2,617 matches
-
226-651 d.Hr), 2 puternice state în permanentă rivalitate cu Imperiul Roman. Cucerit de arabi (635-651), Iranul adoptă islamismul, dar se desprinde, treptat, în secolele IX-X din Califatul Arab. Ismail I (1499-1524), întemeitorul dinastiei Sefavizilor, pune bazele unui nou stat iranian centralizat, care ajunge la o remarcabilă strălucire sub Abbas I cel Mare (1588-1629). În timpul dinastiei Kajarilor (1779-1925) Persia cunoaște o perioadă de declin, pierzând, în războaiele cu Rusia (1804-1813 și 1826-1828), Gruzia, Daghestanul, Azerbaidjanul de Nord și Armenia de Nord
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
la 2-3 decembrie 1979, transformă Iranul într-un stat confesional Islamic. Vechea dispută de frontieră în zona râului Șatt-el Arab servește, în septembrie 1980, Irakului ca pretext pentru a ataca Iranul (Saddam Husein, conducătorul Irak-ului, dorind să anexeze regiunea iraniană, Kuzestan), îndelungatul conflict dintre cele 2 state (1980-1988) soldându-se cu grele pierderi în oameni (peste 1.000.000 de morți iranieni) și impresionante distrugeri materiale. Epuizanta confruntare se încheie în august 1988, prin acceptarea de către Iran a Rezoluției nr.
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
septembrie 1980, Irakului ca pretext pentru a ataca Iranul (Saddam Husein, conducătorul Irak-ului, dorind să anexeze regiunea iraniană, Kuzestan), îndelungatul conflict dintre cele 2 state (1980-1988) soldându-se cu grele pierderi în oameni (peste 1.000.000 de morți iranieni) și impresionante distrugeri materiale. Epuizanta confruntare se încheie în august 1988, prin acceptarea de către Iran a Rezoluției nr. 598 a Consiliului de Securitate al O.N.U., care prevede încetarea imediată a tuturor ostilităților. Criza ostaticilor ambasadei S.U.A
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
să se întărească din nou. În marginea vestică, de la granița cu Turcia și până la Golful Oman, se întind Munții Zagros, care formează o limită atât de evidentă, încât unii geopoliticieni îl consideră adevărata frontieră a lumii occidentale. Totuși, monumentele istorice iraniene se înșiră până departe pe ambele laturi ale acestui lanț de munți. Vârful cel mai înalt, Zard Kuh-e Bakktiari, are 4.309 m altitudine. Marginea sudică a munților este tivită de coasta zimțuită a Oceanului Indian. Datorită abundenței calcarului și a
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
țări din Orientul Mijlociu. Mai mult de 1/3 din teritoriu primește o cantitate de precipitații de peste 250 mm/an, iar zăpezile abundente din munții care înconjoară Podișul Central, asigură o rezervă importantă pentru irigațiile de primăvară. Ferdousi, vestitul poet epic iranian, vorbește despre litoralul sudic al Mării Caspice ca despre un ținut în care primăvara domnește aproape tot timpul anului. Pe mari întinderi solurile sunt profunde și fertile, deși pe alocuri sunt afectate de eroziune cronică. Litoralul caspic, câmpiile centrale și
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
scriere pe baza alfabetului latin a fost creată cu 50 de ani în urmă de Mahomed Keyvan, în Iran. Scrierea oficială în Iran și Afganistan este bazată pe alfabetul arab. Dialecte: Religia majoritară în Iran este islamul. Aproximativ 98% dintre iranieni aparțin acestei religii. Majoritatea musulmanilor iranieni sunt șiiți, islamul șiit fiind religie de stat. Alte religii majoritare, în afară de islam, sunt creștinismul, hinduismul, iudaismul, bahá'í și zoroastrismul. Zoroastrismul este vechea religie oficială a Persiei, religie înlocuită cu islamul sunnit după
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
