29,866 matches
-
obținute, pe baza criteriilor stabilite potrivit legii și regulamentelor proprii; și lit. f) - principiul ierarhizării, pe verticală, cât și pe orizontală în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate. ... 162. Așa fiind, rezultă că pentru determinarea ipotezei „funcției similare“ nu este suficient să se constate că judecătorii și procurorii alcătuiesc magistratura, pentru că o atare concluzie ar conduce la o uniformitate a salarizării tuturor judecătorilor și procurorilor din cadrul autorității judecătorești, indiferent de nivelul instanței sau parchetului
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
a persoanelor fizice în fața instanțelor judecătorești, precizând că aceasta se poate realiza fie prin avocat, fie printr-un alt mandatar. Autoarea prezentei excepții de neconstituționalitate critică regula procedurală cuprinsă în teza a doua a textului menționat, potrivit căreia, în ipoteza în care mandatul de reprezentare în instanță este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor. ... 18
DECIZIA nr. 21 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270834]
-
contravenientului, incluzând și sumele care reprezintă contravaloarea contribuțiilor fiscale și care sunt deja plătite la bugetul de stat. Astfel, sintagma „sumele de bani și bunurile dobândite prin săvârșirea contravenției“ are un conținut ambiguu, putând să descrie, în același timp, două ipoteze diferite: pe de o parte, acele sume de bani brute obținute din desfășurarea unor activități și fapte contravenționale, iar, pe de altă parte, acele sume de bani cu care contravenientul a rămas după ce a achitat contribuțiile la bugetul de
DECIZIA nr. 641 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270768]
-
24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, Curtea observă că aceasta este formulată prin prisma faptului că sintagma „sumele de bani și bunurile dobândite prin săvârșirea contravenției“ ar avea un conținut neclar și ar cuprinde mai multe ipoteze, respectiv, pe de o parte, s-ar referi la sumele de bani brute obținute din desfășurarea unor activități și fapte contravenționale, iar, pe de altă parte, s-ar referi la acele sume de bani cu care contravenientul a rămas după
DECIZIA nr. 641 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270768]
-
sumele de bani și bunurile dobândite prin săvârșirea contravenției se confiscă, aspecte care sunt aduse la cunoștința publică prin publicarea legii în discuție în Monitorul Oficial al României, Partea I. Însă, autoarea excepției de neconstituționalitate aduce în discuție o altă ipoteză care aparține normelor de drept fiscal, și anume veniturile brute și veniturile nete, rezultate în urma deducerii cheltuielilor aferente contribuțiilor fiscale, și, astfel cum reiese din dosarul cauzei, pretinsa neclaritate a legii este susținută prin prisma interpretării date normelor legale
DECIZIA nr. 641 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270768]
-
asigurarea celerității soluționării cauzelor penale, au fost reglementate noi reguli referitoare la soluționarea acțiunii civile exercitate în procesul penal, fiind prevăzute, față de vechea reglementare, noi situații în care acțiunea civilă este lăsată nesoluționată de către instanța penală, precum și ipoteze în care acțiunea civilă fie este disjunsă de acțiunea penală, fie este de competența instanței civile. În această privință, în expunerea de motive a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală se arată că, „referitor la acțiunea civilă, a
DECIZIA nr. 47 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270813]
-
respectivă [art. 24 alin. (2) din Codul de procedură penală]. Prin urmare, dacă în Codul de procedură penală din 1968 era reglementată, în mod distinct, la art. 21, soluționarea acțiunii civile exercitate în procesul penal de către instanța penală în ipoteza decesului părților, prin urmare, și al inculpatului, Codul de procedură penală în vigoare prevede, la art. 24, soluționarea acțiunii civile de către instanța penală doar în ipoteza decesului părții civile [art. 24 alin. (1)] și al părții responsabile civilmente [art.
