2,961 matches
-
noastră; mă tem să nu stârnim prea multă teamă. Suntem oameni și e ridicol să spunem că nu ne-am dori, ca oameni, niciodată mărirea în vreun fel sau altul. Putem spune că nu avem chiar acum o putere de invidiat? Deja deținem aproape tot comerțul din lume. Imperiul nostru din India este ceva teribil. Dacă vom ajunge în situația nu numai de a avea această ascendență în comerț, ci și de a fi capabili, fără nici un control, să facem astfel încât
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
asociază pozitiv cu creșterea cantitativă a performanțelor, dar nu și cu creșterea calitativă a lor. Dacă nu sunt distribuite corect, duc la apariția sentimentului de injustiție organizațională, generează relații de invidie între angajați (cei care nu primesc plăți stimulative îi invidiază pe cei care primesc). Bonusurile sunt relativ asemănătoare cu plățile stimulative, dar sunt oferite mai des și pe criterii variate. Ele sunt distribuite ca plată globală/anuală. Chiar dacă nu sunt foarte mari, au o mare semnificație psihologică (un 5% suplimentar
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
celebri anglo-saxoni au realizat un proiect cinematografic intitulat „Paris, je t’aime!“, care a constat în producerea unui scurt-metraj în fiecare arondisment al Parisului (chiar nu știu câte sunt...), prezentând scurte povești de dragoste (doar Parisul e capitala ei, nu?). I-am invidiat din plin pe parizieni, pentru că mi-am dat seama că există o categorie de oameni cât se poate de normali, poate mai inteligenți și mai dotați decât noi, care este împăcată cu orașul în care trăiește, cu viața pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
în care trăiește, cu viața pe care o duce și că nu neapărat revolta face diferența. M-am enervat pentru că eu nu fac parte din acea categorie de oameni împăcați cu „exteriorul“ în care-și duc viața și i-am invidiat pe cei care își pot concentra energiile creatoare către aspectele fine și delicate ale vieții și nu doar către zapparea între Irinei și Gigei, către încercarea de a rezista unor mirosuri pestilențiale din mijloacele de transport, umplerea rapidă a stomacului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
ar putea spune despre Traian Băsescu, președintele actual al României (mă rog, aproape orice), dar în nici un caz că îi lasă indiferenți pe cei interesați de politica autohtonă. De fapt, el a reușit în România ceva ce ar putea stârni invidia oricui. Nu s-a mulțumit să cucerească marea masă a populației, ci a reușit să împartă în două tabere intelectualii de prestigiu ai țării, odinioară destul de uniți în reacțiile lor față de spațiul politic. Până la el, majoritatea copleșitoare a intelectualității era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
prietenos, și cu excepția micului vertij încercat, într-un restaurant, la vederea unor cupe de înghețată cu care altădată m-aș fi războit până la victoria finală, n-am avut probleme. Mă simt nemaipomenit. Prietenii mă admiră și mă încurajează, dușmanii mă invidiază și mă înjură și din acest motiv, iar cei foarte apropiați îmi declară că am căpătat look-ul din adolescență. Voi continua în acest stil, chiar dacă voi ajunge să semăn cu băiețelul de șase ani care se juca, alături de fete
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
bazată pe iubire, posibilă tocmai prin taina Întrupării. Filozoful evreu Maimonide vorbește despre "viclenia lui Dumnezeu" (ormat hașhem utebunato; talattuf fi allahu)92 în Călăuza șovăielnicilor (Moreh Nevukhim). Națiunile lumii doresc să distrugă poporul lui Israel a cărui alegere o invidiază. După ce au dat greș în încercarea de a distruge adevărata religie prin forță sau persuasiune (elenizare), ele au recurs la un vicleșug. Dacă Legile au fost stabilite de "viclenia lui Dumnezeu" astfel încât să utilizeze imagini și ritualuri politeiste cu intenția
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
este acela că aceste operații să se facă pe bolnavi echilibrați din toate punctele de vedere, echilibrare care, deși poate dura mai mult, nu contează, pentru ca aceste operații să se practice pe bolnavi aduși la un nivel „fiziologic” chiar de invidiat, știind ce boală este neoplazia, de obicei. Astfel fiind gîndirea, sîntem convinși că aceste operații deosebite să se facă în deplină securitate pentru bolnavi, care în final să ducă la reducerea marilor complicații și a mortalității, pentru a reda societății
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
