3,582 matches
-
Parasirea familiei si alegera altei familii în urma răspunsurilor primite observăm că băieții unici și fetele cu frați au răspuns afirma tiv la acest item. Unul din motive ar fi violența părinților asupra copiilor, situațiaprecară a familiei, divorțurile din sânul familiei. Itemul 11 Perceptia propriilor rezultate școlare Acest lucru se datorează faptului că copii unici sunt mai mult ajutați ,supravegheați la teme de către părinți și învață mai bine pe când cei cu frați nu au nici materialele necesare , dar nici nondiții pentru a
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
rezultate școlare Acest lucru se datorează faptului că copii unici sunt mai mult ajutați ,supravegheați la teme de către părinți și învață mai bine pe când cei cu frați nu au nici materialele necesare , dar nici nondiții pentru a învăța mai bine. Itemul 12 Ajutor si sfaturi in afara familiei Cei mai mulți dintre copii nu caută ajutor în afara familiei. La cei care caută ajutor în număr mai mare sunt fetele unice urmate de băieții unici . Datele rezultate în urma interviului și a studierii documentelor școlare
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
Ajutor si sfaturi in afara familiei Cei mai mulți dintre copii nu caută ajutor în afara familiei. La cei care caută ajutor în număr mai mare sunt fetele unice urmate de băieții unici . Datele rezultate în urma interviului și a studierii documentelor școlare La itemul 1 din ghidul de interviu , cadrele didactice au avut de nominalizat elevii care se caracterizează prin pobleme de comportament.4 învățători din 6 au afirmat că au în clasă elevi cu probleme de comportament și i au nominalizat. T.M., B.
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
elevii care se caracterizează prin pobleme de comportament.4 învățători din 6 au afirmat că au în clasă elevi cu probleme de comportament și i au nominalizat. T.M., B.A. ,V.A.și M.P.sunt cei mai neglijați copii. Conform itemului 2 putem afirma că 4 cadre didactice din 6 au afirmat că există copii care au refuzat să-și îndeplinească sarcinile școlare. Sunt copii inadaptați care nu respectă normele școlare, care nu au fost recompensați pe măsură sau care nu
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
nu respectă normele școlare, care nu au fost recompensați pe măsură sau care nu au fost pedepsiți la timp pentru nerealizarea sarcinii de învățare astfel încât să se producă întărirea procesului de învățare și ei să conștientizeze beneficiile acestui proces. La itemul 3 cadrele didactice au avut de răspuns cu afirmativ sau negativ privind prezența conduitelor. Astfel 5 cadre didactice din 6 au răspuns afirmativ la această întrebare, ceea ce este oarecum îngrijorător pentru un copil din clasele I-IV. Violența la această
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
conduitelor. Astfel 5 cadre didactice din 6 au răspuns afirmativ la această întrebare, ceea ce este oarecum îngrijorător pentru un copil din clasele I-IV. Violența la această vârstă se manifestă prin: violență verbală, etichetare, dominare prin exteriorizare a ene rgiei. Itemul 4 vizează măsura în care școlarii mici sunt izolați sau cât de sociabili sunt la școală, în clasă. Cadrele didactice au răspuns cât mai variat. Doar 2 învățătoare din 6 au afirmat despre copiii din clasă că nu sunt izolați
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
Doar 2 învățătoare din 6 au afirmat despre copiii din clasă că nu sunt izolați. Acest lucru înseamnă că aceștia relaționează mai ușor cu persoanele mai apropiate vârstei lor, că se adaptează mult mai ușor la situațiile de grup. La itemul 5 cadrele didactice intervievate au răspuns că majoritatea elevilor sunt preocupați de altceva în timpul orelor, sunt mai puțin atenți. Motivul ar putea fi cauze ce țin de stilul cadrului didactic, de personalitatea elevului dar în același timp pot exista și
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
Motivul ar putea fi cauze ce țin de stilul cadrului didactic, de personalitatea elevului dar în același timp pot exista și factori externi perturbatori. Doar un învățător a răspuns că elevii săi sunt atenți în clasă, nu sunt distrați. La itemul 6 cadrele didactice au trebuit să nominalizeze copii care vin cu hainele murdare, rupte.Câțiva copii primesc îngrijirile necesare, iar majoritatea sunt mai puțin îngrijiți deoarece părinții lor sunt mai puțin interesați de igiena lor corporală, de sănătatea lor. La
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
6 cadrele didactice au trebuit să nominalizeze copii care vin cu hainele murdare, rupte.Câțiva copii primesc îngrijirile necesare, iar majoritatea sunt mai puțin îngrijiți deoarece părinții lor sunt mai puțin interesați de igiena lor corporală, de sănătatea lor. La itemul 7, 2 din 6 învățătoare au răspuns negativ la acest item privind preocuparea părinților de ai pune pachet copilului la școală. Motivul ar putea fi iresponsabilitatea părinților care nu conștientizează importanța unei mese sănătoase la o vârstă atât de fragedă