DECIZIA nr. 47 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270813]
-
21, soluționarea acțiunii civile exercitate în procesul penal de către instanța penală în ipoteza decesului părților, prin urmare, și al inculpatului, Codul de procedură penală în vigoare prevede, la art. 24, soluționarea acțiunii civile de către instanța penală doar în ipoteza decesului părții civile [art. 24 alin. (1)] și al părții responsabile civilmente [art. 24 alin. (2)] (Decizia nr. 496 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1118 din 23 noiembrie 2021, paragrafele 27-31). ... 16
DECIZIA nr. 47 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270813]
-
fost stabiliți părinții; ... b) capitolul III al propunerii de regulament prevede că „legea desemnată ca aplicabilă prin propunere are un caracter universal, adică se aplică fie că este vorba de legea unui stat membru sau de legea unui stat terț“, ipoteză contrazisă în articolul 3 care prevede că regulamentul propus nu se aplică actelor sau hotărârilor judecătorești dintr-un stat terț. Această contradicție trebuie neapărat clarificată, deoarece poate duce la interpretări greșite și poate afecta implementarea regulamentului propus, precum și drepturile
HOTĂRÂRE nr. 60 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270948]
-
de a proba câștigul nerealizat de către persoanele prejudiciate prin fapta ilicită, întrucât acestea din urmă vor obține o reparație mult mai mare - triplul sumelor legal datorate, potrivit art. 188 lit. a) și b) din Legea nr. 8/1996, republicată, în ipoteza în care nu își pot proba câștigul nerealizat. Totodată, se susține că este încălcat dreptul constituțional la proprietate privată, deoarece prin dezdăunarea cu triplul sumelor legal datorate se cauzează în mod nejustificat o daună consistentă proprietății private a autorului faptei
DECIZIA nr. 612 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270766]
-
contra Greciei). ... 16. În acest context, Curtea reține că dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, instituind reguli de determinare a cuantumului pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 și 26 din lege, reglementează o ipoteză juridică distinctă de cea prevăzută de art. 29 alin. (2) din același act normativ. Astfel, regulile de determinare a cuantumului pensiei de serviciu sunt diferite, acestea fiind determinate de situațiile diferite în care se află diversele categorii de beneficiari ai
DECIZIA nr. 629 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256697]
-
și standarde aplicabile pentru dezafectare; ... 7. Descrierea structurii organizatorice și a sistemului de management pentru activitatea de dezafectare; ... 8. Documentația privind evaluarea aspectelor de securitate ale amplasamentului; ... 9. Obiectivele generale de securitate ale activității de dezafectare, descrierea proiectului și a ipotezelor considerate pentru întrunirea obiectivelor fundamentale de securitate; ... 10. Descrierea analizei de securitate nucleară realizată pentru evaluarea securității instalației față de evenimentele postulate, față de criteriile de securitate și limitele de eliberări radiologice. Evenimentele postulate sunt prevăzute în anexa nr. 6
NORMĂ din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256470]
-
și (2),art. 87,art. 113 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 și art. 66 dinHotărârea Guvernului nr. 257/2011, reclamanta nu putea să beneficieze de pensie de urmaș pe tot timpul vieții, deoarece nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele strict reglementate de prevederile actului normativ citat. ... 13. În motivarea opiniei majoritare s-a argumentat că, la data formulării cererii de acordare a pensiei de urmaș, reclamanta nu îndeplinea condiția vârstei standard de pensionare, aceasta fiind împlinită abia ulterior, perspectivă
DECIZIA nr. 19 din 11 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256473]
-
din jurisprudența Curții Constituționale privind restrângerea exercițiului dreptului fundamental la salariu (spre exemplu, Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010), Curtea a observat că acestea vizează ipoteze juridice distincte de cea avută în vedere prin dispozițiile legale criticate, motiv pentru care nu au relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate. ... 27. Curtea a mai observat că, pe fondul prevederilor legale anterioare privind salarizarea bugetarilor, reglementarea salarizării personalului plătit
DECIZIA nr. 631 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256712]
-
13. Raportat la toate aceste motive, se apreciază că dispozițiile legale criticate încalcă principiul legalității prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție și art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dat fiind că, în ipoteza contravențiilor, pentru a respecta acest principiu, legiuitorul trebuie să indice în mod clar și neechivoc chiar în cuprinsul normei legale un termen adecvat care să permită subiectelor de drept să răspundă cerinței legislative. De asemenea, norma juridică trebuie să reglementeze
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
specializate din primării. ... 45. Această procedură este modificată prin legea criticată în prezenta cauză. Astfel, alin. (1) al art. 39^1 este modificat prin art. I pct. 1 din lege, în sensul că, pe lângă obligația contravenientului de a sesiza, în ipoteza textului de lege (a neachitării amenzii în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancțiunii și când nu există posibilitatea executării silite), instanța în circumscripția căreia s-a săvârșit contravenția, în vederea înlocuirii amenzii cu sancțiunea prestării
