2,793 matches
-
și Bulgaria, cea mai mare parte a Serbiei fiind ocupată de Germania, în timp ce România nu a participat la dezmembrarea vecinului său. Liderul fascist croat Ante Pavelić a profitat de momentul prăbușirii Regatului Iugoslaviei pentru a proclama independența Croației. Armata regală iugoslavă, formată după primul război mondial, era echipată încă la începutul deceniului al cincelea cu arme din epoca Marelui război. Piesele de artilerie erau modele vechi, trase de cai, iar armele antiaeriene și antitanc erau puține, iar armele automate ușoare nu
Invadarea Iugoslaviei () [Corola-website/Science/309726_a_311055]
-
începutul deceniului al cincelea cu arme din epoca Marelui război. Piesele de artilerie erau modele vechi, trase de cai, iar armele antiaeriene și antitanc erau puține, iar armele automate ușoare nu fuseseră distribuite infanteriștilor în număr suficient de mare. Armata iugoslavă nu avea unități motorizate, iar cele două batalione de tancuri erau echipate cu 110 blindate vechi. Forțele aeriene iugoslave erau echipate cu 416 avioane, din care o parte erau din producția autohtonă, restul fiind importante din Germania, Italia, Fanța sau
Invadarea Iugoslaviei () [Corola-website/Science/309726_a_311055]
-
iar armele antiaeriene și antitanc erau puține, iar armele automate ușoare nu fuseseră distribuite infanteriștilor în număr suficient de mare. Armata iugoslavă nu avea unități motorizate, iar cele două batalione de tancuri erau echipate cu 110 blindate vechi. Forțele aeriene iugoslave erau echipate cu 416 avioane, din care o parte erau din producția autohtonă, restul fiind importante din Germania, Italia, Fanța sau Anglia. Din totalul avioanelor, doar 50% erau aparate moderne. Armata regală iugoslavă putea mobiliza 28 de divizii de infanterie
Invadarea Iugoslaviei () [Corola-website/Science/309726_a_311055]
-
echipate cu 110 blindate vechi. Forțele aeriene iugoslave erau echipate cu 416 avioane, din care o parte erau din producția autohtonă, restul fiind importante din Germania, Italia, Fanța sau Anglia. Din totalul avioanelor, doar 50% erau aparate moderne. Armata regală iugoslavă putea mobiliza 28 de divizii de infanterie, 3 divizii de cavalerie și 32 de regimente independente. Atacul Axei a survenit în momentul în care armata iugoslavă era mobilizată incomplet, doar 11 divizii aflându-se pe pozițiile lor defensive la începutul
Invadarea Iugoslaviei () [Corola-website/Science/309726_a_311055]
-
Italia, Fanța sau Anglia. Din totalul avioanelor, doar 50% erau aparate moderne. Armata regală iugoslavă putea mobiliza 28 de divizii de infanterie, 3 divizii de cavalerie și 32 de regimente independente. Atacul Axei a survenit în momentul în care armata iugoslavă era mobilizată incomplet, doar 11 divizii aflându-se pe pozițiile lor defensive la începutul invaziei. Unitățile care erau gata de luptă aveau 70% - 90% din efectivele aprobate. În momentul atacului, armata iugoslavă reușise să aibă sub arme cam 850.000
Invadarea Iugoslaviei () [Corola-website/Science/309726_a_311055]
-
Axei a survenit în momentul în care armata iugoslavă era mobilizată incomplet, doar 11 divizii aflându-se pe pozițiile lor defensive la începutul invaziei. Unitățile care erau gata de luptă aveau 70% - 90% din efectivele aprobate. În momentul atacului, armata iugoslavă reușise să aibă sub arme cam 850.000 din cei 1.200.000 de soldați mobilizabili. Armata regală iugoslavă fusese organizată în trei grupuri de armate și un al patrulea grup al trupelor de apărare a frontierelor maritime. Grupul al
Invadarea Iugoslaviei () [Corola-website/Science/309726_a_311055]
-