În lumenul intestinal, iritații și inflamații ale colonului. Consumatorii de produse carnare, prelucrate cu aditivi chimici pentru gust și miros, simt o oboseală permanentă, lipsă de energie și sunt predispuși la Îmbolnăviri. Cunoscând aceste reacții negative ne determină să nu invidiem persoanele gurmande care Își fac o virtute din a declara că sunt carnivore convinse lăudându-se, ca semn distinctiv al avuției, cu numărul de porci consumați Într-un an. Evoluția sănătății lor ar putea fi dezastruoasă prin apariția de cancere
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
turmă umană, incapabili de a ne desprinde privirile de „abis”, de acele „uriașe, terifiante și splendide” priveliști ale „lumii, ale vieții”, ceea ce numim cu un cuvânt grosolan astfel. Noi, marginalii indomptabili ai societății, noi suntem mândri cu „destinul nostru”, nu invidiem pe nimeni dintre cei care se bucură de favorurile mulțimii și ai mai-marilor vremii, iar când „nu mai putem”, când stâlpii „de nervi și de carne” ai ființei noastre Încep să cedeze, noi fugim În... alcool, În nebunie, În singurătate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
De acele „rude” pe care nu le „recunoaștem”, deși poartă pe chip propriile noastre trăsături, iar gestica lor pare, uneori, a fi făcută de noi Înșine Într-o oglindă Întoarsă!... Sau, mai știi, ne ferim din calea lor deoarece... Îi invidiem pur și simplu: „curățenia, nuditatea, sinceritatea” gesticei și a ideilor lor și mai ales energia rară pe care o posedă, acea capacitate de „concentrare” asupra unui scop care, nu-i așa, nu rareori este apanajul geniilor, cei pe care-i
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
iartă-mă, am mai adăugat un zeu În panteonul atât de „exclusiv” al vostru, În establishment-ul - mai bine zis, În leadership-ul - vostru!... Dar, ce contează! Ce contează! Da, stimate, sunteți tineri, dar eu, În ce mă privește, eu nu invidiez această tinerețe (veșnică!Ă a voastră, eu sunt mulțumit cu tinerețea mea și a celor care Îmi seamănă. Ha, ha, nu toate tinerețile sunt invidiabile, pe cuvântul meu! Deși modernitatea a făcut din tinerețe aproape un scop În sine, schimbând
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
tinerețea mea și a celor care Îmi seamănă. Ha, ha, nu toate tinerețile sunt invidiabile, pe cuvântul meu! Deși modernitatea a făcut din tinerețe aproape un scop În sine, schimbând, cum se spune, toate monezile În această „valoare”, eu nu invidiez, crede-mă, nu sunt atras de orice fel de tinerețe, de „tinerețea În sine”. Nu-nu, crede-mă pe cuvânt... Tinereții tale, printre altele, Îi lipsește... cum să-i spun!... Ah, da - candoarea! Tinerețea ta, a voastră, este una Îngâmfată, plină
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
al lui Cain sau cel baladesc al Păstorului moldovean care are oi mai multe. "Ion Druță, subliniază Th. Codreanu, l-a văzut pe ciobanul moldovean când nu mai are oi, când nu le are decât în cântec și totuși e invidiat și crucificat mai departe" (p. 92-93). În aceasta constă lecția însușită a lui Eminescu care lua în considerație și situația geo-existențială a României de cumpănă între două lumi: supraviețuirea memoriei etnice ca o condiție sine qua non a românilor. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mai personal" (Vauvenargues). "Familia", nr. 3-4, martie-aprilie 2003 Ion Gheorghe PRICOP " Fragmentele lui Lamparia", de Theodor Codreanu Dând dovada unui autor exigent cu sine însuși, care se străduiește să-și facă personal ordine în manuscrise, depunând o strădanie demnă de invidiat spre a duce cuvântul scris până la faza finală, aceea de sub teascurile tipografiei, d-l Theodor Codreanu publică o nouă lucrare, de astă dată de maxime și cugetări. lată o nouă ipostază a intelectualului de rasă de la Huși. Îl știam critic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și liniștită. Mi-a venit zilele acestea și o colegă de cameră, școlarizată în țesături. Ea scoate niște modele, iar eu acum îți scriu ție dragul meu. E în toată școala o liniște desăvârșită, în casă e cald, să mă invidiezi de contrastul care pe mine mă doare mult, când spui că la tine în cameră e așa de frig. De ce nu îți face focul? Nu e timpul să stai fără pic de foc în casă. De aș avea eu putere
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ce vrea, că un om ce alături de tine va însemna și ceva. Mă iubesc mai mult acum pentru dragostea ta și cineva fiind de față și auzind ce spuneam eu despre iubirea mea, a declarat pur și simplu că te invidiază deși nu te cunoaște. Cred însă cu tărie că nu mai puțin de invidiat sunt eu. Am aranjat totul cu actele care erau gata. Vineri la 2 am plecat de acasă pentru a merge prin Bârlad să văd ce mai