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
unei cereri formulate de organul din care face parte agentul constatator, în temeiul art. 9 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, având ca obiect înlocuirea amenzii cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității. Or, în ipoteza avută în vedere de legiuitor în cuprinsul art. 39^1 din ordonanță, contravenientul este cel care sesizează instanța în circumscripția căreia s-a săvârșit contravenția în vederea înlocuirii amenzii cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității“ (a se vedea Decizia
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 25 iulie 2012). ... 49. Din compararea însă a textelor art. 9 alin. (3) și art. 39^1 alin. (1) (astfel cum a fost modificat) se observă că pentru aceeași ipoteză normativă, și anume în cazul în care contravenientul „nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancțiunii și nu există posibilitatea executării silite“, subzistă mai multe soluții legislative care, chiar dacă sunt cuprinse
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
la lit. b) a art. 39 alin. (2)]. Această trimitere este de natură să inducă aceeași confuzie generată de utilizarea noțiunii generale de „contravenient“, câtă vreme art. 39 alin. (2) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 se referă la ipoteza contravenientului persoană juridică [în condițiile în care, așa cum s-a precizat supra, cu trimitere la art. 6 alin. (2) din același act normativ, sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității se poate aplica numai contravenientului persoană fizică]. ... 52. Chiar
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
să sesizeze instanța de judecată în vederea înlocuirii amenzii cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității. ... 62. Deja criticată în literatura de specialitate, norma astfel cum a fost modificată prin adăugarea unor noi subiecți care să sesizeze instanța în ipoteza textului, dar fără o clară stabilire a procedurii de urmat, ridică probleme din perspectiva respectării principiului legalității, în corelare cu normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. ... 63. Astfel, operațiunea constatării imposibilității executării silite este în mod logic subsecventă
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
constatată și motivată, Curtea reține că nu este necesară examinarea celorlalte critici formulate în sesizare. De altfel, dacă ar continua examinarea și în raport cu celelalte critici, Curtea ar fi pusă în situația de a stabili ea însăși care sunt ipotezele normative cu raportare la principiul ne bis in idem, câtă vreme aceste ipoteze sunt în prezent insuficient conturate și elaborate de legiuitor. Este necesară, din această perspectivă, clara stabilire a regimului juridic al procedurii de înlocuire a sancțiunii amenzii contravenționale
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
în sesizare. De altfel, dacă ar continua examinarea și în raport cu celelalte critici, Curtea ar fi pusă în situația de a stabili ea însăși care sunt ipotezele normative cu raportare la principiul ne bis in idem, câtă vreme aceste ipoteze sunt în prezent insuficient conturate și elaborate de legiuitor. Este necesară, din această perspectivă, clara stabilire a regimului juridic al procedurii de înlocuire a sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității, în prezent insuficient elaborată, confuză
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
2004, Curtea a statuat că Banca Națională a României nu este o instituție fundamentală, reglementată prin Constituție, astfel că solicitarea avizului său nu reprezintă un standard de constituționalitate, și că în discuție este o chestiune de drept civil, respectiv reglementarea ipotezelor de impreviziune care pot duce la încetarea contractului de credit prin darea în plată a imobilului ipotecat, astfel că nu intră în atribuțiile Băncii Naționale a României avizarea cazurilor de impreviziune, operațiune esențialmente de drept civil. Prin urmare, Curtea a
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
unei negocieri între părți, diminuându-se, invocarea acestei cauze de impreviziune devine posibilă numai prin raportare la această nouă dată și (ii) a fost stinsă obligația inițială prin încheierea în mod subsecvent a unui nou contract între debitor și creditor, ipoteză în care invocarea acestei cauze de impreviziune devine posibilă numai prin raportare la această nouă dată. Redimensionarea capitalului constituie o modificare esențială a contractului inițial încheiat, astfel că modificările contractuale care afectează capitalul produc efecte și în privința datei la
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
urmare, ca o exigență a dreptului la un proces echitabil, prin aplicarea art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, cererea de adaptare a contractului poate fi formulată atât în contestație, cât și în acțiunea în stingerea obligației. ... 43. În ipoteza intervenirii acordului părților pentru adaptarea contractului în cursul fazelor judiciare, instanța judecătorească va dispune adaptarea acestuia. În schimb, în măsura în care nu se întrunește un asemenea acord, va evalua dacă în cauză există o imposibilitate vădită a continuării contractului
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]