lor defensive la începutul invaziei. Unitățile care erau gata de luptă aveau 70% - 90% din efectivele aprobate. În momentul atacului, armata iugoslavă reușise să aibă sub arme cam 850.000 din cei 1.200.000 de soldați mobilizabili. Armata regală iugoslavă fusese organizată în trei grupuri de armate și un al patrulea grup al trupelor de apărare a frontierelor maritime. Grupul al 3-lea de armate apărau frontiera cu Albania. Grupul al 2-lea de armate apărau regiunea de la Porțile de
Invadarea Iugoslaviei () [Corola-website/Science/309726_a_311055]
-
frontiera cu Albania. Grupul al 2-lea de armate apărau regiunea de la Porțile de Fier până la râul Drava. Grupul întâi de armate, compus în special din unități croate, apărau Croația. În afară de problemele generate de echiparea inadecvată și mobilizarea incompletă, armata iugoslavă suferea și de pe urma problemelor politice sârbo-croate. Ca urmare a acestei schisme, apărarea iugoslavă s-a prăbușit în momentul în care armatele a 4-a și a 7-a, compuse în principal din croați, au trecut de partea inamicului. Noul guvern
Invadarea Iugoslaviei () [Corola-website/Science/309726_a_311055]
-
de Fier până la râul Drava. Grupul întâi de armate, compus în special din unități croate, apărau Croația. În afară de problemele generate de echiparea inadecvată și mobilizarea incompletă, armata iugoslavă suferea și de pe urma problemelor politice sârbo-croate. Ca urmare a acestei schisme, apărarea iugoslavă s-a prăbușit în momentul în care armatele a 4-a și a 7-a, compuse în principal din croați, au trecut de partea inamicului. Noul guvern iugoslav a întâmpinat cu entuziasm intrarea forțelor germane în Zagreb pe 10 aprilie
Invadarea Iugoslaviei () [Corola-website/Science/309726_a_311055]
-
suferea și de pe urma problemelor politice sârbo-croate. Ca urmare a acestei schisme, apărarea iugoslavă s-a prăbușit în momentul în care armatele a 4-a și a 7-a, compuse în principal din croați, au trecut de partea inamicului. Noul guvern iugoslav a întâmpinat cu entuziasm intrarea forțelor germane în Zagreb pe 10 aprilie 1941. Luftwaffe a deschis luptele împotriva Iugoslaviei prin bombardamente intensive a capitalei în dimineața zilei de 6 aprilie. Avioanele germane au efectuat raiduri succesive decolând de pe aeroporturi din
Invadarea Iugoslaviei () [Corola-website/Science/309726_a_311055]
-
succesive, fiecare durând cam 20 de minute. Belgradul a fost supus unui bombardament neîncetat de aproximativ o oră și jumate. Atacul bombardierelor a fost concentrat în special în zona centrală a capitalei, unde se aflau principalele clădiri guvernamentale. Forțele aeriene iugoslave și apărarea antiaeriană au fost rapid depășite de primul val al atacului, cea ce a permis bombardierelor în picaj să atace la înălțime foarte mică. În timp ce doar două avioane de vânătoare germane au fost doborâte, iugoslavii au pierdut în luptă
Invadarea Iugoslaviei () [Corola-website/Science/309726_a_311055]
-
Armata a 12-a) " 2. "Corpul al 41-lea Panzer (Forța independentă)" 3. "Corpul al 44-lea Panzer (Armata a 2-a)" Înaltul comandament german urmărea cu nerăbdare operațiunile de cucerire a Belgradului. Dintre cele trei coloane care atacau capitala iugoslavă, Corpul al 41-lea Panzer ajunsese cel mai aproape de Belgrad, cucerind Pancevo, la 10 km de obiectivul final. În sudul Belgradului, defensiva iugoslavă s-a dovedit mai puternică, oprind temporar înaintarea Diviziei a 11-a Panzer din cadrul Grupului I Panzer
Invadarea Iugoslaviei () [Corola-website/Science/309726_a_311055]
-