fost creată cu 50 de ani în urmă de Mahomed Keyvan, în Iran. Scrierea oficială în Iran și Afganistan este bazată pe alfabetul arab. Dialecte: Religia majoritară în Iran este islamul. Aproximativ 98% dintre iranieni aparțin acestei religii. Majoritatea musulmanilor iranieni sunt șiiți, islamul șiit fiind religie de stat. Alte religii majoritare, în afară de islam, sunt creștinismul, hinduismul, iudaismul, bahá'í și zoroastrismul. Zoroastrismul este vechea religie oficială a Persiei, religie înlocuită cu islamul sunnit după cucerirea arabă din secolul al VII
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
unor centrale atomoelectrice. Acest proiect este puternic contestat de S.U.A și alte țări occidentale pe motiv că se încearcă, de fapt, dezvoltarea unui proiect nuclear militar de realizare a armei nucleare (încercări declarate, de altfel, de către autoritățile statului iranian). Agricultura concentrează încă o bună parte a populației active (2/5) și asigură 1/5 din PNB, principalul sector fiind producția vegetală. Se cultivă, îndeosebi, grâu și orz (aproape 3/5 din suprafața cultivată), de asemenea, orez, sfeclă de zahăr
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
Compusă din patru provincii, o capitală federală si zone tribale administrate federal. Provincii Teritorii Zona Himalayei se prelungește în Pakistan prin Munții Hindukush cu vf. Tirich Mir (7.700 m) în N. In V, Balocistanul, o prelungire a marelui platou iranian ce se continuă în Pakistan sub forma unor podișuri și înălțimi semiaride, cu altitudinea de 3.000 m. În E, valea fluviului Indus, o câmpie sub 200 m. În S, o parte din Deșertul Thar pe care îl împarte cu
Pakistan () [Corola-website/Science/298132_a_299461]
-
civilizație se bazează exclusiv pe fundații slave. Teritoriile întinse ale Rusiei de azi au fost locuite între secolele al III-lea și al VI-lea de triburi diferite, cucerite, pe rând, de invadatori precum goții, hunii și avarii turcici. Sciții iranieni au populat stepele sudice, iar poporul turcic al hazarilor a stăpânit partea de vest a acestui teritoriu în secolul al VIII-lea. Ei au fost alungați de grupul scandinav al varegilor, care și-au stabilit capitala în orașul slav Novgorod
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
fi combinat cu "rânză", și de a considera cuvintele ca provenind din fondul lingvistic anterior influenței indo-europene. El a scris apoi despre o derivație de la cuvântul tracic "berenza", care poate veni de la "ber" = „oaie”. După Densusianu, este vorba de rădăcina iraniană "renc-", "renz-", "rînz-": „a stoarce, a strivi”, adică „în stoarcere” = „bî renz-”. Rezultatul b-renza › brânza pare normal, din punct de vedere fonetic și semantic. Când românii au început să facă "brânză" tare pentru legionarii lor, sacul care era folosit pentru
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
și că trăsăturile fonologice și lexicale dardice sau nord-vestice sunt rezultatul unei migrații ulterioare, probabil înainte de anul 250 î.e.n., din zona centrală către nord-vest. Totuși, în urma unor cercetări recente, lingvistul american Terrence Haufmann susține că proto-țiganii au pătruns în teritoriile iraniene înainte de anul 300 î.e.n probabil din cauza incursiunilor lui Alexandru cel Mare în nord-vestul Indiei în anii 327-326 î.e.n. Limba "ienișilor" este o limbă germanică. În spațiul românesc numele „țigani” apare în toponimie, hidronimie, oronimie, onomastică etc. (În acest
Țigani () [Corola-website/Science/297477_a_298806]
-
mai suportat regimul la care era supus de către castele superioare. Aceștia făceau parte din casta Paria, de membri căreia cei din castele superioare nici măcar nu aveau voie să se atingă. În drumul către Europa au străbătut Orientul Mijlociu, fiind alungați de iranieni, turci. Prima țară din Europa locuită de țigani a fost Imperiul Bizantin. Numele Imperiului Bizantin este un termen modern. Termenul vremii era "Ρωμανία" ("Romania") sau "Βασιλεία Pωμαίων" (Basileia Romaion), echivalentul latinescului "Imperium Romanorum" (Imperiul Roman). De abia în 1557, istoricul
