4,397 matches
-
gînditorilor, tuturor oamenilor de știință, tuturor politicienilor, tuturor oamenilor "religioși", întrucît, pentru inițiatorii acestei mișcări "religioase", spațiul revelației nu se închide în trecut: timpul revelațiilor rămîne deschis pentru viitor. Și se poate imagina cîte perspective, sau mai bine spus cîte ispite satanice s-au oferit vanității unui gînditor îngîmfat oarecare, unui oarecare presupus om de știință, unui oarecare fals credincios, unui oarecare politician ambițios! În nici un caz cu studii de indianistică nu se mai reabilitează unii dintre sacerdoții răspopiți, ca de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
domeniu 1. Cazul istoriografiei franceze e poate cel mai ilustrativ. Dacă timp de un secol, pînă la al doilea război mondial, ea s-a plasat în fruntea cercetărilor străine despre români, după căderea cortinei de fier pare să fi cedat ispitei de a trata în bloc zona dominației comuniste și a fost în chip evident marcată ideologic. Spiritul Analelor, atent îndeosebi la durata lungă, structuri, idei și mentalități, a avut darul să întărească oarecum acea tendință. In plus, istoricii de origine
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
inițiatică, de purificare drumul pe jos: "Și cineenigma vieții voiește s-o descrie, Acela acel munte pe jos trebui să-l suie" (Povestea magului...) Pe acest versant el trebuie să oprească înaintea răului ("să oprească gândirea celor răi"; "să domine ispita") în lume. * spre extramundan atributele sale sunt de intermediar (între /medii), de veghetor al "mersului lumii": "Al aștrilor mers vecinic urmează ochiu-i mut..." sau: Căci nu vrea ca să piardă din ochi a lumei căi Ca nu cumva măsura, cu care
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
spirituală, și, evident, nici dezordinea profitabilă, întreținută de clienții regimului, vor resuscita potențele artei. Doar mișcarea benevolă și răbdătoare, propice novatorilor de vocație, are șanse. Viitorul imediat al artei românești se află doar în ivirea personalităților puternice apte să reziste ispitelor programatice. 11 februarie În vremea cînd trăia bizarul pictor Aruștei, aeroportul din Iași era păzit mai ceva decît balșoiul Vnukovo. Într-o disdedimineață, cînd putana de noapte își strînsese deja fustele incestuoase și fugise în hăurile de la Repedea, Aruștei s-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
minimă și firească la viața socială 90. În timp ce încălcarea normei morale atrage după sine o cenzură serioasă, conformarea, aidoma obedienței în fața legii, nu constituie un prilej de laudă, cu excepția cazurilor când aceasta este marcată de conștiinciozitate, tărie sau rezistență la ispite excepționale"91. Date fiind aceste similitudini greu de contestat, în istoria filosofiei dreptului au existat numeroase preocupări în direcția relevării specificității normelor de drept și individualizării acestora în raport cu normele morale. În ciuda evidenței lor, aceste caracteristici pe care dreptul și morala
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Cei ce-au rămas fugit-au de cruzia-mi în pustiuri, 160 [Să rătăcească printre lighioane.] Și tu, care-nșelatu-m-ai ispitindu-mă aceste fapte să le fac, îmi șezi nainte. Și ești tu Tharmas? dulcea-ți înșelătoare frumusețe nu poate În ispita să mă ducă să-mi ucid sufletul și lacrimile-mi să le șterg și să surîd În asta lume-a ta, iar nu a mea: deși întunecată-mi simt lumea dinăuntru". 165 Spectrul spuse: "Femeie păcătoasa, fost-a dorința ta
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Mielul Domnului pe Muntele Sion". Cu dragoste și Teama, minunîndu-se, asupră-le simțit-au mîna cea divină; Căci nu era nimic care să-i poat' opri pe morții din Beula într-a lui Ulro noapte 25 Să coboare; duși în ispita de cruzimea dulce și-nșelătoare A Femeii-Întunecate, departe de Fiicele lui Beula coboară ei Și Intră-n capiștea lui Urizen, lui Enitharmon făcîndu-i-se milă, si porțile Inimii sale sînt sfărîmate în bucăți; prin Poartă Milei se coboară ei, Poartă inimii
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
trebui pedepsit și marele actor Samuel Weisshuber pentru că, în timp ce interpreta în mod atât de remarcabil monologul din actul trei, avea în casă bijuteriile, aparatura electronică de ultimă generație și minunatele jamboane, obiecte care, omenește gândind, pot oricând să ducă în ispită indivizi asemenea domnului Henry Labater, cumnatul lui Henry Dupon? În această afacere atât de umană, care a fost rolul lui Henry Dupon, cumnatul lui Henry Labater, cel prins cu obiectele delict de către sergentul Jean Voltaire și jandarmul Pierre Rubin, aflați
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