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
căutat-o de atâtea ori... toate sunt la vremea lor. Știu că va trece timpul ce trebuie să treacă și vom fi iarăși împreună în pacea binecuvântată a căminului nostru, plin de toate bogățiile de ordin sufletesc, încât să fim invidiați de cei ce le-ar lipsi asemenea bogății. Am ajuns acasă însă parcă nimic nu mă mai atrăgea... Nu mai simțeam acel magnet ce-mi accelera mersul și mi se părea că nu mai ajung în palatul unde locuia Zâna
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
poate fi deja remarcată o "burghezie de mijloc", a artizanilor, micilor negustori, birocraților de orice fel (magistrați, notari, avocați etc.). Ucenici și slujbași, deseori originari din satele învecinate, formează, în sfîrșit, "poporul de jos". Soarta acestuia nu este adesea de invidiat, în ultimul rînd vin exclușii societății citadine: țărani dezrădăcinați, șerbi fugari, zilieri în căutarea unei munci necalificate, victime ale foametei sau ale nesiguranței care domnește în afara orașelor. Majoritatea trăiesc din pomeni sau hoții, așteptînd să fie expulzați de autoritățile municipale
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
în ceilalți. Putere pe care nu o avem, dar la care aspirăm. Însă de cele mai multe ori, nu știm cum să ne-o însușim , și în cele din urmă ajungem să avem sentimente de frustrare. Din sentimentul de frustrare se “naște” invidia care se dezlănțuie prin vorbe și fapte necugetate. Întotdeauna vor exista critici la adresa ta. Din partea celor care te iubesc aceste critici vor fi constructive, în folosul tău. Dar din păcate, majoritatea criticilor vor fi din partea persoanelor răutăcioase, invidioase, care vor
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
să legitimăm regimul comunist. Nu știu cum a fost comunismul în alte centre universitare dincolo de etichetele curente și nu risc să fac generalizări. Nu susțin că a fost la fel, pentru că și regimurile capătă culoarea locului. De exemplu, cei de la București îi invidiau pe cei de la Iași pentru faptul că aveau o presă studențească mai puțin cenzurată, iar ieșenii îi invidiau pe clujeni pentru faptul că aveau o mai bogată bibliografie de specialitate în domeniul științelor socio-umane. Cu siguranță, diferențe pot fi găsite
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
să fac generalizări. Nu susțin că a fost la fel, pentru că și regimurile capătă culoarea locului. De exemplu, cei de la București îi invidiau pe cei de la Iași pentru faptul că aveau o presă studențească mai puțin cenzurată, iar ieșenii îi invidiau pe clujeni pentru faptul că aveau o mai bogată bibliografie de specialitate în domeniul științelor socio-umane. Cu siguranță, diferențe pot fi găsite în toate componentele realității de atunci. Lucrarea de față surprinde comunitatea academică ieșeană din ultimele două decenii ale
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
T.: Da, am mai vorbit, iar de Sava am uitat. S. B.: Ați dorit vreodată să preluați Viața Politehnicii? D. T.: Nu. Presa studențească și Securitatea S. B.: Viața presei studențești nu a fost ușoară nici la Iași, cu toate că era invidiată de cei din celelalte centre pentru libertățile pe care și le îngăduia. Nu intrăm în prea multe amănunte, fiindcă s-a povestit pe larg despre acest subiect în volumul pe care l-am realizat, De la presa studențească în comunism la
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
înainte de a intra în ora?. Aveam mândria de a nu ajunge desculți la școală. În timpul iernii stăteam la gazdă împreună cu fratele meu. Acest lux îmi dădea motive de mândrie față de colegii din sat, deși îmi lipsea anturajul lor și îi invidiam pentru peripețiile și năzdrăvăniile pe care le făceau în timpul navetei. Am trăit greu în timpul secetei din 1946. Pământul era pârjolit. Animalele nu mai aveau ce mânca, iar apa scăzuse în fântâni, iar unele dintre ele chiar secau. Rezervele de porumb
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
sa aniversare împlinirea a trei sferturi de veac de viață, încununată de mari realizări și satisfacții. Ce poți să-i dorești unui om care a atins această venerabilă vârstă, care a cunoscut din plin succesul, un om respectat și poate invidiat pentru tot ce a realizat?! Cu emoție și sfială, vă adresez Domnule Profesor Gheorghe Mustață felicitări pentru tot ce ați făptuit până acum, multă sănătate și putere de muncă pentru a continua să ne răsfățați cu noi cărți și discursuri
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]