Țigani () [Corola-website/Science/297477_a_298806]
-
de $ pentru copiii în pericol din Sudul statului Nevada. În 2001, Fundația a deschis un Liceu Pregătitor în Las Vegas care îi poartă numele jucătorului. Agassi s-a născut în Las Vegas, Nevada. Tatăl său, Emmanuel „Mike” Agassi este cetățean iranian de origine armeană și asiriană. El a reprezentat Iranul în turneul de box la Jocurile Olimpice de vară din 1948 și din 1952 înainte de a emigra în Statele Unite. Mama sa, Elizabeth „Betty” Agassi (născută Dudley), este o supraviețuitoare a cancerului la
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
stindardul shu'ubiyyei, desființarea argumentelor lor prin sublinierea importanței limbii arabe din Coran, dar și a beduinilor, creatorii și păstrătorii acestei limbi, arabii prin excelență, cei mai puri și mai buni. În timpul dinastiei abbaside a luat naștere această controversă între iranieni Iranienii și arabi "shu'ubiyya" în cadrul căreia arabii și persanii își combăteau tradițiile, cei din urmă "shu'ubiții" pretinzând superioritatea grupului lor asupra arabilor. Această mișcare era o expresie a unor aspirații politice în urma cuceririi arabe a Persiei însă în
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
shu'ubiyyei, desființarea argumentelor lor prin sublinierea importanței limbii arabe din Coran, dar și a beduinilor, creatorii și păstrătorii acestei limbi, arabii prin excelență, cei mai puri și mai buni. În timpul dinastiei abbaside a luat naștere această controversă între iranieni Iranienii și arabi "shu'ubiyya" în cadrul căreia arabii și persanii își combăteau tradițiile, cei din urmă "shu'ubiții" pretinzând superioritatea grupului lor asupra arabilor. Această mișcare era o expresie a unor aspirații politice în urma cuceririi arabe a Persiei însă în primul
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
căreia arabii și persanii își combăteau tradițiile, cei din urmă "shu'ubiții" pretinzând superioritatea grupului lor asupra arabilor. Această mișcare era o expresie a unor aspirații politice în urma cuceririi arabe a Persiei însă în primul rând era o controversă literară. Iranienii considerau cucerirea arabă o greșeală și doreau remodelarea imperiului și culturii islamice după modelul instituțiilor și valorilor sasanide. Numele acestei mișări provine din Coran: "Shu'ubiții" erau numiți uneori și "ahl at-taswiya" adică cei care cer egalitate. Aflăm in cursul
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
aprins în inimile lor”).”. Dacă s-ar fi învrednicit să cunoască moravurile altora, calitățile lor (adică ale arabilor), ar fi încetat să mai scornească minciuni pe seama lor și s-ar fi liniștit. Minciunile pe care le-ar fi scornit aceștia (iranienii, cu alte cuvinte), afirmațiile "shu`ubiților", se referă, în mare, la absența civilizației la arabii din perioada preislamică, cândva păstori nomazi, obișnuiti să mâne oile și incapabili de o exprimare îngrijită. Din faptul că al-Jahiz nu spune niciodată foarte clar
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
mâne oile și incapabili de o exprimare îngrijită. Din faptul că al-Jahiz nu spune niciodată foarte clar ce pretind adversarii săi se poate deduce, de asemenea, că al-Jahiz este convins, la fel ca alții,că totul se rezuma la invidia iranienilor față de arabi , pentru poziția pe care o au in comunitatea islamică, poziție aducătoare de tot felul de beneficii. Tot capitolul ce are in vedere „bastonul” („bățul” sau “toiagul” ,in arabă, "al-`asa") precum și revenirile la tema respectivă în alte capitole