se clădi prin existență. Nu numai "eroii" există, ci și oamenii obișnuiți care se prind de viață dîndu-i acesteia puterea lor de credință în ea și primind de la ea chemarea curajului de a o cuceri prin și peste obstacolele și ispitele ei. Dramaturgia lumii ne înfățișează, îndeobște, pe eroii Oreste, Hamlet, Egmont care își dilată virtuțile în toiul acțiunii conflictuale și mută, prin forța lor morală, munții din loc. Dacă pier victorioși în această luptă ca preț de jertfă adus victoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ivi noi „descoperiri”, noi „interpretări”, noi „evangheliști”, inclusiv În arealul proxim, care să pună la zid temeiurile și axiomele noastre fundamentale. Considerăm că este spre binele edificiului religios și al credinței noastre intime să luăm În calcul și astfel de ispite sau Încercări - care au existat, se știe, de-a lungul Întregii istorii. Cu acest prilej, credința noastră e supusă unor probe, se Întărește, primește o reală și consistentă Întemeiere. Să nu ne temem și să nu disperăm - așa se desenează
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
făcut o sondare a intervalului dintre bine și rău, dintre adevăr și falsitate, dintre naturalitate și artificialitate. Iată un prim exemplu, cu referire la răul din noi. Se știe că o mare Încercare a omului stă În atitudinea lui față de ispite, cele făcute, dar și cele nefăcute. Dar să ascultăm ce spun acești Învățați. Prin secolul al III-lea, avva Antonie cel Mare spunea următoarele: „Cea mai mare lucrare a omului este să-și asume păcatele În fața lui Dumnezeu și să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
felie, experimentând-o cu fiecare pas, cu fiecare cădere sau Înălțare. Altitudinea valorică presupune asumare pe cont propriu, Înțelegere, depășire a evidențelor, transcendere. „Pozitivitatea” nu poate fi concepută fără o raportare la „negativitate”. Amma Teodora, o sfântă, afirma referitor la ispite: Străduiți-vă să intrați prin ușa cea strâmtă. Pomii, dacă nu Îndură iarna și ploile, nu pot rodi. Pentru noi, iarna este veacul acesta. Dacă nu trecem printr-o mulțime de chinuri și de ispite, nu putem deveni moștenitori ai
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
o sfântă, afirma referitor la ispite: Străduiți-vă să intrați prin ușa cea strâmtă. Pomii, dacă nu Îndură iarna și ploile, nu pot rodi. Pentru noi, iarna este veacul acesta. Dacă nu trecem printr-o mulțime de chinuri și de ispite, nu putem deveni moștenitori ai Împărăției Cerurilor. CITAT RETRAS!!! Îndurarea răului, atunci când este temeinică și autentică, va conduce la un bine eficient și stabil. Dacă nu știi ceva despre rău, nu ai cum să percepi binele. Valoarea nu este percepută
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
dar publicată abia în 1929, sub pseudonimul Modestinus. Condiția artistului, lupta pentru o carieră universitară se împletesc cu motivul triunghiului pasional, preluat din teatrul bulevardier. Scenele tari, tipologia sumară, protagoniștii inadecvat conturați obnubilează teza piesei - emanciparea femeii. Fragmentul publicat din Ispita tratează, cu mijloacele melodramei, un malentendu. SCRIERI: Dochia, București, 1916; ed. București, 1927; ed. București, 1929; Meșterul Manole, București, 1916; Dragoste nordică, București, 1929. Repere bibliografice: I. C. Bacalbașa, „În preajma tronului”, LUP, 1894, 2413; Victor Eftimiu, „Dochia”, LUT, 1928, 1926; H.
ANTONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285391_a_286720]
-
de la Oltina (1961) și Arpegii la Siret (1964) sunt, bineînțeles, tributare servituților epocii: autorul sesizează și prezintă, prin prisma ideologiei comuniste, transformările prin care trec diverse medii sociale în condițiile „construirii socialismului”. Informația e amănunțită, trimiterile la istorie permanent prezente, ispita enciclopedică emană din fiecare reportaj. Scriitorul înregistrează cu atenție și se exprimă cu îngrijire, chiar dacă uneori pactizează - conform uzanțelor epocii și „cerințelor” genului - cu grandilocvența și cu lirismul triumfalist. Darul observației, capacitatea de a stabili asociații și conexiuni revelatoare fac
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
apă o să plece chipul meu”; „Eu știu: anii, pădurea, toate / Cum înfrunzesc / Și cum de mine se îndepărtează”; sau, obsesiv: „Din frunze pleacă, pleacă și pleacă o dansatoare.” Starea are profunzime, căci poetul o păstrează la distanță egală și de ispita intelectualismului greoi, și de aceea a ludicului facil. A. convinge de autenticitatea ei în versuri cel mai adesea libere, de o fluență discret tânguitoare, care îi reușesc bine. Poate cea mai izbutită poezie a primului volum, emblematică și pentru următoarele
ANTONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285395_a_286724]
-
pe „o grupare” ce „nu și-a impus obiectivul banal de a dinamita universul și odată cu el lumea artelor, prin manifeste incendiare, care să producă o nouă revoluție culturală galbenă, roșie ori policromă... Trăind din plin o epocă plină de ispite și decepții, ar trebui totuși să ne ferim să devenim simpli prizonieri și sclavi ai ei, practicând o artă a momentului, orientată după linia partidului la Est și fluctuațiile modei la Vest. Căci talentul nu trebuie sacrificat nici normativului estic
APOZIŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285410_a_286739]
-
decât un dandy matematician. Vedeți influența dandysmului? Dom Gervaise, un călugăr grav, care a scris viața lui Rancé, ne-a lăsat o descriere plină de farmec a nostimelor sale costume, ca și cum ar fi vrut să ne facă părtași la o ispită Înfrântă, stârnindu-ne pofta nemăsurată de a le purta. Ceea ce, firește, nu vrea să Însemne că autorul acestui Despre dandysm s-ar crede În vreun fel Pascal sau Rancé. El nu a fost și nici nu va fi vreodată jansenist
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sau neodihna veșnică (moartea În loc pustiu, fără ceremonia tradițională): Hei tu, mândruliorul meu,/ tu atâta să te duci,/ pân’ vei găsi plug de cuci,/ corbii la masă ducând,/ cioarele pită făcând:/ să mănânci din cea pită,/ să fii, mândruț, de ispită/ precum ți-am fost de iubită./ Hei tu, mândruliorul meu,/ tu atâta să te duci,/ nouă ani pe nouă cai,/ noroc sohan să nu ai -/ mânca-ți-ar corbii săul/ cum mi-ai stricat norocul;/ corbii bee-ți sângele/ cum
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al acestuia, Îl reprezintă și Îi dăruiește victoriile. El se măsoară numai cu cei „Înarmați”, cei asemenea lui, apăra femeile și pe cei slabi (epica arturiană exprimă cel mai elocvent aceste teme mitice). Totodată, el trebuie să se ferească de ispitele femeii, să fie, așa cum spun baladele folclorice românești „un voinic curat”, care „de muieri nu e stricat”; d) eroul este condamnat la ceea ce G. Dumézil (1971) numește „cele trei greșeli funcționale” ale războinicului; În studiul său referitor la Sisupala (India
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
incendie ou de guerre, et non pour " accompagner leș morts au ciel ". La version de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu est trop vague. Par contre, Philippe Loubière connaît le sens de cette expression et la traduit de manière adéquate. Le nom " ispita " (" tentation "), tout comme le verbe " a ispiti " (" tenter "), qui se retrouve parfois à la voix pronominale, șont fréquents dans leș poèmes de Blaga : " mă ispitesc singur să cred/că lumea e o cantare " " dans l'ombre mă propre tentation me
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
și stropi de pace " " des gouttes de lumière/et de paix " (Stalactita/La stalactite) (Miclău, 1978 : 175) ; " gheare de lumină " " șes griffes de lumière " (Vei plânge mult ori vei zâmbi ?/ Vas-tu pleurer ou sourire ?) (Miclău, 1978 : 185) ; " solzii de ispita " " écailles de tentation " (Pax magna/Pax magna) (Miclău, 1978 : 189) ; " cornul de luna " " le croissant de la lune " (Veniți după mine tovarăși ! Suivez-moi camarades !) (Miclău, 1978 : 209) ; " pași de plumb " " pas de plomb " (Leagănul/Le berceau) (Miclău, 1978 : 213) ; " degetele amintirii
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
protéger de plusieurs inconvénients et excès, j'ai entamé mon travail. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 999 Idem, p. 116-117 : Cât privește întrebuințarea cuvântului neaoș, plastic sau de atmosfera, mi-am combătut singur o ambiție, trebuia să înving ispita, ce face încă atâtea victime printre scriitori, de a recurge la cât mai multe cuvinte locale sau regionale. Sunt nespus de puține cuvintele regionale sau locale pe care m-am văzut nevoit să le întrebuințez. " (" En ce qui concerne l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
are la inimă, îi compătimește însă pe țărani, exploatați crunt sub domnia rapacelui Ioan Gheorghe Caragea. Dacă îl bucură faptul că s-au pus bazele învățământului superior, în schimb teatrul („capiștea dumnezeilor elinești”) îi apare lui, suflet evlavios, ca o ispită păcătoasă; tot așa, unele apucături ale femeilor, portul franțuzesc, obiceiurile noi sunt năravuri rele, oploșite acolo unde nu mai există smerenie. În felul lui, e un moralist, presărându-și însemnările cu „învățături”, așa cum face, pentru fiul său, în Cuvânt pentru
DOBRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286799_a_288128]
-
au revoltat împotriva stăpânirii bizantine. Cine erau ei? Am văzut că se constituise o provincie (bizantină) a "malului Dunării" (Iorga), ca o strajă împotriva pecenegilor, ce includea ambele maluri ale fluviului. Or această inițiativă bizantină (Paristrion) va conduce inevitabil la "ispita" (Iorga) pentru localnici (autohtoni) de a întemeia un stat propriu, care nu putea fi nici peceneg, nici bulgar, nici rus. Din cele relatate de Attaliates rezultă că la Dunărea de Jos erau trei categorii de populații: 1. "sciții de la Istru
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]