comandament german urmărea cu nerăbdare operațiunile de cucerire a Belgradului. Dintre cele trei coloane care atacau capitala iugoslavă, Corpul al 41-lea Panzer ajunsese cel mai aproape de Belgrad, cucerind Pancevo, la 10 km de obiectivul final. În sudul Belgradului, defensiva iugoslavă s-a dovedit mai puternică, oprind temporar înaintarea Diviziei a 11-a Panzer din cadrul Grupului I Panzer. În dimineața zilei de 12 aprilie, SS-Obersturmfuehrer Fritz Klingenberg din Dizia a 2-a infanterie motorizată SS a ordoant ca patrulele germane să
Invadarea Iugoslaviei () [Corola-website/Science/309726_a_311055]
-
capitalei, Grupul I Panzer a fost transferat de la Armata a 12-a la Armata a 2-a, iar Corpul al 44-a Panzer a fost trecut sub comanda unui Grup de blindate, având ca obiectiv distrugerea definitivă a resturilor armatei iugoslave. Pierderile germane au fost extrem de reduse, mult sub așteptări. În timpul clor 12 zile de campanie, germanii au pierdut 558 de soldați: 151 morți, 392 răniți și 15 au fost declarați dispăruți. Germanii au caputurat un mare număr de prizonieri, din
Invadarea Iugoslaviei () [Corola-website/Science/309726_a_311055]
-
12 zile de campanie, germanii au pierdut 558 de soldați: 151 morți, 392 răniți și 15 au fost declarați dispăruți. Germanii au caputurat un mare număr de prizonieri, din care croații, germanii, ungurii și macedonenii care fuseseră înrolați în armata iugoslavă au fost rapid eliberați. Aproximativ 30.000 de soldați iugoslavi au căzut prizonieri în mâinile italienilor..
Invadarea Iugoslaviei () [Corola-website/Science/309726_a_311055]
-
151 morți, 392 răniți și 15 au fost declarați dispăruți. Germanii au caputurat un mare număr de prizonieri, din care croații, germanii, ungurii și macedonenii care fuseseră înrolați în armata iugoslavă au fost rapid eliberați. Aproximativ 30.000 de soldați iugoslavi au căzut prizonieri în mâinile italienilor..
Invadarea Iugoslaviei () [Corola-website/Science/309726_a_311055]
-
condițiile în care britanicii nu erau capabili să acorde un ajutor real în cazul unui război. Pentru a asigura securitatea țării sale, regele a declarat că Iugoslavia va adera până la urmă la Pactul Tripartit. Trebuie subliniat faptul că deși guvernul iugoslav a semnat pactul, înțelegerile inițiale nu prevedeau decât acceptarea de către Belgrad a dreptului de liber tranznit a trupelor germane. Orice concesie pe care părea că iugoslavii sunt dispuși să o facă nu l-au potolit pe Hitler, care a hotărât
Pactul Tripartit () [Corola-website/Science/309739_a_311068]
-
au manifestat în țările ocupate printr-o multitudine de forme, incepand cu necooperarea pasivă, continuând cu dezinformarea, ascunderea piloților aliați doborați și culminând cu lupta armată directă. Printre cele mai importante mișcări de rezistență s-au numărat cele ale partizanilor iugoslavi, sovietici, Armatei teritoriale poloneze, maquisului francez, italienilor, grecilor și Milorgului norvegian. Și în alte țări au existat mișcări de rezistență împotriva forțelor de ocupație ale Axei. Chiar si in Reich a existat o miscare antinazistă. Deși insulele britanice nu au
Mișcările de rezistență în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/310340_a_311669]
-
au început deportările evreilor și mobilizările localnicilor pentru muncă forțată. Posibilitățile de organizare depindeau mult de teren - în regiunile în care existau zone împădurite vaste sau muntoase, rezistența era mult mai greu de detectat. Din acest punct de vedere, partizanii iugoslavi și sovietici au beneficiat de cele mai favorabile condiții. Dar și în mult mai populată Olanda, zona sălbatică Biesbosch a fost folosită de partizani pentru organizarea rezistenței. Au existat numeroase tipuri de grupuri de rezistență, a căror activitate cuprindea de la
Mișcările de rezistență în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/310340_a_311669]
-
