Îndelungate
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
ca un tip de rezonanță a raporturilor interumane, simultan din ambele direcții, de la o persoană la alta. În cazurile patologice, ambianța atmosferică este modificată. Cele două persoane înregistrează „tipuri” diferite de impresii. Psihiatrul trebuie să sesizeze acest dezacord să-l intuiască asemenea unui „sentiment” al prezenței, resimțită față de celălalt care este diferit, chiar în absența comunicării verbale. Surprinderea acestei „diferențe”, a acestei „schimbări” a atmosferei este esențială și ea precedă orice înțelegere a tulburărilor psihice, ca un prim contact interuman. De
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
gândirea clinică. De fapt avem de-a face cu un „transfer metodologic”. Ceea ce se modifică este „atitudinea observatorului” față de obiectul cunoașterii sale, precum și scopurile urmărite de acesta. Obiectul psihopatologiei nu mai poate fi surprins, ca în cazul psihiatriei. El este intuit, ca esență, și nu perceput ca fenomen clinic, sau ca manifestare exterioară. Ceea ce interesează psihopatologia este „nebunia”, iar aceasta este interioară și proprie persoanei bolnavului psihic. Nebunia este vizualizată prin manifestările sale exterioare, atitudinile sau relatările bolnavului și mijloacele de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ființă, substanță, esență, transcendență, memorie, gândire, sentimente, voință, delir, halucinație, fobie, obsesie, angoasă, pulsiune etc. Constituirea domeniului de cunoaștere științifică are un caracter formal, teoretic. Cuvintele, termenii sunt cei care „includ” și care „fac apel” la obiectul cercetării, care este intuit, fiind dedus din contextul lingvistic. În cazul gândirii empirice, se impune acel „cogito pre-reflexiv”, pe când în cazul gândirii teoretice se impune acel „cogito post-reflexiv” la care am făcut referire mai sus. Dacă în cazul limbajului empiric lucrurile par a fi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pe lângă atelierul unui fierar crotonian și a sesizat deosebirile acustice provocate de diferitele lovituri de ciocan.) În teoria intervalelor, primul sunet care apare în rezonanță după octava fundamentalei este cvinta. Pitagoreicii nu au cunoscut direct principiul rezonanței, doar l-au intuit - totuși, au reușit să obțină seria naturală a armonicelor pe baza monocordului (vezi nota 46), făcând să vibreze porțiunea scurtă a coardei în cadrul succesiunii de raporturi astfel: O suprapunere de două sau mai multe sunete cu aceleași vibrații alcătuiește unisonul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
gândirii sale paideutice, în ciuda străduințelor repetate 1, după opinia mea, n-a fost niciodată suficient de sagace și nu a dat la iveală decât aserțiuni superficiale pe care, probabil, Socrate însuși le-ar fi luat în râs. Dar Hegel a intuit cu subtilitate că „principiul filosofării lui Socrate coincide cu însăși metoda ca atare”2 și a stăruit asupra a ceea ce uimitorul sophos elin numea maieutica (maieutikhv = „arta moșitului”) și eironeia (eironeia = „arta ironiei”). Dar și Hegel s-a lăsat ademenit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
școli, din Antichitate până în zilele noastre. Este păcat că interpreții s-au oprit aici. De fapt, textul care urmează este mult mai important. El conține teoria curriculumului maieutic care, din păcate, a fost uitată. Socrate, cel puțin „Socrate platonicul”, a intuit perfect că educatorul este mult mai mult decât paidagogós sau grammatistes. El are responsabilități pe care mitologia le atribuia doar zeiței Ananke și fiicelor sale, moirele. Educatorul făurește (și deci predestinează) oameni - ca și când i-ar face să se nască a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vorbim este produs și de faptul că pretinsul manuscris al lui Eukleides se încheie cu programarea unei noi întâlniri, pentru ziua următoare, de către Socrate. Este un fel de „va urma” similar celor folosite în filmele seriale. Este cert că Platon intuise și folosea perfect procedeul de motivare prin „sarcini întrerupte” descoperit de psihologii secolului XX. 14. Theodoros i-l prezintă foarte elogios lui Socrate pe discipolul său „Theaitetos, fiul lui Euphronios din Sunion”. Scena și dialogul au loc în Gymnasion (devenit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
exprimă cu încântare: Rigorem veteris disciplinae relaxaveris („Nu vei fi slăbit rigoarea vechii discipline”). T. Haarhoff (Schools of Gaul: A Study of Pagan and Christian Education in the Last Century of the Western Empire, Oxford University Press, Oxford, 1920) a intuit corect că Sidonius avea în vedere „vechea disciplină școlară”, nu „disciplina monastică”, ce nu avea „vechime”. Dar lucrurile nu stau astfel. Dimpotrivă, Sidonius avea în vedere „disciplina militară”. În Epistula VI, I găsim această apreciere neechivocă: Post desudatas militiae Lerinensis