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
(în persană Măni și în siriacă "Mănī" sau "Mănī ḥayyă", în greacă sau , în latină ' sau ', ) a fost un profet de origine iraniană, fondator al maniheismului. Răspândindu-se din Spania în China, doctrina maniheistă a exercitat o amplă și durabilă influență, ce a supraviețuit multă vreme, mai mult sau mai puțin subteran. Timp de câteva veacuri nu s-a știut despre maniheism decât
Mani () [Corola-website/Science/318055_a_319384]
-
psalmilor și rugăciunilor" și "Epistolele". Se mai cunoaște lucrarea "Shăburagăn", redactată în pehlevi sau persana medie, dedicată regelui Șapur I, ce tratează originea lumii și a omului, dar și sfârșitul acestora. Se pot decela din aceste scrieri elemente de origine iraniană și creștină, dar și hinduistă și budistă. Maniheismul se prezenta ca o gnoză, sprijinită pe o cosmologie foarte elaborată și bazată pe existența a două puteri antagonice, într-o perpetuă luptă: Dumnezeu sau Lumina și Materia sau Întunericul (care reprezintă
Mani () [Corola-website/Science/318055_a_319384]
-
se roage împreună. Cohorta II Tungrorum a ridicat altare lui Marte și zeităților germanice Ricagambeda și Viradechtis. Dintre multele zeități pe care le venerau soldații romani, se pare că cel mai răspândit era cultul lui Mithra. Acesta era un zeu iranian care era înfățișat cu o căciulă frigiană pe cap. Templele închinate lui Mithra semănau cu niște peșteri. În secolele II-IV d.H., mithraismul a fost primul competitor al creștinismului. Una dintre reținerile pentru soldă era fondul de înmormântare, care era colectat
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
a fost al zecelea scrutin organizat în Iran de la Revoluția Islamică din 1979. Spre surprinderea tuturor au fost depuse mai multe candidaturi decât s-ar fi așteptat electoratul, dar și de arestări în medii considerate suspecte de către autorități, alegerile prezidențiale iraniene au fost considerate un examen important al puterii, dar și un bun prilej pentru punerea în discuție a ordinii politice instituite de Revoluția Islamică. Dincolo de alegerea unui nou președinte, scrutinul a fost așteptat cu interes în Occident în urma discuțiilor aprinse
Alegeri prezidențiale în Iran, 2009 () [Corola-website/Science/319609_a_320938]
-
examen important al puterii, dar și un bun prilej pentru punerea în discuție a ordinii politice instituite de Revoluția Islamică. Dincolo de alegerea unui nou președinte, scrutinul a fost așteptat cu interes în Occident în urma discuțiilor aprinse pe marginea programului nuclear iranian. Campania a reflectat diviziunile profunde privind viitorul Iranului, după mandatul de patru ani al lui Ahmadinejad. Principalii candidați sunt președintele în exercițiu, ultraconservatorul Mahmoud Ahmadinejad, și conservatorul moderat Mir Hossein Moussavi, un fost premier, alți doi candidați, reformatorul Mehdi Karoubi
Alegeri prezidențiale în Iran, 2009 () [Corola-website/Science/319609_a_320938]
-
lui Ahmadinejad. Principalii candidați sunt președintele în exercițiu, ultraconservatorul Mahmoud Ahmadinejad, și conservatorul moderat Mir Hossein Moussavi, un fost premier, alți doi candidați, reformatorul Mehdi Karoubi și conservatorul Mohsen Rezai, au fost în cursă. Așa cum observa Payam magazine, gazeta comunității iraniene din Los Angeles, citată de Courrier international, nici unul dintre cei cinci președinți care l-au precedat nu a ratat un al doilea mandat. Ahmadinejad în vârstă de 52 de ani, a contat pe votul claselor defavorizate pentru a obține un
Alegeri prezidențiale în Iran, 2009 () [Corola-website/Science/319609_a_320938]