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
hainele murdare, rupte.Câțiva copii primesc îngrijirile necesare, iar majoritatea sunt mai puțin îngrijiți deoarece părinții lor sunt mai puțin interesați de igiena lor corporală, de sănătatea lor. La itemul 7, 2 din 6 învățătoare au răspuns negativ la acest item privind preocuparea părinților de ai pune pachet copilului la școală. Motivul ar putea fi iresponsabilitatea părinților care nu conștientizează importanța unei mese sănătoase la o vârstă atât de fragedă. Sunt și părinți care deși conștientizează acest fapt nu au posibilitate
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
părinților de ai pune pachet copilului la școală. Motivul ar putea fi iresponsabilitatea părinților care nu conștientizează importanța unei mese sănătoase la o vârstă atât de fragedă. Sunt și părinți care deși conștientizează acest fapt nu au posibilitate financiară. Conform itemului 8 foarte puțini copii au rechizite școlare necesare, deci din 6 cadre didactice doar 2 au răspuns pozitiv la această întrebare. Din răspunsurile cadrelor didactice putem observa că majoritatea copiilor din punctul de vedere al rechizitelor școlare sunt total neglijați
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
didactice doar 2 au răspuns pozitiv la această întrebare. Din răspunsurile cadrelor didactice putem observa că majoritatea copiilor din punctul de vedere al rechizitelor școlare sunt total neglijați. De vină fiind situația materială precară a familiei sau dezinteresul acesteia La itemul 9 putem afirma că 4 din 6 cadre didactice au răspuns că părinții copiilor sunt foarte dezinteresați de ei, vin doar atunci când primesc cecul și alte bunuri. Le itemul 10 cadrele didactice au avut de dat exemple cu părinți care
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
vină fiind situația materială precară a familiei sau dezinteresul acesteia La itemul 9 putem afirma că 4 din 6 cadre didactice au răspuns că părinții copiilor sunt foarte dezinteresați de ei, vin doar atunci când primesc cecul și alte bunuri. Le itemul 10 cadrele didactice au avut de dat exemple cu părinți care s-au implicat în problemele școlare. 2 din 6 învățători au răspuns că unii părinți au participat la diferite activități , iar ceilalți au răspuns negativ la această întrebare. Studiul
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
efort sunt investite în întărirea abilităților și a cunoștințelor învățate. Astfel, pentru a beneficia de o forță de muncă diversificată organizațiile trebuie să dezvolte și să întărească abilități managerilor săi, care să adreseze provocările diversității. Diversitatea este o combinație de itemi caracterizați de diferențe și similarități. Chiar dacă componentele care alcătuiesc această combinație au caracteristicile lor unice, acestea au un factor comun care furnizează o bază pentru determinarea valorii pe care o poate aduce orice element diferit. Fiecare diferență poate fi valorizată
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
bine interesele 26 34 34 48 8. Personalitatea lui Jörg Haider 42 39 38 40 Notă: Enunțuri prestabilite, cu posibilitate de răspunsuri multiple. Formularea enunțurilor variază oarecum de la un chestionar la altul. Sursa: Müller (2002: 170) Dacă folosim ca indicatori itemii 1, 4 și 6, putem observa că un grup numeros de votanți au constatat în mod evident că FPÖ era un partid populist. Müller (2002: 157-158) demonstrează că succesul electoral al FPÖ a depins în mod absolut de partidocrația austriacă
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
intrate în procesul de analiză pot fi grupate în funcție de domenii și probleme sau în funcție de anumite dimensiuni (de exemplu dimensiunea stânga dreapta). Scala stânga/ dreapta dezvoltată de Budge și Robertson (1987), plecând de la platformele partidelor politice europene este constituită din 13 itemi pentru stânga și 13 pentru dreapta. Autoarea doreșete să mulțumească celor de la Comparative Manifestoes Project și dr. Andrea Volkens, pentru sprijinul generos în realizarea acestui studiu. 3 Procentul de teme de stânga al platformei este scăzut din procentul de teme
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de a testa dacă în celelalte DGASPC-uri din România există preot angajat, care să poată sluji conform rânduielilor Bisericii, fără restricții, și a cărui fișă de post să fie alcătuită ținând cont de specificitatea profesiei de preot. La acest item din cercetare am mai așezat și celelalte două posibilități de răspuns, și anume: preotul mai poate fi prezent în instituția DGASPC și prin simplul voluntariat sau, ca variantă ultimă, nu există nicio legătură cu preotul și cu slujirea preoțească în