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lucru principiul suprem al pedagogiei, care este, desigur, principiul optimismului. El are în educație aceeași valoare pe care o are în medicină „principiul non-dăunării” (primum non nocere - înainte de orice să nu faci ceva rău). Principiul pedagogic al optimismului a fost intuit încă din Antichitate, dar a fost teoretizat ca atare de J.A. Comenius. El îl obligă pe educator să întreprindă doar „cele mai bune influențe educative cu putință”. Deși formulat pozitiv, principiul este restrictiv. În chip tacit, el interzice nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Teoreticienii „cadrului”, interpretează curriculumul nu în termenii raționalității științifice, ci în termenii „raționalității estetice” (aesthetic rationality). Cea din urmă este o expresie împrumutată de Macdonald de la Herbert Marcuse (1966)32. Ambii susțineau că raționalitatea estetică este capacitatea umană de „a intui rațional” lumea; individul uman nu se raportează la lume „logico-matematic”, ci trăind-o prin experiențe succesive și revelatoare. Or, teoriile nonestetice ale curriculumului, teoriile inginerești sunt întotdeauna lipsite de această dimensiune intuitivă, profund umană și decisivă pentru formarea persoanei. În timpul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
limpezea problemele practice ale „pedagogiei prin obiective” și ale măsurării obiective a progreselor instruirii cu ajutorul feedbackului obținut aplicând teste docimologice riguroase. Spinoasa problemă a subiectivismului în aprecierea și evaluarea performanțelor școlare a fost, în acest fel, eliminată. Bloom nu a intuit însă că această „extirpare a cariei subiectiviste” antrena consecințe negative chiar mai mari decât ceea ce fusese eliminat: „testologismul” exacerbat, „obiectivismul” nenuanțat și „măsurătorismul” inflexibil. În 1976, Benjamin Bloom a publicat Human Characteristics and School Learning 7, intenționând să confere un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
către tărâmul sans rivages al formării personalității umane; dar nu le era prea limpede pe ce temeiuri s-ar putea desfășura această cutezătoare aventură și nici spre ce orizonturi spațio-temporale ar putea fi ea orientată. La începutul deceniului, umaniștii au intuit brusc faptul că a proiecta un curriculum înseamnă a „predestina” și au încercat să o caute pe zeița Ananke și pe fiicele ei, moirele, printre muritori. Unde puteau fi găsiți însă, pe Pământ, aceste zeițe care să garanteze, prin prestanța
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de goarnă (emis de sociologi și politologi), care chema la război toate științele socioumane și care nu putea ocoli controversata teorie a curriculumului. Încă din 1973, Jack R. Frymier a intrat în luptă continuând colecția A School for Tomorrow 22. Intuind situația belicoasă în care se afla, Frymier compara școala cu un tanc blindat (army tank): Școala publică seamănă cu un tanc blindat: deține o forță fantastică, are ziduri impenetrabile, dar este extrem de vulnerabilă în teren, se mișcă greoi și solicită
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
destinul disciplinelor pedagogice. Se poate spune că odată cu această înnoire s-a încheiat era superficialității și a mimetismului pedagogic obiectivist și au început explorările „de mare adâncime” ale cercetării educaționale. Este o schimbare seismică, ale cărei semnificații nu au fost intuite de la început de către pedagogi. Un exemplu este George Willis, o personalitate semnificativă a teoriei fenomenologice a curriculumului. În 1979, Willis încă nu realizase că fenomenologia este un efort disciplinat și riguros de a înțelege experiența educațională în mod profund și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în țară, pentru că acolo erau vremuri foarte grele. I-am ascultat sfatul și am revenit în țară. De acolo nu am venit decât cu câteva cărți însemnate, care erau, fără îndoială, deasupra posibilităților mele de înțelegere, dar pe care eu, intuind valoarea lor, le-am cumpărat. Printe ele erau Estetica come scienzia dell’espressione... și Saggio sullo Hegel ale lui Benedetto Croce (1988, p. 98). Situația politică a lui I.C. anterioară anului 1950 este mai greu de precizat. În fișa de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de protestatari). El a fost șocat de incomunicabilitatea sa cu muncitorii; de asemenea, a fost speriat pentru siguranța și integritatea sa fizică, o dată aflat în mijlocul greviștilor, unde șansele ca gărzile de corp să îl poată apăra erau minime. Prin urmare, intuind că singura soluție este să facă promisiuni pe care nu le va onora, apelează din nou la „limba de lemn” pe care minerii o cred, deși era evident să măsurile luate vor fi împotriva greviștilor, și nu în favoarea lor. În
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
oamenii săi, ca un bolnav. În timpul grevei s-a strigat însă și „Jos burghezia proletară!”, scandare ce-și avea rostul ei: greviștii protestau împotriva funcționărimii comuniste care administra Valea Jiului și care profita cvasi„vampiric” de munca epuizantă a minerilor. Minerii intuiau astfel existența unei nomenclaturi birocratice (pe lângă cea politică și represivă reprezentată de PCR și Securitate), care era un alt factor de insatisfacție în ceea ce-i privea: funcționărimea respectivă (fără nici un risc de viață) beneficia financiar, în detrimentul salariilor cuvenite minerilor. Prin
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]