dar forțele germane au înăbușit în sânge mișcarea de protest, împușcând mai mulți participanți. Prima acțiune armata a rezistenței antifasciste a avut loc la scurtă vreme după declanșarea invadării Uniunii Sovietice pe 22 iunie 1941. Este vorba de acțiunea partizanilor iugoslavi din pădurea Brezovica, în apropierea localității Sisak, (Croația). Partizanii au lansat o operațiune încununată de succes, marcând declanșarea războiului de eliberare a Iugoslaviei. Operațiunea Anthropoid a fost o mișcare de rezistență a cehilor în timpul căreia „Protectorul Boemiei și Moraviei” Reinhard
Mișcările de rezistență în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/310340_a_311669]
-
Partizanii greci și 12 militari britanici au reușit pe 25 noiembrie 1942 să distrugă podul Gorgopotamos, ceea ce a dus la subminarea transportului munițiilor necesare Afrika Korps din Africa de nord. La începutul lunii ianuarie, cei aproximativ 20.000 de partizani iugoslavi din Bosnia au fost atacați de pește 150.000 de soldați ai Axei, sprijiniți de circa 200 de avioane, în timpul a ceea ce a devenit cunoscut că "Bătălia de pe Neretva". Axa au mobilizat 11 divizii - șase germane, trei italiene și două
Mișcările de rezistență în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/310340_a_311669]
-
de avioane, în timpul a ceea ce a devenit cunoscut că "Bătălia de pe Neretva". Axa au mobilizat 11 divizii - șase germane, trei italiene și două croate, (sprijinite de formațiuni ale ustașilor și ale cetnicilor). Scopul atacului era distrugerea cartierului general al partizanilor iugoslavi și a principalului spital de campanie al acestora. Partizanii au reușit să se iasă din încercuire traversând sub conducerea lui Josip Broz Tito valea râului Neretva. Principalele forțe ale partizanilor au scapăr în Șerbia, unde au trecut rapid la ofensiva
Mișcările de rezistență în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/310340_a_311669]
-
convoi german cu prizonieri (Convoiul al 20-lea). Acesta transporta 1.631 evrei și romi spre Auschwitz. În octombrie, rezistența daneză a reușit să salveze aproape toți evreii danezi din lagărele de concentrare. . Forțele Axei au reluat atacul împotriva partizanilor iugoslavi pe 15 mai, lupta continuând până pe 16 iunie (bătălia de la Sutjeska), în încercarea de distrugere a principalei forțe a partizanilor. Forțele Axei au mobilizat peste 127.000 de soldați germani, italieni, croați, bulgari și cazaci și 300 de avioane, împotriva
Mișcările de rezistență în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/310340_a_311669]
-
În perioada aprilie-mai, germanii au lansat raidul de la Drvar (Operațiunea Rösselsprung), al cărui obiectiv era capturarea lui Josip Broz Tito și a principalilor lui colaboratori. Cartierul general al lui Tito era amplasat pe dealurile lângă Drvar (Bosnia). Alături de pricipalii lideri iugoslavi se aflau și ofițerii de legătură aliați Randolph Churchill și Evelyn Waugh. Parașutiștii germani lansați în zona de luptă și-au croit drumul prin lupte grele spre peșteră în care se află cartierul general al lui Tito. Ar mai trebui
Mișcările de rezistență în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/310340_a_311669]
-
1886) Miodrag Milin „Revue Roumaine d`Histoire”, 4, 1988, 380 - 401 22 14. Sur l`histoire des relations romaino - serbes (1886 - 1888) Miodrag Milin „Revue des Etudes sud - est Europeennes”, 1, 1989, 62 - 85 24 15. Titoismul la granița româno - iugoslavă (1944 - 1945) Miodrag Milin „ Revista istorică”, Serie nouă, 3 -4, 1996, 221 - 232 12 16. Dobrovoljci u oslobodilačkim ratovima Srba Miodrag Milin „Zbornik radova”, Institut za savremenu istoriju, Beograd, 1996, 214 - 258 45 17. Europe and serbs Miodrag Milin „Internațional
Miodrag Milin () [Corola-website/Science/309113_a_310442]