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
aici trebuie menționat că aproximativ 85% 90% au fost primite într-un interval destul de scurt, august 2010-septembrie 2010; pentru câteva județe, care nu au răspuns imediat, perioada s-a prelungit până în luna ianuarie 2011), vom face o analiză a fiecărui item din chestionar plecând de la ipotezele expuse în designul cercetării. Ipoteza 1: În cadrul organizațiilor DGASPC din România incidența implicării preoților este majoritară. Legat de relația preotului cu instituția DGASPC, vom prezenta datele pe care le-am primit din teren, realizând mai
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de DGASPC-uri la nivelul României, existența bisericii/capelei/locului de rugăciune în cadrul instituțiilor de ocrotire a minorilor a fost confirmată în 16 județe (luând în considerare și cele 6 sectoare ale Bucureștiului) însemnând, ca procent, valoarea de 34%. La itemul "beneficiarii merg la biserica din apropiere" în privința slujbelor religioase, confirmarea vine de la toate celelalte instituții rămase prin scăderea de la itemul 1, adică 31 de DGASPC-uri, având o valoare de 66%. Referitor la ultimul item, "nicio legătură", valoarea este 0
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
confirmată în 16 județe (luând în considerare și cele 6 sectoare ale Bucureștiului) însemnând, ca procent, valoarea de 34%. La itemul "beneficiarii merg la biserica din apropiere" în privința slujbelor religioase, confirmarea vine de la toate celelalte instituții rămase prin scăderea de la itemul 1, adică 31 de DGASPC-uri, având o valoare de 66%. Referitor la ultimul item, "nicio legătură", valoarea este 0. Pentru a valida științific Ipoteza 2, Graficul 10 arată în felul următor: Graficul 10. Validarea Ipotezei 2 Putem observa că
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
procent, valoarea de 34%. La itemul "beneficiarii merg la biserica din apropiere" în privința slujbelor religioase, confirmarea vine de la toate celelalte instituții rămase prin scăderea de la itemul 1, adică 31 de DGASPC-uri, având o valoare de 66%. Referitor la ultimul item, "nicio legătură", valoarea este 0. Pentru a valida științific Ipoteza 2, Graficul 10 arată în felul următor: Graficul 10. Validarea Ipotezei 2 Putem observa că 34% din DGASPC au asemenea spații de practicare a actului religios creștin pentru beneficiarii instituționalizați
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
din punct de vedere spiritual, este o regiune aparte. Mulți analiști considerau zona ca fiind puternic ancorată în spiritualitatea ortodoxă, oamenii acestei regiuni fiind foarte religioși. Surprinzător este faptul că în dreptul relației preot-DGASPC cea mai mare dintre valori este în dreptul itemului "nicio legătură", care depășește valorile înregistrate la "preot angajat" și "preot voluntar". Valoarea de 38% arată că nu avem prezența preotului la instituțiile DGASPC din zona Moldova. Celelalte valori sunt mai mici: preotul voluntar 37%, iar preotul angajat 25%. Sigur
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
controlului metabolic, în cazul pacienților care obțin scoruri subliminale la acest chestionar. În 1994, s-a constituit Grupul de lucru OMS de la Stockholm pentru a găsi un consens privind instrumentele de măsurare ale calității vieții. Dintre acestea, Chestionarul Bradley (28 itemi) a fost recomandat ca o scală de referință pentru măsurarea efectelor calității vieții la pacienții cu boli somatice sau cu tulburări psihice. Acest chestionar era compus din patru subscale (28 itemi) pentru evaluarea nivelului depresiei, anxietății și a disforiei (itemii
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
măsurare ale calității vieții. Dintre acestea, Chestionarul Bradley (28 itemi) a fost recomandat ca o scală de referință pentru măsurarea efectelor calității vieții la pacienții cu boli somatice sau cu tulburări psihice. Acest chestionar era compus din patru subscale (28 itemi) pentru evaluarea nivelului depresiei, anxietății și a disforiei (itemii fiind preluați din scalele lui Zung) la care s-au adaugat 5 itemi pentru evaluarea bunei dispoziții. La întâlnirea Grupului de Lucru OMS din 1995 de la Stockholm, Prof. Bech, expert din
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
itemi) a fost recomandat ca o scală de referință pentru măsurarea efectelor calității vieții la pacienții cu boli somatice sau cu tulburări psihice. Acest chestionar era compus din patru subscale (28 itemi) pentru evaluarea nivelului depresiei, anxietății și a disforiei (itemii fiind preluați din scalele lui Zung) la care s-au adaugat 5 itemi pentru evaluarea bunei dispoziții. La întâlnirea Grupului de Lucru OMS din 1995 de la Stockholm, Prof. Bech, expert din Danemarca, a preconizat și utilizarea unei forme alternative minimale
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]